Succesul la public al filmelor romanesti

[teo_k3]

"-- Publicului nu-i dai ce-ti cere, îi dai ce stii tu cä are nevoie - altfel, muriti unul de gâtul altuia, de inanitie (si fizicä, si intelectualä).-- "

Asta inseamna ca daca publicul vrea sa bea apa tu il fortezi sa bea vin sec, daca publicul vrea sa vada un film comercial pe gustul lui tu ii arunci un film pe care doar criticii il apreciaza.
Cred ca ti-ai raspuns singur la intrebarea de ce nu sunt spectatori la filmele romanesti. (din cauza oamenilor care gandesc la fel ca tine - care dicteaza, si care forteaza publicul sa se uite la filmele romanesti "de arta" facute doar pe gustul criticilor.).

[Pitbull]

Thanks for helping to make my point, Daniel dude!

Sä nu mai formulezi niciodatä întrebarea "De ce nu se mai fac astfel de filme?" E falsä si rudimentarä (nivel de Bubu, Memeito, Daniel aka Teo si... si altii), cu iz de nostalgii plebeice.

[rvn]

si, totusi, "Zboara cocorii", desi se inscrie in randul capodoperelor, a fost un film popular in Romania anilor 50-60.
asadar, poate exista un punct de legatura intre arta si popularitate.

keppy,
in anii aia nu exista altceva decat cultura sovietica a la tatucu Stalin.
normal ca a fost popular, ca si celelalte opere ale autorilor rusi din toate domeniile, nu numai cinema.

[StefanDo]

nu stiu cat de utila este discutia atata vreme cat nu pomenim si de succesele de public DE CALITATE romanesti, europene sau americane

[Pitbull]

@rvn:
Adevärat, dar numai partial.
"Zboarä cocorii" era un film foarte bun si la nivel de continut, si la nivel de public.
Adicä, tocmai unul dintre acele cazuri la care m-am referit si eu de multe ori.
Nu anuleazä nici filmele de continut greu accesibile publicului, nici filmele de consum lucrate cu o competentä ireprosabilä.
Hai sä nu mai tot redescoperim roata.

@StefanDo:
Päi, go for it!

[StefanDo]

merci, dar am o problema: campionii la box-office sunt invariabil campioni si la prost-gust, în timp ce "meseriasii" mor de foame

ma gandesc in primul rand la bienvenue chez les ch'tis, care a vandut 20 de milioane de bilete (da, am scris bine) in franta, desi e cel mult o comedioara calduta

[teo_k3]

Va sa zica, preferi sa faci filme cu care sa te lauzi doar intre critici?
Doar pentru faptul ca nu va apreciem toate filmele de arat si pentru ca avem o parere diferita de a criticilor nu inseamana ca suntem niste plebei nostalgici.

Intrebarea ramane neschimbata: Ce trebuie facut pentru a-l atrage pe spectatorul roman la cinematograf?

[Pitbull]

Räspunsul rämâne neschimbat: #8

[rvn]

la Hollywood, castigarea premiului Oscar, inseamna enorm pentru filmul respectiv.
si succes la public, dar si incasari spectaculoase.

Anul 2009 a fost unul profitabil pentru industria filmului, încasările pe bilete depăşind 10 miliarde de dolari, mai mari cu 10% faţă de 2008.

Un Oscar aduce peste 17 milioane de dolarila încasările unui film, potrivit lui Randy Nelson, profesor de economie şi finanţe la Colby College şi co-autor al lucrării “What’s an Oscar Worth?”. Premiul pentru cel mai bun film aduce o creştere a încasărilor de 245% în primele patru săptămâni după decernare. Şi premiile pentru cel mai bun actor/actriţă aduc încasări importante, dar companiile care au luat premiul pentru cel mai bun mixaj de sunet ar trebui să se mulţumească doar cu statueta aurită.

Filmele produse de companii mici au mult mai mult de câştigat de pe urma Oscarurilor. “Shakespeare in Love”, produs în 2008, a avut încasări de doar 3,6 milioane de dolari, dar a ajuns să facă aproape 100 milioane de dolari (de 27 de ori mai mulți bani), după ce a fost a desemnat cel mai bun film.

