Despre Kubrick - cu ochii larg deschisi

[Pitbull]

danny cu ochii holbatzi si gura in forma de O nu este nici sarcasm, nici atac, nici parodie, nici omagiu, este exact una din scenele de "horror prost" cu care, din pacate, Shiningul lui kubrick este piparat pe ici pe colo de nepriceperea regizorului (si standardele vremii) pe un taram stilistic care nu-i era comod.

Esti chiar atât de sigur? Pe ce te bazezi? (Vorba lui Parizianu.)
Mie mi s-a pärut evident cä era o figurä de stil intentionatä. (Desi, recunosc, n-am citit nici o declaratie a lui Kubrick în sensul ästa; l-as întreba, da'... din martie 1999 încoace, e cam greu...)
Altfel, foarte interesante comentariile tale de mai sus. Ne bucuräm sä te primim la sânul nostru cald.

[manelesux]

Esti chiar atât de sigur? Pe ce te bazezi? (Vorba lui Parizianu.)
Mie mi s-a pärut evident cä era o figurä de stil intentionatä. (Desi, recunosc, n-am citit nici o declaratie a lui Kubrick în sensul ästa; l-as întreba, da'... din martie 1999 încoace, e cam greu...)
Altfel, foarte interesante comentariile tale de mai sus. Ne bucuräm sä te primim la sânul nostru cald.

ma bazez pe faptul ca intre Mel brooks si o subtilitate atat de subtila incat doar 2-3 oameni de pe planeta asta o remarca este un drum lung. asa cum tu nu il vezi pe kubrick in postura unui brooks mai politicos, nici eu nu il vad in cealalta extrema, a pisicii negre care alearga pe intuneric cu ochii inchishi. Multe din subtilitatzile pe care le pui pe seama referentzialitatzilor lui kub sunt de fapt preluate "de-a gata" din sursele ecranizarilor sale: clarke, king, burgess, etc. poate despre unele dintre acestea nici macar kub nu era conshtient, luandu-le direct din gura dialogului original. Primul exemplu care imi vine in minte e politetzea ruso-americana pe care tu o consideri sarcastica iar eu o vad ca pe o ambiantza sociala absolut fireasca, consacrata de literatura "justitziilor cosmice" din care face parte si arthur clarke. Pana si seria star wars are "nishte rushi" versus "nishte americani" in conflictul cosmic. in 2001, meritul lui kub este ca mixeaza trendul SFului pseudointelectual (care se chinuia sa iasa din gaoacea infantilitatzii) cu cel al trendului LSD, care au marcat perioada in care a ieshit filmul. Poate e si primul film al sau in care apeleaza la muzica vizuala, la culoarea sunetelor (sau sonoritatea imaginilor, imi fuge acu gandul simultan la povestea lui Vladimir Colin si la Acid tripul din filmul 2001). Cautarea presupuselor subtilitatzi intre aceste evidentze mi se pare cam nelalocul ei. Valoarea lui kubrick sta in lucruri destul de evidente, nu vad de ce ar fi necesar sa-i inventam valentze alternative (ori suplimente nutritive) mai ales acu, ca e mort si nu mai comenteaza.

iar despre faptu ca ews ar fi cel mai prost film al lui kubrick ma tem ca tre sa rectific: vroiam sa zic ca e un film neterminat (ciunt, schilod) din motive evidente.

[apartamentu104]

mi-a placut vorba : subtilitate atat de subtila.

[manelesux]

de fapt, scriind mesaju de mai sus, am realizat ca kubrick a fost un regizor destul de trendy: filme post-razboi dupa razboi, filme cu bomba atomica in razboiu rece, filme cu razboi pe timp de razboi, filme cu LSD pe vremea LSDului, un horror la peakul comercial al genului, un film sexual la momentul libertin de azi (ews). na, gata ca ma duc sa iau bilete la Constatine. Its friday night, goddammit. keanu, be there or be square.

[nume]

am realizat ca kubrick .

[manelesux]

esti ridicul si offtopic, baiete. ai iesit la vanatoare de cratime? vezi ca am si niste sh-uri si tz-uri in plus pe-acolo. sa-tzi dau parola sa-mi corectezi mesajele?

[nume]

am realizat ca kubrick

Sau cK, de la Calvin Klein.

ridicul

.

[MinRep]

Kubrick nu are componenta moralista in abordarea sa si prezinta o detasare fata de subiect.

