Lida Baarova

Lída Baarová, pe numele real Ludmila Babková, s-a născut la 07.09.1914, în Praga, Cehoslovacia, azi Republica Cehă, și a decedat la 27.10.2000. Ea a studiat actoria la Conservatorul din Praga și a primit primul ei rol în filmul cehoslovac Cariera lui Pavel Čamrda, la 17 ani. Mama ei a cântat într-un cor și a apărut în mai multe piese de teatru; sora ei mai mică, Zorka Janu (1921–1946), a devenit și ea actriță de film. În 1934, Baarová a părăsit Praga pentru Berlin...

Lída Baarová, pe numele real Ludmila Babková, s-a născut la 07.09.1914, în Praga, Cehoslovacia, azi Republica Cehă, și a decedat la 27.10.2000. Ea a studiat actoria la Conservatorul din Praga și a primit primul ei rol în filmul cehoslovac Cariera lui Pavel Čamrda, la 17 ani. Mama ei a cântat într-un cor și a apărut în mai multe piese de teatru; sora ei mai mică, Zorka Janu (1921–1946), a devenit și ea actriță de film. În 1934, Baarová a părăsit Praga pentru Berlin după ce a câștigat un concurs la studiourile de film UFA pentru un rol în filmul Barcarole (1935), alături de actorul german Gustav Fröhlich (1902–1987). Ea și Fröhlich (care între timp a divorțat de cântăreața de operă maghiară Gitta Alpar), au devenit iubiți și au jucat împreună în mai multe filme. Baarová a apărut și pe scenă la Deutsches Theater și la Volksbuhne. A primit mai multe oferte de muncă de la studiourile de la Hollywood. Le-a refuzat sub presiunea autorităților naziste, dar mai târziu a regretat și i-a spus biografului ei, Josef Skvorecky: „Aș fi putut fi la fel de faimoasă ca Marlene Dietrich”. După logodna ei cu Fröhlich, cuplul s-a mutat în Schwanenwerder, la periferia Berlinului, unde casa lor era aproape de reședința lui Joseph Goebbels, un membru important al guvernului nazist al lui Hitler, cu o voce decisivă în producția de film germană și cinematografia nazistă. Baarová, care încă lucra pentru studiourile UFA, l-a întâlnit când Goebbels a vizitat casa lui Fröhlich în 1936. Treptat, s-au apropiat și, la îndemnul lui Goebbels, au început o relație care a durat peste doi ani. Povestea lor de dragoste a cauzat complicații serioase între Goebbels și soția sa, Magda. Când ministrul a început să apară în public cu amanta sa, Magda Goebbels a început la rândul ei o aventură cu secretarul de stat al lui Goebbels, Karl Hanke, și în cele din urmă i-a cerut lui Hitler permisiunea de a divorța de soțul ei. Conform propriilor declarații ale lui Baarová, ea însăși, temându-se de orgoliul rănit al lui Goebbels, s-a adresat dictatorului pentru ajutor. Hitler a intervenit pe 16 august 1938 și l-a mustrat pe ministrul său, declarând că, având în vedere „căsătoria sa perfectă”, precum și anexarea iminentă a Sudeților, aventura sa cu o actriță cehă era imposibilă. Baarová a fost informată de șeful poliției din Berlin că trebuie să pună capăt imediat relației cu Goebbels și că i se interzice să joace la ordinul direct al lui Hitler. Filmul ei recent finalizat, O poveste de dragoste prusacă, care descria povestea de dragoste dintre Wilhelm I și prințesa poloneză Elisa Radziwill și era o referință voalată la Goebbels și Baarová, a fost interzis și nu a fost difuzat în cinematografe decât în 1950 sub titlul Poveste de dragoste. Oameni plătiți au strigat „Ieși afară, curvă de ministru” când personajul lui Baarová a apărut pe ecran la premiera filmului Jucătorul și nu s-au oprit până când proiecția nu a fost oprită. Rulajul filmului s-a încheiat, iar actrița a avut o cădere nervoasă. A încercat să contacteze prietenii din Hollywood, cu gândul să meargă acolo, dar Hitler i-a spus că nu poate părăsi țara. Urmărită de Gestapo, fără apariții publice și presată de prietenii ei, în iarna 1938-1939, Baarová a fugit înapoi la Praga, unde i s-a permis temporar să joace sub ocupația germană, și, în 1942, s-a mutat în Italia, a jucat în filme precum Grazia (1943), La Fornarina (1944), Vivere ancora (1945) și altele. După ce trupele aliate au ocupat Italia, a trebuit să se întoarcă la Praga. În aprilie 1945, însă, Lída Baarová a părăsit din nou Praga pentru Germania. Pe drum, a fost reținută de poliția militară americană, închisă la Munchen și ulterior extrădată în Cehoslovacia. Aici, în 1945, Baarová și familia ei au fost reținuți sub suspiciunea de colaborare cu germanii în timpul războiului. Mama ei a murit în timpul interogatoriului; sora ei, Zorka, s-a sinucis în 1946. Ea a fost eliberată după 18 luni de arest din lipsă de dovezi. Nu fusese niciodată condamnată. În timp ce se afla în arest, a fost adesea vizitată de păpușarul Jan Kopecký și, în cele din urmă, s-au căsătorit pe 27 iulie 1947. Kopecký era o rudă apropiată a lui Vaclav Kopecký, un politician proeminent din guvernul postbelic al Cehoslovaciei. Ruda proeminentă a lui Kopecký nu a aprobat căsătoria, iar Kopecký și-a pierdut locul de muncă în urma acesteia. Kopecký a emigrat în Argentina, lăsând-o pe Lída să se recupereze în sanatoriul Dr. Lundwall. În Austria, în 1949, actrița a încercat o revenire, dar când actorul austro-britanic Anton Walbrook s-a retras dintr-un film în care era distribuit alături de ea, a plecat în Argentina pentru a scăpa de presa negativă. Trăind în sărăcie extremă, a decis să se întoarcă în Italia. Soțul ei a rămas în Argentina și au divorțat în 1956. În Italia, a apărut în mai multe filme, inclusiv I Vitelloni (1953, regizat de Fellini), unde a jucat rolul soției unui negustor bogat. În 1958, s-a mutat la Salzburg, unde a jucat din nou pe scenă. S-a căsătorit cu medicul austriac Kurt Lundwall în 1969; acesta a murit în 1973 și a fost înmormântat în Aigner Friedhof din Salzburg. În anii 1990, Baarová a reapărut pe scena culturală a Republicii Cehe. Și-a publicat autobiografia. Un film, Amintiri dulci-amărui ale Lídei Baarová, a fost lansat în 1995 și a câștigat un premiu la Festivalul de Film de Artă din 1996 în Slovacia. Baarová suferea de boala Parkinson și a murit în anul 2000, la Salzburg, în timp ce locuia singură pe moșia pe care a moștenit-o după moartea celui de-al doilea soț, Dr. Lundwall. Cenușa ei a fost depusă în Cimitirul Strasnice din Praga, unde se odihnește alături de părinții și sora ei, Zorka. În 2016, o dramatizare a vieții lui Baarová a fost plasată în filmul Amanta diavolului, cu Tatiana Pauhofova în rolul lui Baarová. În 2024, Baarová a fost interpretată de Katia Fellin în Goebbels and the Fuhrer.