Presa

[Airlight]

il stim, e misto.

[Bogie]

Avem nevoie de rockozauri!

http://www.observatorcultural.ro/inf...xnrrevista=281

(descoperit multumita lui ALS)

[cherryblossom]

Avem nevoie de rockozauri!

http://www.observatorcultural.ro/inf...xnrrevista=281

(descoperit multumita lui ALS)

n-ai si un conspect la articolul asta? am citit putin la inceput si n-am inteles ce vrea de fapt..

[nume]

n-ai si un conspect la articolul asta? am citit putin la inceput si n-am inteles ce vrea de fapt..

1x1= ?
2x1=?
3x1=?
4x1=?
5x1=?
6x1=?
7x1=?
8x1=?
9x1=?
10x1=?


Gaesesti vreo greaseala in "ecuatia" de mai sus ?

[raptor]

Presa de gravura. Dupa starea de functionare, presele de gravura se clasifica in: stricate si functionabile.

"Navigator, Navigator rise up and be strong
The morning is here and there's work to be done.
Take your pick and your shovel and the bold dynamite
For to shift a few tons of this earthly delight
Yes to shift a few tons of this earthly delight."

[Ambra Blu]

Un cronicar de film aparut relativ recent, un bun amic de-al meu, J Lo, pe site-ul Cineplus. E scurt, la obiect, si are umor, calitati pe care eu nu le intrunesc intotdeauna si pentru care il apreciez intr-o 'invidie' rituala. Nu dau zece Gorzo pe unu ca el.

http://www.cineplus.ro/stiril?action=1&cid=1

Link oferit prin amabilitatea unui alt amic bun de-al meu, EgoN.

[Mala Portugal]

Eu n-as da 10 J Lo pe un Ambra Blu (desi nu sunt tocmai un fan al lui Ambra-Blu-cand-scrie-despre-film)

[Serghei]

http://www.adevarulonline.ro/index.j...icle_id=149851

[silver_boy]

Unul dintre ultimii Aristocrati...a beautifull soul

Alexandru Paleologu s-a nãscut într-o veche familie boiereascã care îºi are originile în Imperiul Bizantin, familie care s-a mutat în Þãrile Române dupã Cãderea Constantinopolului. Paleologu a fost de asemenea un descendent direct al lui Constantin Brâncoveanu. Tatãl sãu, a fost un deputat PNL ºi apoi secretar general in ministerele Justiþiei si Finanþelor. Alexandru Paleologu a absolvit Liceul Spiru Haret din Bucureºti ºi apoi a studiat la Universitatea Bucureºti, unde este licenþiat al Facultãþii de Drept.

În 1944, devine Referent la Comisia Românã de Aplicare a Armistiþiului, iar între 1946 ºi 1948 este ataºat de legaþie la Ministerul Regal al Afacerilor Externe al României. Urmarit de "Securitate", reuºeºte sã scape ºi sã trãiascã în clandestinitate sub un nume fals în oraºul Câmpulung-Muscel pânã în 1956, când va funcþiona ca cercetãtor ºtiinþific la Institutul Academiei Române pentru Istoria Artei, Secþia Artã Veche.

În 1959 a fost arestat ºi condamnat la 14 ani de muncã silnicã, la închisoare întâlnind alte mari nume ale culturii româneºti, precum Constantin Noica ºi Alexandru Ivasiuc. A fost eliberat prin decret de gratiere în 1964. Dupã eliberare, este reintegrat în acelaºi Institut, Secþia Teatru. Devine Secretar literar la Teatrul "C. I. Nottara" din Bucuresti în 1967, an în care devine ºi membru al Uniunii Scriitorilor, iar între 1970 ºi 1976 este redactor la Editura "Cartea Româneas
Dupã revoluþia românã din 1989, a fost numit Ambasador al României în Franþa începând cu 1 februarie 1990, dar demisioneazã la scurtã vreme dupã aceea, ca protest la mineriada din iunie 1990. Dupã aceea, devine membru al Partidului Alianþei Civice, înfiinþat de Nicolae Manolescu, fiind între 1992 ºi 1996 senator în circumscripþia electoralã Argeº. ªi-a continuat mandatul de senator din partea Partidului Naþional Liberal, fiind între 1996 ºi 2000 senator de Vrancea ºi între 2000 ºi 2004 senator de Bucureºti.

În anii de dupã 1989 a recunoscut într-un volum de convorbiri cu istoricul ºi romancierul Stelian Tãnase colaborarea sa cu Securitatea ºi ºi-a cerut iertare public.