Mda, parca "satira politica" e mai puternica in filmele lui Kubrick (v. "Portocala...", "Dr. Strangelove", chiar si "2001"), dar exista, totusi, "Barry Lyndon", care este in primul rand satira sociala (plasata cu doua secole in urma, e drept, dar careia nu ii lipseste 'componenta moralista').

[Serghei]

"Barry Lyndon", care este in primul rand satira sociala (plasata cu doua secole in urma, e drept, dar careia nu ii lipseste 'componenta moralista').

E singurul care se poate incadra la categoria respectiva.Totusi inclin sa cred ca e mai degraba o trasatura a romanului englez din sec XIsi in special o trasatura a operei lui Thackeray) si Kubrick a mostenit-o odata cu adaptarea romanului.

[MinRep]

Totusi inclin sa cred ca e mai degraba o trasatura a romanului englez din sec XIsi in special o trasatura a operei lui Thackeray) si Kubrick a mostenit-o o data cu adaptarea romanului.

Categoric! Satira sociala prezentata prin povestea unui tanar parvenit care isi croieste drumul in viata este elementul care l-a atras pe Kubrick la acest proiect. (P.S.: Initial, vroia sa faca chiar "Vanity Fair", dar a renuntat cand si-a dat seama ca nu va reusit sa comprime actiunea romanului in trei ore de film).

[radu83]

(P.S.: Initial, vroia sa faca chiar "Vanity Fair", dar a renuntat cand si-a dat seama ca nu va reusit sa comprime actiunea romanului in trei ore de film).

dupa cum s-a vazut recent, au incercat altii si au esuat lamentabil...

[Bogie]

Eu cand aud de satira sociala.... ma gandesc la "lupta de clasa", la distinctiile intre cei buni si cei rai. :sick: ....

[MinRep]

Eu cand aud de satira sociala.... ma gandesc la "lupta de clasa", la distinctiile intre cei buni si cei rai.

Basically, "Barry Lyndon"... Numai ca fara :sick:, mai degraba cu :love:...

[Bogie]

Barry Lyndon... :love: :love: :love:
dar eu ma refeream la altceva..distinctiile alea brute care se gasesc in anumite opere...dar nu si la Kubrick....Parca asa se termina filmul:buni sau rai, nimeni nu mai sta sa le socoteasca pacatele...
Nu se pune problema de satira sociala...e doar un aspect pe care il trateaza oarecum din mers....in fine...

[MinRep]

Parca asa se termina filmul:buni sau rai, nimeni nu mai sta sa le socoteasca pacatele...
Nu se pune problema de satira sociala...e doar un aspect pe care il trateaza oarecum din mers....in fine...

Eu cred ca finalul este cea mai importanta parte a satirei (sociale) din "Barry Lyndon". "Buni sau rai, bogati sau saraci, acum sunt toti egali" e aproximativ textul care apare pe ecran la final. In alte cuvinte, toata lupta pentru bani si pozitie sociala, pentru dragoste si pastrarea bunurilor este privita ca fiind inutila... Totul este un "balci al desertaciunilor". Splendida (desi pesimista, cinica) viziunea lui Kubrick.

[Bogie]

Nu cred ca e vorba de cinism, ci mai mult de o resemnare, de o ironie amara,binevoitoare fata de soarta omuluii .
Si ca sa ma dau si eu destept , il citez pe Proust (cred ca se potriveste de minune filmului):
"Si, la urma urmei, faptul de a ne apropia indeajuns de lucrurile si de fiintele
care ne-au parut din departare frumoase si misterioase, pentru a ne da seama ca sunt lipsite de frumusete si de mister, este un mod la fel de bun ca oricare altul de a rezolva problema existentei; este una dintre igienele pentru care poti opta, o igiena care nu e poate foarte recomandabila, dar ea ne da un anume calm in fata vietii, si, de asemenea, -cum ne ingaduie sa nu regretam nimic, convingandu-ne ca am ajuns la ceea ce e mai bun, si ca asta nu-i mare lucru- ne ajuta sa ne resemnam in fata mortii."

[MinRep]

I'm sorry, but I have to do this... 8)




Avem aici un citat al lui Tarkovski in care acesta isi exprima parerea despre "2001: odiseea spatiala"...

I saw Stanley Kubrick's 2001 recently. The film has made on me an impression of something artificial, it was as if I have found myself in a museum where they demonstrate the newest technological achievements. Kubrick is intoxicated with all this and he forgets about man, about his moral problems. And without that true art cannot exist.

Un text mai cuprinzator, aici: http://www.acs.ucalgary.ca/~tstronds...n_Solaris.html


Deci, ce comentarii aveti?




