"Niki Ardelean, colonel în rezervä"

[sparky]

leonard-capitane-de ce nu te apuci tu sa faci diferenta intre a vorbi asa intr-una despre cate se pare ca ai retinut tu din tumultuoasa-ti viata care sigur bate filmul-si a face dracului ceva care sa confirme toate aceste cunostinte ale tale .ne-ai scoate pe toti la lumina. te rugam leonarde -fa ceva cu soarta noastra. ia fraiele in maini si hai ! nu ne lasa! nu acum!!
iti lipseste niste finalitate .
sau poate tu chiar cu asta te ocupi . cu lipsuri -molipsindu-te si tu -si-i tot dai din lips-uri

[coco]

Sa iti fie rusine Sparky, nesimtitule...

Draga Leonarde fi tare - eu te iubesc!!!

te pupa,
mama

P.S. cand vii si tu acasa? Tot satu' ma intreaba de tine!!

Florica Piron

[Leonard Pyron]

Sparkule, te-am urmarit cum ai mai luat o gura de ... miere de asta, cum ii zici tu... Vezi sa nu ti se aplece... Dupa cat de urzicat esti dupa ce am spus, oi fi si tu n cineast din aia ratati care nu stie nici sa aprinda lumina in studio...

[Leonard Pyron]

Mama, nu te mai baga in dicutiile mele intelectuale despre film. Intelege ca am crescut! Acum sunt mare si eu. Nu ne mai jucam ca pe vremuri cand eram mic si mucos cu poezioare de tipul:

coco zise coco apoi coco se facu!!!

ehe, ce vremuri...

[ricciotto]

Nu e primul film al lui PIntilie pe scenariul altora. Ci al tz-spelea...

ai si tu dreptate, hehe, dar omu' asta asa se lauda in 'bricabrac', in dialogul cu stefan augustin doinas, p. 519:

st.a.d.: ma preocupa o chestie: ce inseamna, dupa opinia ta, un 'film de autor'? crezi ca peliculele care-ti poarta semnatura sint astfel de filme?
l.p.: nu stiu. pentru prima oara in viata mea fac acum un film al carui autor de scenariu nu sint.
st.a.d.: in general, cita libertate de creatie iti ofera opera literara pe care o ecranizezi?
l.p.: libertate deplina. mai putina libertate imi da scenariul de acum al carui autor nu sint eu.

de aici deduc ca pintilie se cam crede autor total in rest, caci 'cirja' conferita de opera literara este o nimica toata in viziunea sa, doar un minor pretext sa isi manifeste geniul, hmm...

in concluzie: sint de acord cu tine, se poate spune ca pintilie n-a scris niciodata un scenariu, ci doar ecranizari...

morala: pariez ca puiu si radulescu, scenaristii, au suferit in proces, daca asta e atitudinea... poate publica si ei scenariul original pe 'liternet', ar fi interesant, cred...

[Leonard Pyron]

1. Si Baltagul tebuia facut tot pe un scenariu original de LP
2. Scenariul la Niki l-am vazut pe udeva pe internet facut pulic in varianta initiala

[Carmine Galante]

Well, il am in calculator de un an de zile dar nu am catadicsit sa-l vad pana acum, nu stiu de ce...
Vad ca parerile scrise acum f. multa vreme pe aici, cand filmu' era cald sunt mai mult anti. Mie mi-a placut f. mult, mi-a placut minutiozitatea cu care Pintilie isi pregateste fiecare secventa, aproape ca l-am vazut, exasperant pt. echipa in spatele camerei de luat vederi. Cel mai mic detaliu e analizat la sange, studiat si stors la maxim pentru ochiul care poate sa vada. La inceput coborarea din bloc, urcarea coroanelor in masina minuscula, mutarea in celalalt bloc, nevasta lui Vasilescu (Flo) care infige boldurile in bucatile de panza doliu, pregatirile, ca la nunta, imbarcarea in masina ridicola a cinci insi + coroane, Flo super enervant si bagacios cu camera de luat vederi (regizeaza batutul cuielor in capacul cosciugului), cortegiul funerar format din masini galbene care au in fata ca dric un TV negru rablagit, apa de la closet trasa in timpul mesei (pomana de dupa inmormantare) etc

