"Hârtia va fi albastră"

[BJBlazkowicz]

Inspirat din patania trupelor USLA conduse de Trosca, ceva-n genu' (citit in ziar la vremea respectiva, deci totusi a mai scapat careva -asta sa va linistiti oleaca )
Relateaza careva pe youtube mai detaliat, cu subiectivismul de rigoare:
"rockhour1976 Intamplarea a avut loc langa MAPN unde Unitatea speciala de lupta anti-terorista a ministerului de interne chemata de generalul nicolae militaru sa intervina contra "teroristilor" a fost executata de armata sub comanda gen . militaru. Scopul- razbunare : Trosca comandantul detasamentului usla l-a cercetat in anii 70 pe nicolae militaru pentru colaborare cu kgb fapt pentru care a si fost trecut in rezerva . Trosca si ceilalti usla au fost executati de armata care fabrica teroristi morti la ordin"

[BJBlazkowicz]

Apropos de ce a spus Pitbull cu confuzia, uel lucrurile nu au fost chiar atat de inocente. Am sa dau cateva scurte exemple din Arad, din ce am vazut. In zona Romanilor, s-a tras asupra populatiei de la etajul 10, unde nu aveau ce sa caute militari -nici un obiectiv de aparat, importanta strategica zero -si din vila unui cunoscut securist. De fapt zona aia era recunoscuta ca zona "favorizata".
Pe centru, la primarie, s-a tras din turnul de vis-a-vis (am furat porumbei din turnul ala in copilarie, he ce vremuri) deasupra capetelor civililor (nu era nimeni inarmat) si nu a fost nimeni ranit. Trasoarele or trecut la 1 m deasupra capetelor civililor si or lovit intr-o poarta inalta de metal. Distanta aproximativa de la care s-a tras cel putin o rafala a fost de aproximativ 45 m* (calculand si inaltimea turnului), imposibil sa nu nimeresti de la distanta aia. Probabil ideea era sa alunge civilii. Dupa aia a urmat confruntarea cu TAB-urile aflate in fata primariei, era IMPOSIBIL sa confuzi blindatele militarilor si militarii.
Debandada creata nu a fost intamplatoare.
A, si inca ceva. Zgomotul de arme automate nu s-a* rezumat la ak-uri, erau niste automate cu cadenta foarte mare, aproape ca uzi-urile.

[Pitbull]

In zilele astea, "Adevärul" publica articole foarte interesante desopre diversiunile de la Sibiu.
Un exemplu:
http://www.adevarul.ro/actualitate/e...243575651.html
Mai cautati prin arhiva ziarului, veti mai gäsi.

[Ipu]

Pentru că BJBlazkowicz a readus filmul în actualitate, să spunem că e atât de convențional de parcă ar fi fost făcut la câțiva ani după revoluție. E mai slab decât Stare de fapt, la fel cum celălalt al lui Mitulescu e mai slab și mai convențional decât Vulpe - vânător. În Hârtia... e ba război, ba pace. Aia nu e atmosferă de revoluție. Confuzia luptelor de stradă e mult mai prost redată decât în vechile filme de război românești, ca de pildă Am fost șaisprezece, ca să nu mai zic de cele cu 23 august. Muntean pare să fie un regizor scutit de armată.
Apropo, am discutat și eu cu cineva de la jandarmerie (pe vremea aceea, securitatea în uniformă) care mi-a povestit cum, departe de a face pe eroii, el și tovarășii lui erau disperați că la numai câteva săptămâni înainte de eliberare li s-a spus că România e invadată, iar revoluția au început-o bătându-i pe manifestanți pe Ana Ipătescu, au continuat-o măcelărindu-i pe ăia, săracii, la Otopeni, după care, la două-trei zile distanță, intrând într-o stare de surescitare, războiul le devenise o a doua natură. Și în holul de la parterul televiziunii a văzut cum dintr-o fereastră de la demisol o armă automată i-a secerat pe câțiva parașutiști aflați în apropierea sa și s-a surprins înghesuindu-se sub o bancă, iar în ziua următoare un camarad a primit un glonț în frunte când a scos capul pe fereastră. După Muntean, toate astea sunt rodul unor neînțelegeri...