Dacă filmele independentecâştigă mult de pe urma unui astfel de premiu, audiența galei de decernare a Oscarurilor scade semnificativ, ceea ce inseamnă o diminuare a veniturilor din publicitate. Astfel, Academia de Filma luat decizia de mări la zece numărul de nominalizări la categoria cel mai bun film, față de cinci câte erau până anul trecut.

Un Oscar poate aduce venituri suplimentare importante şi pentru companiile de media mari, dar acestea nu îşi fac calculele în funcţie de un factor atît de dificil de prezis, ci se orientează mai degrabă spre francizele stabile (cum este Harry Potter), care aduc venituri sigure.

Este greu de crezut că Avatar mai poate beneficia, în termeni de încasări, de pe urma unui Oscar pentru cel mai bun film (în condiţiile în care filmul a avut o campanie de marketing foarte puternică şi a fost văzut deja de foarte multă lume), dar filme mai puţin mediatizate, lansate la sfârşitul anului, cum sunt "Precious" sau "An Education", ar putea să atragă mai mulţi spectatori în sălile de cinema, dacă vor primi statueta de aur.

"The Hurt Locker", una dintre producțiile cu cele mai mari șanse la câștigarea premiului pentru cel mai bun film, nu a avut încasări prea consistente din biletele de intrare în sălile de cinema, dar odată cu anunțarea listei de nominalizări, vânzările de DVD-uri și de download-uri plătite au explodat, ajungând la 710.000 de unități, conform CNBC.com. Vânzările de DVD-uri au întrecut orice așteptare și ar putea crește și mai mult dacă filmul va primi premiul cel mare.

Lista filmelor nominalizate la Oscar la categoria cel mai bun film (în ordinea încasărilor globale până la 5 martie 2010):

• Avatar, regia: James Cameron, cu Sam Worthington, Zoe Saldana, Sigourney Weaver, Stephen Lang, Laz Alonso. 20th Century Fox, patru nominalizări, încasări de 2,55 miliarde de dolari, în cinematografe din 18 decembrie.

• Up, regia: Pete Docter. Pixar / Disney, cinci nominalizări, încasări de 723 milioane de dolari, în cinematografe din 29 mai 2009.

• The Blind Side, regia: John Lee Hancock, cu Sandra Bullock, Tim McGraw, Quinton Aaron. Warner Bros., două nominalizări, încasări de 249 milioane de dolari, în cinematografe din 20 noiembrie.

• Inglourious Basterds, regia: Quentin Tarantino, cu Melanie Laurent, Brad Pitt, Diane Kruger, Eli Roth, Christoph Waltz. The Weinstein Co., opt nominalizări, încasări de 313 milioane de dolari, în cinematografe din 21 august 2009.

• District 9, regia: Neill Blomkamp, cu Sharlto Copley. Sony, patru nominalizări, încasări de 204 milioane de dolari, în cinematografe din 14 august.

• Up in the Air, regia: Jason Reitman, cu George Clooney, Vera Farmiga, Anna Kendrick. Paramount, şase nominalizări, încasări de 146 milioane de dolari, în cinematografe din 4 decembrie 2009.

• Precious, regia: Lee Daniels, cu Gabourey Sidibe, Mo’Nique, Paula Patton, Mariah Carey. Lionsgate, şase nominalizări, încasări de 53 milioane de dolari, în cinematografe din 6 noiembrie 2009.

• A Serious Man, regia: Joel şi Ethan Coen, cu Michael Stuhlbarg, Richard Kind. Focus, două nominalizări, încasări de 24 milioane de dolari în cinematografe din 2 octombrie 2009.

• The Hurt Locker, regia: Kathryn Bigelow, cu Jeremy Renner, Christian Camargo, Brian Geraghty, Anthony Mackie. Summit Entertainment, nouă nominalizări, încasări de 19 milioane de dolari, în cinematografe din 26 iunie 2009.