14 aprilie

Mama sta in bucatarie, indoliata, langa masa pe care se afla 4 cozonaci imensi aburind. In camera alaturata fata si ginerele, la nudu' gol cu toate podoabele la vedere (cadru frontal) isi fac planuri ce sa vanda din ceea ce au pentru ca pleaca in America, nu mai au nevoie de acareturi si le trebuie lovele. Dupa ce isi fac socotelile banesti incep sa analizeze alte socoteli :
El : Nu te mai cheli asa, uite ce fatza are.
Ea : De ce, e mai igienic.
El: Pai atunci rade-te in fiecare zi. Uite si tu ce mi-ai facut ... (Dorina Chiriac, o ia in mana la propriu, sa vada pagubele).
Ea : Asta nu e de la mine.
El : Cum nu-i de la tine? Pune si tu mana sa vezi ce inteapa. Cum nu e de la tine, uite de aici, de la tepii astia. Rade-te si tu in fiecare zi sau lasa-l sa creasca mai mult.
Dupa acest dialog foarte educativ, vaduva, la bucatarie pune in cosul pentru pomenirea de la cimitir coliva cu cruce alba pe ea, lumanari, vin.

Film in film
Secventele de la nunta, super tari, excelent jucate, Pintilie a reusit sa scoata tot ce era mai bun din actorii lui (nevasta lu Rebe. nu mi-a placut nici mie in schimb). Cel mai bun rol al lui Rebenciug, Niki, batranul colonel, "fraierul fraierilor" asa cum il numeste Flo, imagine emblemantica pentru un parinte trecut de prima tinerete.


Am intuit finalul, nu stiu de ce. Aceasta e ca o ceremonie. In timpul juramantului de credinta Patriei depus de militari de ziua armatei batranul colonel isi taie unghiile de la picioare in baie, isi tunde si rade barba. Parul si unghiile le arunca in closet. Fiind ocazie speciala, ca la regulament isi pune uniforma de gala, dupa care ia un ciocan, il pune intr-o punga de rafie, se duce peste drum la Flo si-i crapa teasta chelioasa.

Doua chestii nu mi-au placut : 1. Lipsa de racord grosolana (cand Niki iese din apartament sa-i crape capu' lu' Flo isi ia in picioare papucii de piele de stat in casa fara ciorapi. Cand iese pe strada, dupa ce a crapat capul liber profesionistului, are ditamai ciorapii albi in picioare. Nu stiu, poate sunt eu exagerat, dar mi-a sarit imediat in ochi asta).

2. Titlul care nu prea se pupa. Ala cu creierul era mai reusit & potrivit.

Ce am mai retinut : sepcuta de Mickey Mouse si leucoplastul in cruce al lui Flo.

10/10

[Pitbull]

- De ce trebuie sa ii vad pe aia doi dezbracati in pat cu toate alea la vedere?? Era de ajuns sa ii filmeze din alt unghi cat sa se vada ca nau chiloti pe ei si cu asta basta, nu pricep de ce tb sa se vada si organele genitale filmate la lumina zilei de la 2 metri.2 minute incheiate incontinuu Gesturile/dialogul lor puteau fi facute fara sa se vada clar pe ce pun mana si despre ce vorbesc
Filmul e interzis doar sub 14 ani, desi contine scene de nuditate post-sexuala foarte explicite si mai ales clare baieti. Deci care ai 14- 18 ani si vrei sa vezi ce are tipa aia pitica din "Furia" de la mama ei in chiloti, filmat clar,din fata si de aproape da navala ca de data asta te lasa legea.