[Pitbull]

Ar mai fi de precizat si cä "Hârtia va fi albasträ", prin lipsa lui de conventionmalism, aratä de ce a fost nevoie sä treacä atâtia ani ca sä se poatä aborda cinematografic, în sfârsit, subiectul revolutiei - compromis, din päcate, în filmele de la începutul anilor '90, ca "Stare de fapt", "Vânätoarea de lilieci", "Polul Sud" si alte rateuri. Imbinarea haoticä, halucinantä, între stärile de pace si räzboi e una dintre principalele calitäti ale "Hârtiei..." - si unul dintre motivele pentru care filmul redä atât de realist si semnificativ atmosfera Revolutiei, precum si confuzia luptelor de stradä. Nu stiu dacä Muntean a fost scutit sau nu de armatä - dar, cu exceptia câtorva erori de detaliu, pe care dacä tin bine minte le-am semnalat si în cronicä, a reprodus remarcabil spiritul cazon al acelor vremuri (poate si cu ajutorul documentärii ai al intuitiei). Oricum, dincolo de eventualele greseli superficiale, adeväruil intrinsec al întregului film e tulburätor.
Apropo de problema diversiunilor. E evident cä filmul lui Muntean nu-si propune latura asta a haosului acelei nopti, ci strict stratul perceptibil pentru omul oarecare - aici, soldatul din trupele de jandarmi. Una dintre necesitätile primordiale ale oricäror critici pertinente la adresa unui film este identificarea scopului acestuia si a modalitätii prin care si-a propus sä-l abordeze. Altfel, totul riscä sä se reducä doar la un exercitiu de cârcotire.

[Ipu]

Eu am înțeles foarte bine scopul lui Muntean. Știu că el nu și-a propus să realizeze un film de acțiune despre revoluție, ci să reproducă starea de confuzie care domnea în acele zile.
Totuși, atitudinea naivă a personajelor, care - atenție! - nu erau civili ca mine sau ca tine, ci aflaseră chiar de la comandanții lor că Țara e sub atac din interior și în pericol iminent de a fi invadată, de pe uscat, de pe mare și din aer, această atitudine, zic, e falsă și periculoasă pentru cine vrea să știe ce s-a întamplat atunci. Dacă felul în care gândeau protagoniștii acelor evenimente e prezentat deformat, atunci ce mai e veritabil în acest film? Dacă cineastul neagă existența ”teroriștilor”, despre care știm dintr-atâtea relatări ale martorilor că au existat aievea, cum poate fi considerat filmul lui Muntean altfel decât manipulare? Eu nu vorbeam de convenționalism cinematografic, ci de convenționalism în interpretarea sensului evenimentelor din decembrie '89, care conduce la perpetuarea minciunii. Evident că din punct de vedere artistic Hârtia... lui Muntean e cel mai bun film despre revoluție, dar... citește aici numai cuvintele subliniate.

[ricutza]

omg... ohmygod... OHMYGOD!!
adica sint unii de se cred cinefili & care vad ABIA ACUM 'hirtia va fi albastra'????

well, as the french say: mai bine plus tard, plutarh, decit jamais...

ps alfel, lasind la o parte ridicolul descoperirii filmului dupa 3 ani, remarcele sint juste; cum am scris si eu, nu este un film 'dspr revolutie', ci dspr adevarul uman din spatele revolutiei - dspr oameni simpli caught up in big events...
si sint de acord si cu povestea cu 'identificarea' (= nu e necesara!)

yup, si exista si oameni (car ecica mai si lucreaza in industrie) care nu l-am vazut decat ieri

Mi-a placut realmente foarte mult. Si nu pentru ca e interesant facut, sau ca a fost la festivaluri... Ci pur si simplu mi-a placut filmul, mi-au placut personajele, si mi s-a parut foarte bine gandita intreaga situatie. Si chiar m-am simtit implicata ca spectator.

[djinjis]

eu nu m-am putut uita la el. il am si acum pe calc. nasosu' izmenindu-se sa faca revolutie imi e pana peste poate de urmarit. MI-a placut scena de la inceput.
si nu aveti industrie pentru ca sunteti falimentari si faceti filme pe subventii. industrie au americanii, de unde e preluata si expresia. ah, voi astia din industrie...

[ricutza]

In primul rand nu stii unde locuiesc si unde lucrez. deci poate ca am tot dreptul sa zic ca lucrez in industrie.

Plus ca formularea mea nici nu se vroia ceva foarte concret si bine infipt in realitate, ci o denumire conventionala si generala, fix pentru a nu trebui sa intru in detalii inutile. Eu vroiam doar sa accentuez faptul ca se poate intampla sa fi pasionat de film, si chiar mai mult, sa lucrezi in mediul respectiv, si totusi sa nu fi vazut o anume productie, chiar daca e importanta.

