Lya Lys

Lya Lys, pe numele real Nathalie Margoulis / Natalie Löscht, s-a născut la 18.05.1908, în Berlin, Germania, și a decedat la 02.06.1986, în Newport Beach, California, SUA. Părinții ei au fost un bancher rus și un medic pediatru francez, care s-a mutat la Paris când avea aproximativ șapte ani. Mama ei a fost Ina Löscht (născută Blumenfeld), care a servit la un spital de campanie francez în primele luni ale celui de-al Doilea Război Mondial. Soarta ei în timpul sau după invazia germană...

Lya Lys, pe numele real Nathalie Margoulis / Natalie Löscht, s-a născut la 18.05.1908, în Berlin, Germania, și a decedat la 02.06.1986, în Newport Beach, California, SUA. Părinții ei au fost un bancher rus și un medic pediatru francez, care s-a mutat la Paris când avea aproximativ șapte ani. Mama ei a fost Ina Löscht (născută Blumenfeld), care a servit la un spital de campanie francez în primele luni ale celui de-al Doilea Război Mondial. Soarta ei în timpul sau după invazia germană este neclară. Nathalie a fost educată în Franța și Elveția și mai târziu a studiat la Sorbona. A fost actriță americană, activă în perioada 1929–1940. La sfârșitul anilor 1920, Lya Lys a făcut parte dintr-un grup de actori francezi, printre care se numărau Charles Boyer, André Berley și Mona Goya, care au fost aduși la Hollywood de MGM pentru a lucra la filme destinate pieței franceze. Se pare că, după expirarea contractului ei, Lys a primit o ofertă de film de la Hollywood tocmai când era pe cale să se îmbarce pe un transatlantic pentru a se întoarce în Europa. În 1930, Lys s-a întors la Paris pentru a juca în filmul suprarealist al lui Salvador Dalí și Luis Buñuel, L'Age d'Or (1930), considerat de mulți drept cea mai memorabilă interpretare a ei. Apoi s-a întors în America. În 1931 s-a căsătorit cu Charles Morton, un tânăr actor de film mut. Cuplul a divorțat câteva luni mai târziu, la puțin timp după nașterea fiicei lor. Mai târziu, o dispută cu privire la plata pensiei alimentare l-a obligat pe Morton să petreacă câteva zile după gratii. A doua căsătorie cu Percy Montague, un manager de afaceri, în aprilie 1932 s-a încheiat prin divorț cu ceva timp înainte de sfârșitul deceniului. Lys a luat cetățenia SUA în 1933. Chiar înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, Lya Lys a fost la Paris pentru a juca în piesa The King's Dough. Pe măsură ce posibilitatea unui război devenea tot mai iminentă, ea a decis că era prudent să se întoarcă în America. Din cauza numărului de refugiați care fugeau din Europa, Lys nu a putut obține trecerea pe o navă de pasageri din Franța și a fost sfătuită să călătorească spre nord, către un port scandinav mai puțin aglomerat. Aceasta însemna să traverseze Germania nazistă unde Lys, pe atunci un cetățean american, a fost reținută de polițiștii de frontieră germani pentru două sau trei zile. Cu ceva timp mai devreme, ea refuzase fără îndoială o ofertă a unui oficial nazist de a apărea în filme de propagandă germană. Lys a primit în sfârșit permisiunea să plece după ce i-au fost percheziționate bagajele și i s-au confiscat banii de călătorie. Câteva luni mai târziu, ea a apărut în filmul american anti-nazist Confessions of a Nazi Spy. În timp ce filma o scenă din filmul Întoarcerea doctorului X (1939), actorul Dennis Morgan a luat-o pe Lys de braț și a început să cânte când s-a supărat că i-a suflat replicile. O clipă mai târziu, Humphrey Bogart, care era și el în scenă, s-a alăturat lui Morgan în serenadă. Cariera de început a lui Lys la Hollywood a fost împiedicată de accentul ei intens. Când a apărut în filmul The Great Gambini (1937) și a făcut un turneu în piesa Night of January 16, accentul ei s-a atenuat. Ea a apărut în filme cu Ronald Reagan, a fost prietenă cu Clark Gable și o invitată frecventă la moșia Hearst. O mare parte a timpului a locuit pe Park Avenue, lângă Central Park, în New York City, bucurându-se de stilul de viață al orașului. În 1940, s-a căsătorit cu John Gunnerson, un producător de distribuitoare automate din Chicago și fost soț al actriței Anna Q. Nilsson. Căsătoria lor, pe care Lys a descris-o mai târziu ca fiind cea mai mare greșeală din viața ei, s-a încheiat cu un divorț în 1943, la aproximativ nouă luni după ce ea suferise o criză de nervi. În aceeași zi a depus cererea de divorț, fără nicio cerere de pensie alimentară. Nu s-a mai întors la actorie. Ultimul ei film a fost Murder in the Air (1940), cu Ronald Reagan. În 1954 s-a căsătorit cu George Feit. Lya a fost unul dintre primii oameni care au crescut și au arătat campionii de câini afgani la Madison Square Garden. În plan personal, ea a fost căsătorită cu Charles Morton, din 1931 până în 1932; au divorțat, au avut un copil; cu Percy Montague, din 1932 până în 1933; au divorțat; cu John Gunnerson, din 1940 până în 1943; au divorțat; cu George Feit, din 1954. Lya Lys Feit a murit pe 2 iunie 1986, la Hoag Memorial Hospital din Newport Beach, din cauza unei insuficiențe cardiace, la 78 de ani. Au rămas George Feit, soțul ei timp de 32 de ani, fiica Joyce Morton, nepotul Randy Caruso, Marisa Rudder și două nepoate. Piesa lui Jacqueline Susann, The Temporary Mrs. Smith, este o poveste despre o cântăreață simpatică, dar mai puțin talentată, a cărei căutare a unui soț bogat este complicată de foștii ei soți, s-a bazat parțial pe viața lui Lya Lys. La un moment dat, cele două erau vecine la hotelul Navarro de lângă Central Park din New York.