• An Education, regia: Lone Scherfig, cu Carey Mulligan, Peter Sarsgaard, Emma Thompson, Alfred Molina. Sony Pictures Classics, trei nominalizări, încasări de 16 milioane de dolari, în cinematografe din 9 octombrie 2009

mai pot filmele romanesti sa recastige inimile spectatorilor romani?
mai pot face fata invaziei ofertei industriei americane de film?
mai pot avea filmele romanesti succes la public?
vom mai avea actori ca Toma Caragiu, Jean Constantin, Marin Moraru, Gheorghe Dinica, Tamara Buciuceanu,Amza Pellea, Octavian Cotescu, Radu Beligan...?
o sa mai traim sa vedem oameni imbulzindu-se la casa de bilete pentru a vedea un film romanesc?

[StefanDo]

rvn, dar pui problema gresit

filmele romanesti amintite mai sus erau lansate intr-un vid total. Acum situatia e diametral opusa, oferta extrem de generoasa si extrem de facila.

Complexele culturale ale romanilor si banda rulanta din directia Hollywood anuleaza orice sansa a divertismentului cinematografic autohton. Sper din tot sufletul ca Buna, ce faci? sa ma contrazica in primavara.

LE: iar cresterea veniturilor din sua e justificata exclusiv de raspandirea 3D

[SMC]

S-a omis ceva foarte important, cel putin in ceea ce priveste scopul noilor autori de cinema ( ai "Noului Val"), tintind, mai mult sau mai putin, un public pe care si-l doresc ori ba.

- nu toti cineastii (si ma refer,aici, strict la cei din N.V.) isi doresc un film "de public". Daca el se dovedeste/s-a dovedit si un astfel de succes, cu atat mai bine.
- ele-s, de cele mai multe ori, (indiferent ca-i debut sau nu) "succese de stima" - care, nu doar intamplarea a facut, in repetate randuri, sa fie si altfel de succese : de critica, de public (ala de festival, nu ala din malluri). Deci putem spune ca "publicul", are un inteles relativ in acest context.

Concluzie : daca "publicul" se divide in doua categorii aflate la poluri opuse( minti creditabile [ si creditate, uneori] si.. ceilalti), aceasta separare nu sta in intentiile cineastilor-autori, si al cinematografului pe care il ofera spre "consum"( iarasi,un termen relativ).

[rvn]

rvn, dar pui problema gresit
filmele romanesti amintite mai sus erau lansate intr-un vid total.

o pun eu, cum o pun...(pe problema!)
stefan,
nu sunt de acord cu tine in ceea ce priveste vidul.
vid e cam mult spus, e valabil mai mult pentru anii 80.exista si inainte distributia filmelor americane si europene, nu ca fenomen de anvergura ca azi, dar exista.
FILMUL ROMANESC DE ODINIOARA ERA IUBIT DE PUBLIC.
in asta consta succesul lui, in primul rand. si cred ca-si recupera si banii, chiar in procent mai mare decat azi(ar fi interesant de studiat statistica in acest sens).
de ce nu mai exista DRAGOSTE intre filmul romanesc si spectatorul lui?
din cauza 3d-ului sau din cauza faptului ca primul nu mai satisface dorinta celui de-al doilea?
e..?

[Pitbull]

de ce nu mai exista DRAGOSTE intre filmul romanesc si spectatorul lui?

Simplu: fiindca retelele de distributie s-au umplut cu filme comerciale sträine, mai bune decât ciurucurile Nicolaestilor, Saizestilor, Dräganilor, Muresenilor, Moldovanilor, Cocilor, Nästasilor, etc., dinainte de 1989.
In plus, productia româneascä nu mai are o zonä medianä: s-a scindat între filme foarte bune, dar nu de public, ale Noii Generatii (minimaliste sau nu), si labe triste gen Garcea, Barna, Popovici, Nicolaescu, Saizescu, Nichitus, etc.

[rvn]

asta tot nu explica de ce filmul romanesc nu mai este iubit.
indiferent de calitatea filmelor care s-au facut in ultima vreme, romanii ar trebui sa prezinte interes pentru cinematografia lor.
constat cu mahnire ca spectatorii( unii, nu toti) refuza cu indarjire sa vizioneze un film romanesc nou, chiar si numai din curiozitate.
in schimb, pe cele vechi, care le trezesc nostalgii, le urmaresc cu placere si chiar sunt dornici sa le revada din cand in cand
nu este asta dovada faptului ca filmele astea, pe care tu le numesti mediocre, au ramas ca filme de referinta, tocmai prin faptul ca publicul le-a iubit si le iubeste in continuare?