Bänuiam de mult, dar ieri am aflat din surse sigure o serie de chestii care mi-au confirmat supozitiile.
Exhibitionismul nemotivat din filmele lui Pintilie îsi are originea în frusträrile lui din copilärie. Psihiatric vorbind, e un copil într-un trup de bätrân, obsedat sä vadä (mai mult, sä filmeze, sä le arate si altora, cât mai multor spectatori) cât mai des si cât mai clar, oameni goi (retineti, aparitiile din acele secvente nu sunt "nuduri", ci "oameni dezbräcati în pielea goalä"), pentru a sfida tabuurile si conventiile sociale.
Din acelasi motiv, înjurä, vorbeste vulgar cu echipa, îi terorizeazä pe toti, etc. La fel se explicä si atractia lui spre subiecte si medii sordide, si imaturitatea stângace cu care le filmeazä, montajul abulic, si mai ales agresarea sexualä a actritelor (pe Coca Bloos a socat-o atât de tare, încât era sä refuze rolul) - ca o prelungire falicä, o formä de autoconfirmare.
O sä mai povestesc pe-aici, asearä am aflat o droaie de la filmärile pentru "Niki Ardelean...". Deocamdatä, citez o afirmatie hazlie a lui Clody Bertola:

"Primul meu sot mi-a fost ca un tatä.
Liviu mi-a fost ca un frate.
Lucian mi-e ca un copil.
N-am avut si eu parte de-un BARBAT la viata mea!"

[Carmine Galante]

Bänuiam de mult, dar ieri am aflat din surse sigure o serie de chestii care mi-au confirmat supozitiile.
Exhibitionismul nemotivat din filmele lui Pintilie îsi are originea în frusträrile lui din copilärie. Psihiatric vorbind, e un copil într-un trup de bätrân, obsedat sä vadä (mai mult, sä filmeze, sä le arate si altora, cât mai multor spectatori) cât mai des si cât mai clar, oameni goi (retineti, aparitiile din acele secvente nu sunt "nuduri", ci "oameni dezbräcati în pielea goalä"), pentru a sfida tabuurile si conventiile sociale.
Din acelasi motiv, înjurä, vorbeste vulgar cu echipa, îi terorizeazä pe toti, etc. La fel se explicä si atractia lui spre subiecte si medii sordide, si imaturitatea stângace cu care le filmeazä, montajul abulic, si mai ales agresarea sexualä a actritelor (pe Coca Bloos a socat-o atât de tare, încât era sä refuze rolul) - ca o prelungire falicä, o formä de autoconfirmare.

Imi pare rau moncherule dar Pintilie ramane number one. Era si inainte si va mai fi multi ani de acum incolo. Acum ceva timp ma soca si pe mine asta (pwuli, cururi, etc), iar la o secventa din Prea Tarziu, vazuta intamplator, mi-am dat seama ca e un film de-al lui. Dupa aia l-am vazut k lumea.
Secventa descrisa mai sus (am transcris dialogul) e bestiala, cred ca e cea mai tare din tot filmul (+finalul), e facuta sa socheze, arata ceva ce se intampla in intimitate, in fiecare cuplu, dar eu unul nu am mai vazut asta pe ecran, cel putin nu la ai nostri. O fi Pintilie snuffer?

[Pitbull]

Da, profilul lui psihologic are în mod clar elemente de snuffer. Se prea poate sä existe anumite compatibilitäti la mijloc.
Iar secventele alea sunt, într-adevär, destinate sä socheze - dar nu la modul artistic, ci doar agresiv exhibitionist, ceva de genul: "Uite, bä, eu vä arät puli si pizde cä asa vrea muschii mei, na, cäca-m-as în gurile voastre de labagii!" - ca tiganii beti când se ceartä în piatä.
De fapt, asta e si cauza pentru care filmele lui sunt atât de proaste. Scenariile sunt scrise genial (tipul are geniu, incontestabil!), conceptia regisoralä e foarte riguroasä (teoretic, stie o meserie de te-ndoaie), dar în momentul când începe sä filmeze, se pierde complet. Infantilismul si perversitatea îi tulburä mintile, si filmul iese ca un cur.