"Spiritul ºi litera. Eseuri critice", 1970
"Bunul-simþ ca paradox. Eseuri", 1972
"Simþul practic. Eseuri ºi polemici", 1974
"Treptele lumii sau calea cãtre sine a lui Mihail Sadoveanu", 1978
"Ipoteze de lucru. Studii ºi eseuri literare", 1980
"Alchimia existentei. Eseuri si portrete", 1983. A doua editie, revizuita, 1997
"Souvenir merveilleux d'un ambassadeur des golans" (Minunatele amintiri ale unui ambasador al golanilor), Editura Ballard, 1992; Editura Humanitas, 1993
"Minunatele amintiri ale unui ambasador al golanilor", 1992
"Sfidarea memoriei", 1995(un dialog cu Stelian Tanase)
"Despre lucruri cu adevãrat importante", 1997; a doua ediþie 1998
"Interlocuþiuni", 1997
"Politeþea ca arma. Convorbiri ºi articole mai mult sau mai puþin politice" (2000)
"L'Occident est a l'Est" (2001)
minunatele pagini din "Epistolar" etc.

[Ambra Blu]

Din ultimul numar al buletinului de distractie si divetisment B 24 Fun am citit si mi-a placut articolul lui Gorzo despre 'The Island'. Nu e asa stufos ca de obicei, e sobru, usor ironic si la obiect.

[silver_boy]

Mi-a placut mult textul asta scris de Badilita. Una dintre cele mai finute si mai sensibile evocari aparute dupa moartea "conului Alecu' "


Ultima lectie

AL. Badilita



Al. Paleologu s-a stins. Båtrânul scåpåråtor cu costumul la patru ace, cu nodul la cravatå geometric mestesugit si coltul batistei iesit delicat din buzunarul de la piept, cu bastonul de George Bryan Brummel crescut parcå,natural, din încrengåtura mâinii drepte a fåcut ultima reverentå înainte de a ne spune adio.Ne-a låsat un raft de cårti minunate,
inconfundabile, deo-potrivå profunde,gratioase si tonice, plus conturul unui destin: tânår monden si curtezan imbatabil;„dusman al poporului” håituit de potera bolsevicå; ascet câmpulungean lângå chilia lui Noica; puscårias de lux; père de famille incåruntit deja; colaborationist ispåsit printr-un gest public de o noblete coplesitoare;
Ambasador, cu majusculå, al golanilor; senator atipic, cozeur genial si
bunic împåtimit; întelept acid; senior jovial. Imposibil så cuprinzi în câteva
formule aura unui ins unicat.La fiecare revenire a mea în ¡arå casa
de pe Armeneascå 34 era o haltå obligatorie, prima pe listå. De vreo doi
ani gazda nu mai putea coborî scara dintre etaje. O urcam noi, cu strângere de inimå,fåcând supozi¡ii angoasate despre starea lui de sånåtate sau gradul de degradare fizicå. Nicicând Al. Paleologu nu mi s-a pårut mai viu si mai tonic intelectual decât în acesti ultimi ani, când boala îl împutinase si-l încovoiase peste måsurå.
A fost, pentru mine, singurul om suferind cu care am putut vorbi pe såturate si fårå pudibonderii despre mizeria muririi. Îl enerva „murirea”, „tråirea mor¡ii în stare de constientå”, dar lua lucrurile ca atare,dat fiind cå nimeni, absolut nimeni nu avea cum så i se substituie. Moartea fizicå e solitarå. Cea spiritualå nu existå. Al.
Paleologu mi-a dovedit, într-o searå deprimåvarå, cât de esentialå este, de fapt, „banala” întrebare „ce mai faci?” Dupå câteva secunde de încordare låuntricå mia råspuns: „De o lunå am început så mor”.Apoi mi-a descris stare cu stare în ce constå murirea unui om pe acest påmânt,de la insomnie si sufocare „cerebralå” pânå
la sila de a-si pune a doua zi dimineatå „cravata cea mai potrivitå”.
Si pentru cå am ajuns aici, må simt dator så fac o mårturisire: agonia lui Al. Paleologu a fost una din cele mai impresionante probe de cavalerism din câte mi-a fost dat så cunosc. A încetat så se bårbiereascå abia cu patru zile înainte de moarte, când mâna dreaptå îi paralizase complet. Chiar si asa a tinut så se ridice din pat, så-si facå migålos toaleta, så-si
punå costumul de primire a musafirilor…Nu voi uita niciodatå aparitia lui din februarie 2004: se misca teribil de greu, sprijinit de un cadru de fier.Drumul dintre cele douå încåperi de sus i-a luat un sfert de orå. Dar tinuta era absolut impecabilå. La plecare l-am implorat så råmânå asezat. Dupå o scurtå ezitare înså m-a pus la punct: „Dragul meu, lucrurile trebuie fåcute corect pânå la capåt”. Si, sprijinit de amândoi,de Coana Pia si de mine, s-a ridicat, cu un rictus de suferintå pe obraz, ca så-mi dea pårinteasca îmbråtisare.
Al. Paleologu a murit cum a tråit, ca un gentleman desåvârsit. A stiut så-si råscumpere la timp momentele învåtate din Pateric, din Montaigne, din Scrisorile lui Varsanufie si din piesele lui Eugen Ionescu. Conu Alecu a fost unul din båtrânii care au întinerit cel mai frumos înainte de a muri.Patru bårbati au încarnat, pentru mine, spiritul de
rezistentå la prostie si necredintå în ultimele douå decenii: Ioan Paul al II-lea, Soljenitîn, dintre stråini,Steinhardt si Paleologu, dintre români. Trei dintre ei au plecat. A mai råmas, izolat si neascultat, doar Soljenitîn. Ce va fi dupå? Teribilå întrebare.
Roagå-te pentru noi, Coane Alecule!