[keepwalking]

hai ca djinjis a zis-o misto, ricutza.
"falimentari care traiesc din subventii".
si aproo de faliment, coproducatorii astia straini ce spun oare de box office-ul filmelor facute cu romanii? cand vad in casierie 2.000 de dolari stransi, oare ce zic?

[djinjis]

cine stie c manevre fac si aia.
ai spus oameni din industrie, deci te-ai referit la o categorie mai larga si nu exista alta tara in care, "oamenii din industrie" sa give a shit about hartia va fi albastra decat a noastra. nici nu stiu de unde i vine titlul, o fi ceva test de sarcina, pozitiv. groovy.

[Lecart]

Da' unde se mai poate gasi "Hartia?.." ca as vrea sa-l revad.

[BJBlazkowicz]

nici nu stiu de unde i vine titlul, o fi ceva test de sarcina, pozitiv. groovy.

"hartia va fi albastra" era consemnul

[Ipu]

Bun, era parola, dar revela ea vreo semnificație ascunsă, vreo idee valoroasă spectatorului, sau era pur și simplu o frază oarecare?

[Pitbull]

Era o frazä oarecare, evident.

[Lecart]

De departe cel mai bine executat film romanesc din ultima vreme.

[Ipu]

Că bine spui: „executat”!

[Pitbull]

Dacä remarca ta are sens peiorativ, e foarte räu.
Sensul real al cuvântului "executat", folosit de Lecart, este acela de "realizat, efectuat, produs" (deci, cu conotatie eminamente pozitivä).
Dar si Lecart exagereazä putin.
"Hârtia..." nu este chiar "cel mai bine executat film romanesc din ultima vreme", ci doar "unul dintre cel mai bine executate (realizate) filme romanesti din ultima vreme". Indiscutabil, în top-tenul 1990-2010. Poate chiar si în top-ten-ul all times (dar aici nu mä reped; e de luat la bani märunti...)

[Ipu]

În primul rând, remarca ta că „e foarte rău” e jignitoare. Nu-i confunda te rog pe colegii tăi cu niște studenți care, în opinia ta, trebuie să fie de acord cu toate opiniile maestrului.
Lauda malițioasă a „execuției” s-ar potrivi, ce-i drept, mai bine filmelor unor Gabrea sau Pintilie; ea n-are ce căuta la filmele de autor.

Am mai explicat de ce mi-a dat mai mult de gândit și cred că și străinilor care n-au trăit, spre deosebire de noi, evenimentele din decembrie `89, filmul ăla prost executat (regizat ca un film de televiziune, dar produs pe peliculă): Muntean a turnat tragedia unor participanți la evenimente care nu aveau în majoritatea lor pretenția de a fi eroi, iar în final pretinde că moartea lor prostească a fost o jertfă pentru libertate. „Hârtia” mi se pare un film antrenant (mai ales pentru cei care spre deosebire de mine nu cunosc adevăratele orori povestite chiar de oamenii care le-au trăit și care le-au executat: poftim! la întrebarea mea dacă a văzut și morți, unul dintre călăii fără voie ai elevilor militari de la Otopeni mi-a răspuns: „Nu se închideau obloanele camionului în care i-am încărcat de cât de mulți erau!”), un „divertisment serios”, care pe unii dintre cei care mergeau în patru labe în apartamentele lor din București pentru că uneori gloanțe rătăcite intrau prin geamurile ferestrelor i-a făcut să intre în panică la ieșirea din sălile de proiecție la vederea unui vehicul oarecare, dar în cele din urmă divertisment, fără mesaj. Nu am cunoștințe teoretice de artă dramatică, dar „Hârtiei” cred că nici măcar tragedie nu poți să-i zici, pentru că nu există practic o eroare tragică declanșatoare a deznodământului. Și atunci, cu ce ne-am ales? Numai cu executarea măiastră - susții tu - a evocării dramatismului nopții de 22 spre 23 decembrie 1989?

[Pitbull]

Minimalizezi una dintre cele mai dramatice, mai empatic-umane, mai competent lucrate si mai pioase tragedii pe peliculä, realizate atât ca omagiu la adresa victimelor nevinovate din decembrie, cât si ca perpetuu memento si îndem la reflexie - si o faci într-un stil confuz si dezlânat, din care mare lucru nu se poate pricepe, în afara buimacei atitudini denigratoare de ordin general - ceea ce e foarte foarte foarte räu. Te rog sä renunti la aceste atitudini.