Nota: Nu am vazut "Solaris"-ul lui Tarkovski pentru ca nu ma intereseaza. Dupa ce am citit cartea lui Stanislav Lem, ma indoiesc ca o ecranizare va putea atinge nivelul de poezie si perfectiune al cartii... (si, oricum, mi-a ajuns varianta lui Soderbergh, pe care l-am vazut inainte sa citesc cartea)

[Pitbull]

Dar e absolut încântätor! Absolut interesant si-ncântätor! (Parcä-l si aud pe Dan Condurache, în Woland – “Maestrul si Margareta”, dupä Bulgakov; Cätälina Buzoianu, Teatrul Mic, stagiunea 1980).

Hai s-o luäm pas cu pas, sä-l invitäm putin pe nenea Tarkovski, de-acolo de unde e el acum, la noi în forum, si sä încropim de-un dialog!

The deeper meaning of Lem's novel does not fit within the confines of science fiction. To discuss only the literary form is to limit the problem. This is a novel not only about the clash between human reason and the Unknown but also about moral conflicts set in motion by new scientific discoveries. It's about new morality arising as a result of those painful experiences we call "the price of progress." For Kelvin that price means having to face directly his own pangs of conscience in a material form. Kelvin does not change the principles of his conduct, he remains himself, which is the source of a tragic dilemma in him.

Hehe! Asta zice Tarkovsky cä does not fit within the confines of science fiction? Päi, unu la mânä se potriveste fix la fix within the confines of science fiction! E de-ACOLO! Doi la mânä, e o prejudecatä îngustä sä spui cä “the deeper meaning of” ceva, orice, “does not fit” în contextul science-fiction-ului. SF-ul e definit prin MODALITATEA DE ABORDARE a materialului ideatic, nu prin “the deeper” ori chiar “deepest” continut al acestuia! Tocmai de-asta, adeväratele opere SF, care trateazä teme general umane, transcend valoric si semnificativ limitele genului (färä sä si-l autoanihileze ca atare), înscriindu-se aläturi de marea artä mainstream. Alea care se märginesc la asa-zise temei si idei “strict SF” (de pildä, explorarea spatiului, sau inteligenta artificialä, sau cälätoria în timp, SI NIMIC MAI MULT), rämân “de gen”, rämân “artizanale” (oricât de inteligente si mestesugit lucrate, eventual), nu devin “ARTA”). Tare mä tem cä, aici, Tarkovski revendicä o gândire tributarä vederilor înguste despre un SF la fel de îngust, nu conceptiei larg deschise care întelege si acceptä SF-ul de valoare în adeväratii lui parametri.
De altfel, iatä:

Why is it that in all the science fiction films I've seen the authors force the viewer to watch the material details of the future? Why do they call their films — as Stanley Kubrick did — prophetic?

Päi aia e – cä nu TOTI o fac. Nu TOATE prozele si filmele SF sunt “scientiste”, si nici nu sunt toate “profetice”, sau “de anticipatie”. Uneori, ba chiar DE MULTE ORI, desigur, ele se preocupä de stiintä si tehnologie, de viitor – dar nu întotdeauna! Astea reprezintä o arie întinsä din preocupärile lor, dar nu ESENTA lor. Tocmai de aceea, unii analisti seriosi au atacat inadecvarea termenului märginit “science-fiction”, propunând în schimb mult mai cuprinzätorul “SPECULATIVE fiction”.
Tarkovski se dovedeste din nou tributar acestor prejudecäti despre SF, în citatul:

I don't like science fiction, or rather the genre SF is based on. All those games with technology, various futurological tricks and inventions which are always somehow artificial. But I'm interested in problems I can extract from fantasy. Man and his problems, his world, his anxieties. Ordinary life is also full of the fantastic.

Päi sigur cä da! Tocmai de aceea, existä atât de mult SF unde nu vezi picior de robotel sau extraterestru!

Kubrick is intoxicated with all this and he forgets about man, about his moral problems.

FALS. Cum bine stim, Kubrick NU COMITE acest päcat. Pur si simplu, cum e si firesc, el abordeazä problemele morale ale omului într-un mod total diferit de cel al lui Tarkovski, si de al rusilor (si chiar europenilor) în general. In plus, e adevärat cä dä senzatia acelui “muzeu tehnologic” – dar nu se limiteazä la atât! Dimpotrivä, transformä acest univers vizual într-un context pentru demonstratia lui umanä si artisticä.

Solaris turned out the least successful of my films beacuse I was unable to avoid elements of science fiction.