* * *

O.K., si acum, una din poantele promise:

Intr-o zi, dupä filmare, când plecau din apartament (filmau într-un bloc din Militari), îl cheamä pe scenograf, urgent, sä-i spunä ceva important.
Ajung în fata blocului - si are loc urmätorul dialog:
PINTILIE: - Deci, ce voiam sä-ti spun... Eram la Paris, cu Eugen Ionescu, Cioran, si... încä unu... na' cä-mi scapä... :?
RADUTA: - ??? :huh:
PINTILIE: - Zi mä, cä trebuie sä stii... cine era?
RADUTA: - EU sä vä spun? De unde sä stiu eu cu cine erati acolo?
PINTILIE: - Hai, cä nu se poate sä nu-l stii! Deci, Ionescu, Cioran si... si...
RADUTA: - Goma?
PINTILIE: - Exact! Vezi cä stii? Salut, ne vedem mâine!
Si pleacä.

(N-o sä credeti, dar EXACT ASTA voise sä-i spunä, ästa era lucrul äla asa de important: cä el la Paris s-a cunoscut cu Ionescu, Cioran si Goma!
Din partea unui tâsti-bâsti, acolo, ar fi de înteles - da' uite cä mosu' chiar si la saptezeci de ani are obsesii de-astea pustesti de groupie!)

[Carmine Galante]

Iar secventele alea sunt, într-adevär, destinate sä socheze - dar nu la modul artistic, ci doar agresiv exhibitionist, ceva de genul: "Uite, bä, eu vä arät puli si pizde cä asa vrea muschii mei, na, cäca-m-as în gurile voastre de labagii!"

LOL ! Tare. Frate ideea e ca omu' isi cauta finantari, ca ia bani si de prin Franta (Canal+ , CNC-ul francez), ca nu prea sta cu maini intinse, ca nu e nesimtit ca un jeg ca sergiu nicolaescu, ca nu prea face bravade pe la televizor si mai ales ca nu tine sa apara de fiecare data cand se mai implineste un an de la revolutia din '89, asa cum vrea tanchistul tunar sa ne arate ca ne-a salvat de comunisti dupa ce i-a pupat in cur timp de 25 de ani in filmele lui de rahat. Macar asta poti sa recunosti.

conceptia regisoralä e foarte riguroasä (teoretic, stie o meserie de te-ndoaie)

Am mai spus, eu cand ma uit la filmele lui am impresia ca-l si vad cum ii dispera p-aia, pentru ca-i dispera, se vede pe fetele lor. Ce m-a socat a fost la De ce trag clopotele ... cand imi imaginam regizorul cum tipa la aia in sareta (secventa de final), ca dupa aia sa apara chiar Pintilie in cadru', cu portavocea in mana, urland la toata lumea. :w00t:

perversitatea îi tulburä mintile

Daca-mi place L.P. inseamna ca sunt pervers? 8)

O.K., si acum, una din poantele promise:!

Alta mai tare?

[marx]

Ce m-a socat a fost la De ce trag clopotele ... cand imi imaginam regizorul cum tipa la aia in sareta (secventa de final), ca dupa aia sa apara chiar Pintilie in cadru', cu portavocea in mana, urland la toata lumea. :w00t:

e copiata din Truffaut - La nuit americaine .

[Piotr Buendia]

am vazut filmele lui de cel putin 2 ori, in afara de o vara de neuitat de care nu am putut face rost.
niki ardelean, colonel in rezerva e impecabil. mie unu imi place foarte mult. atat ideea, dar si scenele. niki ascultand veronica, flo tavalindu-se plin de sange pe canapea etc. nu-l alatur favoritelor mele (balanta si terminus paradis), dar cred ca face parte din pachetul perfect-grotesc al lui Pintilie.
inca de la dupa-amiaza unui tortionar, am observat ca a renuntat la personajele luptatoare impotriva destinului/statului. se pune accent pe resemnare. dar, totusi nu se desminte cu sfarsitul...

