[B]Acasă la tata – de Andrei Cohn [/B]

[mirodoni]

„Acasă la tata” – sau la tata-mare, tot aia!

Filmul începe tare! Într-o curte, la țară, sub un umbrar de viță-de-vie, la o masă de lemn, un bătrân stă pe scaun. Un tânăr stă în picioare. Nu știm dacă a venit, sau pleacă, ceea ce mărește și mai mult misterul.
Da` de ce vrei să știi? zice tânărul.
Pentru că sunt tac`tu! zice tac`su!

Cred că ați înțeles! Între tată și fiu era o profundă… râcă.

De fapt filmul începe cu niște macarale d`alea gigant care încarcă vapoarele în port. Nu, n-are nicio legătură cu acțiunea filmului, doar că trebuia marcat că ne aflăm în provincie. Nu, nu e vorba de deschiderea la mare, la lume, nu! Fiul nu venea de pe mare, pur și simplu o piesă de teatru a devenit film și trebuia să aibă și ceva exterioare. Se putea merge și la Buzău, dar în vara aceea echipa de filmare a considerat că e de preferat pe litoral.

Întrebarea shakespeariană fusese: Ce ai în geantă? Fiul zice: Droguri!
Da`, nu, era o ironie, nu avea droguri, se vedea clar. Nu prin geantă, se vedea pe fața lui, îți dădeai seama după ton și mimică.
Geanta nu numai că era mare, dar era și grea și neagră. Mai ales neagră, pentru că nu rezulta și că e grea, deși ar fi trebuit, socot eu acum.
Tatăl, fără vreun preambul, se repede, ia un furtun și începe să ude florile, iarba, plantele, mă rog, ce era prin prejur. Stropește și geanta, spre exasperarea fiului, de unde rezultă că geanta era un personaj foarte important. Și era!
Pentru că, ce să vă mai țin cu sufletul la gură, în geantă era volumul de poezii al fiului întors din Capitală. În multe exemplare, se înțelege, d`aia era mare, și ar fi trebuit să rezulte și că e și grea, pentru că maculatura atârnă greu la cântar. Era neagră pentru că nu putea fi albastră, ce-ar fi spus critica de specialitate?! Roșie, nici atât! Așa că rămâne neagră.
Acum, poate mă-nșel eu, că noaptea toate pisicile sunt negre, și cum nu prea a fost lumina în acest film, multe lucruri se poate să le fi înțeles eu greșit. De fapt, nici nu rezultă explicit ce era în geantă, regizorul a fost foarte discret, dar așa am tras eu concluzia, pentru că, la un moment dat, fiul îi dă mamei vitrege volumul său de poezii.

Așa ajungem la conflictul dintre tată și fiu. Văduv de 3 ani, bătrânul se recăsătorise cu o mai tânără bucureșteancă, inexplicabil cum achiziționată.

Evident, fiul are și el o poveste, adică un motiv al revenirii în sat, dar aceasta e lăsată mai la final, să nu se dezumfle toată intriga.
Așa că nu ne rămâne decât să urmărim protagonistul pe ulițele satului natal și să-i înghițim povestea-i atât de fumată cu cel mai bun prieten și fosta iubită din liceu.
Concluzia lui este că prietenul său a făcut un c…at acolo în sat, iar el unul ceva mai departe, la București. E drept că scenaristul a folosit cuvântul întreg, și după cum cred că ați observat, toate filmele românești contemporane sunt pline de așa ceva, și mai cu osebire filmele de artă. E drept că și cele americane au ceva de se scrie „shit”, și se traduce „la naiba”. Nici nu mă miră că românii sunt dispuși întotdeauna să importe ce e mai bun!

Și pentru că mă tem că nu veți mai merge la acest film, deși este tolerabil, după cum scrie un critic de specialitate, ba chiar ar putea fi cel mai bun debut al anului, după cum scrie altul, am să vă spun și de ce se întorsese fiul în satul natal. Aflase că iubita lui era însărcinată, adică urma ca el să fie tată, ca să nu credeți că era însărcinată cu altul!
Așa că vedeți cât de armonios se leagă toate? Cu ață albă, dar se leagă!
Din păcate, însă, când să-nceapă filmul, se termină!

[cosmin742000]

Deci tot daca o sa ruleze la cinematograful cu 5 lei biletul o sa il vad. l