E-te püla! Aici a dat-o räu de tot cu bâta-n baltä!
Si-apoi, de unde-a scos-o el cä e “the least successful”? Poate cä LUI îi place cel mai putin din tot ce-a fäcut, dar e unul dintre cele mai de succes filme tarkovskiene, si SF în general. Si nu numai “de succes”, ci de VALOARE!

Stanis³aw Lem read the screenplay, found in it my attempt to elliminate the science fiction factor and was distressed by it. He threatened to withdraw his permission for screen adaptation.

Hai cä si Lem stie sä fie bou, când tine neapärat!

First of all I would have liked to see the planet Solaris which the director unfortunately denied me as the film was to be a cinematically subdued work. And secondly — as I told Tarkovsky during one of our quarrels — he didn't make "Solaris" at all, he made "Crime and Punishment".

…Hahaha, cititi-i propriile declaratii, în continuare! Nu le mai reproduc aici, dar MERITA!

MinRep, ai prilejuit cu referinta asta o controversä de idei extrem de interesantä si relevantä! Bravo! Acum, la final, câteva concluzii:
Toatä gâlceava e lipsitä de fond. Tarkovski, ca un geniu urias ce este (personal, tind sä-l consider cel mai mare), e si exclusivist. Slavä domnului, are si pe ce baze sä fie. Dar asta nu înseamnä cä tot ce nu-i place lui ar fi prost.
Lem, alt ticälos (în sensul duios al cuvântului), nu-l acceptä pe Tarkovski. Are si el motivele lui – cäci ESTE un mare scriitor. Numai cä asta nu anuleazä filmul “Solaris”, care pornind de la roman a fäcut ALTCEVA, la fel de bun.
In sfârsit, orice relationäri si comparatii cu Kubrick si “2001” nu pot fi decât benefice ambelor pärti. Cele douä filme, si cei doi artisti, se aseamänä si se deosebesc în puncte esentiale. Trebuie sä privim cu detasare obiectivä amândoi termenii ecuatiei, numai asa vom putea beneficia din plin de imensele bogätii pe care ni le däruiesc si unul, si altul.
In fine, MinRep...

Nu am vazut "Solaris"-ul lui Tarkovski pentru ca nu ma intereseaza. Dupa ce am citit cartea lui Stanislav Lem, ... etc.

Mare rugäminte la mata: nu cädea în päcatul ignorantei: MUSAI sä vezi “Solaris”. E un mare film, si sigur îti vei da seama de asta, cu conditia sä te detasezi de carte, si sä-l percepi ca pe “un Tarkovski”.

[manelesux]

I'm sorry, but I have to do this... 8)




Avem aici un citat al lui Tarkovski in care acesta isi exprima parerea despre "2001: odiseea spatiala"...

I saw Stanley Kubrick's 2001 recently. The film has made on me an impression of something artificial, it was as if I have found myself in a museum where they demonstrate the newest technological achievements. Kubrick is intoxicated with all this and he forgets about man, about his moral problems. And without that true art cannot exist.

Un text mai cuprinzator, aici: http://www.acs.ucalgary.ca/~tstronds...n_Solaris.html


Deci, ce comentarii aveti?




Nota: Nu am vazut "Solaris"-ul lui Tarkovski pentru ca nu ma intereseaza. Dupa ce am citit cartea lui Stanislav Lem, ma indoiesc ca o ecranizare va putea atinge nivelul de poezie si perfectiune al cartii... (si, oricum, mi-a ajuns varianta lui Soderbergh, pe care l-am vazut inainte sa citesc cartea)

in multe privinte, ecranizarea lui Soderbergh este mai aproape de carte decat cea a lui Tarkowsky. Eroarea lui Tarko e ca orgoliul i-a cerut sa preia ideea unui om si sa o faca sa arate de parca ar fi fost a lui, mergand mult dincolo de bunul simtz cerut de o ecranizare. Consider solaris cel mai prost film al lui Tarkowsky, indiferent de tzapul ispashitor pe care regizorul l-a gasit in SF. La Calauza nu parea sa acuze probleme de genul asta, poate pt ca nu s-a simtzit cu musca pe caciula sau poate pt ca sursa a fost tot ruseasca. Se pare ca pe masura ce se indrepta spre vest (Lem, Clarke), tarko avea o parere tot mai proasta despre SF.