[Pitbull]

e copiata din Truffaut - La nuit americaine .

Mie-mi displace total, pentru cä nu are sustinere în conceptia de ansamblu a filmului, care era rotundä si auto-continutä, nu implica nici mäcar ca optiune deschisä formula de "film în film". Iar replica "lasä-i sä moarä prosti" e atât de aberantä, încât ani de zile m-am întrebat cum a fost în stare sä inventeze un final atât de idiot (acum stiu ).
Totusi, nu cred c-o poti numi "copiatä". «La Nuit Américaine» era INTEGRAL un film despre cum se face un film, Truffaut era permanent prezent, si ca regisor, si ca "personaj al regisorului", nu apärea doar în final, sau la un moment dat. Dacä-i vorba de "copiat", atunci mai degrabä dupä Fellini ("E la nave va"), sau Koncealovski ("Legenda îndrägostitilor"). Cei drept, acolo deschiderile spre echipa de filmare aveau sustinere (mai ales la Fellini), nu erau teribilisme puerile, ca aici.

* * *

Altä poantä:
Pleacä Pintilie dimineata în prospectie. Avea un sofer nou, unu' Stelicä. Se-aseazä mosu' pe canapeaua din spate (numai acolo stä, cä de!), si Stelicä-l întreabä, de la volan:
- Unde mergem, domnu' Pintilie?
- Nicäieri.
- ???
- Astept sä vii sä-mi închizi portiera.
(Serios!)
Bietul Stelicä se dä jos, închide portiera, se asazä iar.
Pintilie:
- La Oltenita.
Pornesc... Peste un minut:
- Trage pe dreapta.
Trage Stelicä pe dreapta... Pintilie:
- Sä tii minte de-acum încolo: pe mine nu mä duci niciodatä pe sträzi pietruite, cä mä zgâltâie. NUMAI pe sträzi asfaltate!
Stelicä, mai-mai sä plângä:
- Da'... domnu' Pintilie... asta-i strada dumneavoasträ, AICI LOCUITI!
- Nu mä intereseazä. Descurcä-te.
Särmanul Stelicä s-a încurcat asa de tare, c-a gresit drumu'. Peste vreo orä jumate, erau pe la Urziceni, pe undeva - numai spre Oltenita nu.
- Stelicä, n-ar fi trebuit sä ajungem la Oltenita?
In sfârsit, Stelicä are o idee de geniu:
- Dom' Pintilie, drumul direct spre Oltenita e pietruit - v-am dus pe alt drum, asfaltat!
- A, bravo! Asa te vreau!

[marx]

Mie-mi displace total, pentru cä nu are sustinere în conceptia de ansamblu a filmului, care era rotundä si auto-continutä, nu implica nici mäcar ca optiune deschisä formula de "film în film". Iar replica "lasä-i sä moarä prosti" e atât de aberantä, încât ani de zile m-am întrebat cum a fost în stare sä inventeze un final atât de idiot (acum stiu ).
Totusi, nu cred c-o poti numi "copiatä". «La Nuit Américaine» era INTEGRAL un film despre cum se face un film, Truffaut era permanent prezent, si ca regisor, si ca "personaj al regisorului", nu apärea doar în final, sau la un moment dat. Dacä-i vorba de "copiat", atunci mai degrabä dupä Fellini ("E la nave va"), sau Koncealovski ("Legenda îndrägostitilor"). Cei drept, acolo deschiderile spre echipa de filmare aveau sustinere (mai ales la Fellini), nu erau teribilisme puerile, ca aici.

eu am vorbit strict despre secventa descrisa de Carmine. daca ai vazut inceputul Noptii lui Truffaut, stii despre ce vorbesc.