[Pitbull]

Nu.
E doar dovada faptului cä mecanismele psiho-afective ale publicului functioneazä în anumite moduri, diferite de idealismele bine-intentionate.

[rvn]

posibil.
eu cred ca-n ziua de azi, spectatorul devine fanatic.
de-aia unele branduri scoase pe piata nasc isterii.
ce produce acest fanatism? si de ce nu e capabil si filmul romanesc sa iste asemenea manifestari extreme din partea spectatorilor?
chiar tu povesteai in cronica de la Eclipse ca exponentele genului feminin prezente la film, erau in culmea fericirii.
la unul romanesc de ce nu se intampla la fel?

[c.ghevara]

asta tot nu explica de ce filmul romanesc nu mai este iubit.
indiferent de calitatea filmelor care s-au facut in ultima vreme, romanii ar trebui sa prezinte interes pentru cinematografia lor.
constat cu mahnire ca spectatorii( unii, nu toti) refuza cu indarjire sa vizioneze un film romanesc nou, chiar si numai din curiozitate.
in schimb, pe cele vechi, care le trezesc nostalgii, le urmaresc cu placere si chiar sunt dornici sa le revada din cand in cand
nu este asta dovada faptului ca filmele astea, pe care tu le numesti mediocre, au ramas ca filme de referinta, tocmai prin faptul ca publicul le-a iubit si le iubeste in continuare?

Românii ar trebui să prezinte interes pentru cinematografia lor? Unde scrie că ar trebui? E datorie patriotică, e directivă UE? Poate ei nu recunosc cinematografia asta ca fiind A LOR . Nu ot spunem că X film, Y film nu e pentru public? Rvn, spune-mi un film românesc din ultimii 10-15 ani făcut pentru public! Pe de o parte nu se fac filme pentru public, iar ale care sunt declarate pentru public sunt foarte slabe şi nici nu put pe lângă concurenţa străină. Atunci, care-i cinematografia lor?
Cele vechi le trezesc nostalgii pentru că e o legătură afectivă, oarecum pavloviană... Acu 30 de ani eram tineri, viaţa era frumoasă, ne amintim cu plăcere tot ce era legat de perioadă, pentru că e "filtrat". A rămas doar senzaţia subiectivă că filmele au plăcut atunci, şi individul nu mai ţine nimeni cont de faptul că i-au plăcut pentru că nu avea altele, sau pentru că era mai "prostuţ", mai puţin exigent când avea cu 20-30 de ani mai puţine cunoştinţe şi experienţă de viaţă.

[c.ghevara]

Ei, acum m-am lămurit de ce nu au filmele româneşti succes la public!

[keepwalking]

cred ca unul din factorii decisivi il reprezinta lipsa banilor.
orasele mari pastreaza cinematografe imense, de 900 de locuri, inghetate, care arata ca o pestera.
nimeni nu vrea sa investeasca in ele, sa dea un var, sa puna o mocheta.
toti le-ar cumpara doar cu gandul sa le darame, pentru ca, va dati seama, aceste cinematografe sunt plasate in zone centrale, demne de interes imobiliar.
ar fi alternativa multiplexurilor, dar preturile biletelor, in jur de 15 - 20 de lei sunt prohibitive, dupa buzunarul meu, de pilda.
marturisesc ca am calcat intr-o astfel de sala doar cu ocazia festivalului de la iasi
asadar, avem sali mari, cu bilete ieftine, de 5 - 7 lei, dar deloc primitoare, si sali relativ moderne, cu o capacitate mica, dar cu preturi foarte mari la bilete.
ambele resping publicul.

[Pitbull]

Conteazä si asta, desigur - dar pe planul doi; în fond, sälile sunt doar mijloacele, nu scopul.
In primul rând, încä nu avem nici traditia, nici profesionistii filmelor de public, si nici scoala care sä-i formeze.
Deci, dacä vom avea vreodatä o cinematografie de public adeväratä (ceea ce ar fi foarte bine)... mai e pânä atunci...!