de acord cu explicatzia lui pitbull legat de parametrizarea SFului si viziunea superficiala a lui Tarko despre cum "s-ar cuveni" sa fie SFul (practic ii da SFului o definitzie de lucru convenabila pe care imediat incepe sa o foloseasca ca argument al desconsiderarii si al justificarii propriului esec). El clar ca tarko avea o pata serioasa pe domeniu. Nici o problema in asta, atata vreme cat s-ar fi abtzinut de la a hotari "cum ar trebui sa stea lucrurile" in cinematografie, in privintzele amintite. Intr-un fel imi aduce aminte de mama care zicea ca orice carte buna trebuie sa fie biografia unui om care a razbit prin greu si a ajuns sa aiba succes. Sau cronica lui Gorzo (cred) la Big Fish unde lasa sa se intzeleaga ca din orice film tre sa tragem niste invatzaturi morale si Big Fish e nasol pentru ca ne invatza sa mintzim.

cred ca unul din motivele pentru care tarko si-a considerat solarisul un insucces ar fi reactzia din partea abordarilor de genul "tarkowsky - regizor ortodox", care au gasit filmul inoportun si inconsecvent cu pretinsul filon conceptual al regizorului (filon limitat prin definitzii de lucru convenabile, again...).

[MinRep]

Päi sigur cä da! Tocmai de aceea, existä atât de mult SF unde nu vezi picior de robotel sau extraterestru!

"2001", chiar daca arata (din plin) tehnologie incredibila, computere inteligente si altele, in ceea ce priveste extraterestrii, este foarte ambiguu. Singur acel monolit negru ramane ca exponent al acestora. Pana la sfarsit, nu aflam cine sunt acei extraterestrii, ce vor ei cu noi si ce reprezinta pentru noi. Devin, astfel, simbol al divinului... Ce fac ei si ce face planeta Solaris e cam acelasi lucru (ma refer la carte acum).

FALS. Cum bine stim, Kubrick NU COMITE acest päcat. Pur si simplu, cum e si firesc, el abordeazä problemele morale ale omului într-un mod total diferit de cel al lui Tarkovski, si de al rusilor (si chiar europenilor) în general. In plus, e adevärat cä dä senzatia acelui “muzeu tehnologic” – dar nu se limiteazä la atât! Dimpotrivä, transformä acest univers vizual într-un context pentru demonstratia lui umanä si artisticä.

Poate ca "2001" nu e cel mai bun exemplu pentru problemele morale pe care Kubrick vrea sa le puna in discutie. Aici este mai mult relatia omului cu universul, despre misterele acestuia din urma, despre evolutionism si creationism, despre atingerea libertatii etc. Totusi, teme precum alienarea si, in special, lipsa de comunicare sunt prezente in cea de a doua si cea de a treia parte a filmului.

P.S.: Intr-un comentariu referitor la proiectul "A.I." (terminat de Spielberg apoi), Kubrick (sau cineva apropiat, nu mai stiu) zicea ca baiatul robot incepe prin a parea prea real, artificial deci, apoi - la capatul aventurilor - ajunge mai uman decat restul personajelor. Cred ca acelasi lucru i se aplica si personajului Hal. Aparenta de distanta, de raceala este convertita apoi in sentimente umane a caror manifestare este printre cele mai pure: frica, simtul datoriei, ura, mania... Avand personaje indepartate de esenta si de ele insele, Kubrick pune in Hal tot ce este mai omenesc, chiar si muzica. Tarkovsky cred ca a neglijat acest aspect.

P.P.S.: David Bowman ramane un mister pana la sfarsitul filmului, intrebarea cea mai mare ramanand "De ce el?"

MinRep, ai prilejuit cu referinta asta o controversä de idei extrem de interesantä si relevantä!

Am uitat sa mentionez o chestie destul de importanta. Se pare ca "Solaris" a ajuns unul dintre filmele preferate ale lui Kubrick (o sa caut un link). Deci doar "controversa" este doar de partea lui Tarkovsky, daca se poate spune asa...

In sfârsit, orice relationäri si comparatii cu Kubrick si “2001” nu pot fi decât benefice ambelor pärti. Cele douä filme, si cei doi artisti, se aseamänä si se deosebesc în puncte esentiale.

Sincer sa fiu, "Calauza" mi se pare aproape din toate punctele de vedere la inaltimea lui "2001" si invers... Sunt mari amandoi, desi pe Tarkovsky nu il am la inima precum pe Kubrick.

Mare rugäminte la mata: nu cädea în päcatul ignorantei: MUSAI sä vezi “Solaris”. E un mare film, si sigur îti vei da seama de asta, cu conditia sä te detasezi de carte, si sä-l percepi ca pe “un Tarkovski”.

Mai devreme sau mai tarziu...