[Alex Leo Serban]

oribil! :sick:
dulcegarie lacrimogena, kitsch & cu iz de tamiie...

ferparul e un gen dificil.

PS btw, e C. badilita!

[herbert]

wow, ce ma enerveaza "habotnicul" asta ortodoxist Badilita. sa stai la Paris si sa fii atat de ... mi se pare o contraperformanta uriasa. mai bine s-ar duce la o manastire si n-ar mai polua spatiul public.
oribil si jegos atacul sau impotriva lui Manolescu.

[Pitbull]

Mäcar patruzeci de zile puteati sä vä abtineti.

[Alex Leo Serban]

dar ei, 'ferparistii', s-au abtinut??

consider ca, meaning well - nimeni nu contesta asta! -, i-au facut mai mult rau raposatului paleologu, poluindu-i amintirea cu lacrimile lor uleioase... unui om atit de elegant (si pe dinafara, si pe dinauntru) i s-ar fi potrivit omagii decente si sobre, nu icniri & lamentatii de babe cuvioase de pe la marginea satului (vezi - dar mai bine nu! - uguiala ilizibila a elenei dulgheru in 'adev. lit. & artistic' :sick: ).
majoritatea au invocat statutul de boier al lui al. p. ('ultimul boier', etc), cu aerul ala coplesit de tirgoveti precari, care n-au mai cunoscut in viata lor un boier autentic... or, este o mitocanie: desi reprezentant al unei 'rase' pe care le disparitie, 'conu alecu' era de admirat pt multe altele - in primul rind cartile sale (dspr sadoveanu, de pilda!), rationalitatea voltairiana, paradoxurile vertiginoase, umorul colocvial & devastator, 'le parler cru' (atunci cind se impunea!) si suprema libertate de a fi - adeseori - in raspar cu opinia comuna.

[Ambra Blu]

'conu alecu' era de admirat pt multe altele - in primul rind cartile sale (dspr sadoveanu, de pilda!),

Exegeza aia pe Baltagul mi-a placut si mie, in rest m-am abtinut sa citesc alta carte scrisa de acest domn mort.

[EgoN]

referitor la ecourile din presa, la moartea lui alexandru paleologu, articolul lui mircea mihaies din romania literara mi s-a parut ok.
change of(f)-topic: i'm always a big fun of pastilele lui dan perjovschi din 22.

[obvious]

away from topic - all mobile-codependent-yet-mobile-haters

articolul sub sigla mobile graphics "screen savers", design week, no 34, august 2005.
vezi Shepard Fairey - the obey icon.

www.startmobile.com (for further refference cica-nu accesai...)


(si mai e de asemenea articolul "obvious is beautiful"..-cum puteam trece peste titlul asta scris MARE-evident, despre campanii non-subtile.m-am amuzat )

[Alex Leo Serban]

referitor la ecourile din presa, la moartea lui alexandru paleologu, articolul lui mircea mihaies din romania literara mi s-a parut ok.
change of(f)-topic: i'm always a big fun of pastilele lui dan perjovschi din 22.

kiar ieri m-am vazut cu mircea mihaies, dar nu stiam de txtul din 'rom. lit', asa ca am vbit dspr cele dspr l. cohen din 'id': i'm a huge fan of l.c., & he knows it (mircea m, nu l.c.! ).

si eu sint fan perjo, i'm just worried de cit de 'minimalist' can he get: un cuvint? o vocabula? o silaba?

[herbert]

Perjo (asa-i spun prietenii) a scos si o carte cu tabletele sale minimaliste.
adevarul e ca unele tablete imi plac, altele mai putin, dar il citesc intotdeauna. mai aflu pe unde umbla omu', ca e mereu pe drum (burse, calatorii si alte... "instalatii" cu Lilea).

- excelent numarul de "Dilema veche" - Mai pune mana pe o carte! - 2005.
dilematicii chiar citesc...
- frumos omagiu lui Paleologu - interviul - mai vechi - cu Tita Chiper. despre asteptare in general si despre asteptare in puscarie...
- raspunsuri dandy-ste - Adriana Babeti - la Chestionarul lui Proust.
- nu mi-a placut prea tare cum a scris Gorzo dsp "Negutatorul din Venetia". parca a "esuat" mai mult ca alta data. la "Negutatorul..." ALS l-a batut clar (vezi cronica - excelenta - din Ziarul de duminica).