Cel mai recent vizionat film.

[bremen1980]

O saptamana au ungurii la ndispozitie sa ne nauceasca si sa ne fure Transilvania.Ne vor tranchiliza cu filme moca la MTR.Astazi se proiecteaza FinalCut filmul lui Gyorgy Palfy..Se anunta doritori ?

[bremen1980]

Final -Cut. o poveste de dragoste cu toate ingredientele(intalnire ,iubire,gelozie,sex,gelozie) din 400 de filme.Un experiment destul de interesant ,amuzant si uneori lacramos.
Moment de ocultism :in film eroul (eroii intercalati) la suparare o da pe bautura si de furie sparge paharul.Exact in aceeasi clipa in sala se aude sunetul unei sticle care se sparge si toti din sala izbucnesc in ras.

[Malombra]

bremen, zău că aş merge cu tine la palfy, măcar aşa aş avea ocazia să-ţi ascult comentariile live. must be delicious .
shepitko

[bremen1980]

Daca este un film serios sunt mut . Sunt un om foarte retinut si-mi iau poker faceul la mine daca e drama sangeroasa , chilareala de popor rasculat sau lapidare /incendiere de infidela /vaduva.

[Malombra]

nu lua chestia de mai jos în serios, îi lipseşte sensul umorului complet.

Nu ştiu cît de serios sau nu este. Mie îmi ridică eterna întrebare dacă cei slabi nu sunt decît însetaţii de putere înfrînţi. Dacă nu ar deveni la fel ca şi călăii, dacă li s-ar da ce cer. Sărăcia e provizorat, ca atare nu trebuie luaţi săracii ca o specia aparte de oameni, cu absolutismul de clasă al marxiştilor (ceea ce nu e nicidecum o încurajare a sărăciei). Nemţii se răfuiau cumplit cu cei care ascundeau partizanii şi cu partizanii înşişi. Ce-i deosebea de ruşi este însă că plăteau pentru ce luau, iar ruşii prădau şi violau chiar în teritoriile aliate. Filmul e făcut din perspectiva învingătorului, normal, însă eu nu le-am luat at face value, iar unele momente acolo au un impact psihologic care te îngheaţă, fără a fi gory cîtuşi de puţin. Scena ai cu tîrîtul prin zăpadă m-a congelat, e o scenă de o senzorialitate copleşitoare. friiigg.. Apoi tensiunea din faţa puştii automate din pod, şi aceea parcă elimină personajele şi te pune în locul lor. Na, poate pentru că am văzut ceva filme de război ruseşti pline de un optimism deplasat sau un coolness la fel de misplaced, filmul acesta al lui shepitko mi se pare oarecum mai lucid, pentru că prezintă războiul nu în oroarea lui însîngerată, ci în banalitatea lui exasperantă de fiecare zi: foame, frig extrem, pînda peste tot a morţii. Pentru că războiul nu e numai bombe şi atacuri, e şi această aşteptare îndelungată, în care trebuie să mănînci ceva, să te adăposteşti undeva, şi să scapi măcar pentru un timp de psihoza fugarului cronic. Eu tind să fiu sensibilă la insinuări populiste în filme, acolo unde le pot repera, dar filmul ăsta mi se pare făcut cu aceeaşi stinsă indignare cu care e făcut the red and the white al lui jancso, ca şi cum *e război, doar nu te-ai fi aşteptat la un pat de roze. Ultimul război al gentlemanilor a fost ww1, iar noi suntem deja în ww2*. Tarantino de exemplu, care e aşa de *rebel*, că nu vorbeşte despre intervenţia ţării sale în vietnam sau irak, dar se leagă de aceeaşi uzată placă a germaniei naziste, ar fi lăsat urlete cumplite în scena aia cu stigmatizarea cu steaua sovietică, şi nu numai el ar fi făcut-o. Shepitko însă nu vrea să manevreze publicul maltratîndu-i fără nici un drept nici văzul, nici auzul. În general, apreciez filmele care nu mă fac să confund isteria sau enervarea datorată mijloacelor folosite cu adeziunea liber consimţită faţă de subiect, filmele care whip me into consent, în condiţţile în care ştiu deja că ce e tratat pe ecran nu are nici o scuză. Războiul e o chestie naşpa, şepitko ştie asta, noi ştim asta şi şepitko ştie că noi ştim asta, dar mai ştie că reprezentările voit spectaculoase ale sale nu durează în conştiinţă, pentru că rareori găsesc acolo un suport de trăiri şi de abrutizare pe măsură. ce mi-a plăcut mult e faza aia, întrebarea aceea atît de abisală, mefistofelică: dacă suntem finiţi, la ce ne mai trebuie virtutea de a nu trăda? uaa. şi apoi, inadmisibilul: soldatul (sovietic sau ba) nu e un bloc uniform, animat de cele mai calde sentimente pentru patrie, înăuntrul blocului sunt disensiuni, meschinării, eroisme şi anti-eroisme, maţe versus bună creştere, disperarea de a trăi vs. o conştiinţă nealterată de compromis, *trebuie să cedăm un pic acum, ca să le rupem gura după*, etc. mă gîndesc că nu e un film care a plăcut atunci, pentru că nu avea patosul necesar, nu linguşea destul orgoliul unei naţii îmbătate de victorie.
şi scena finală - puternică, demonică.

[bremen1980]

Bune observatiile dar vin si eu cu niste adaugairi :
-Nemtii plateau ce luau dar in Romania sau in alte tari cu care erau aliati .In URSS ei luau pur si simplu fara sa plateasca .Jaf pe fata .Sa nu credem la nesfarsit ca nemtii au fost baietii buni care salutau babutele pe strada atunci cand ajungeau intrun oras cucerit .O fi fost asta in Franta dar in Ucraina si Rusia au facut si ei prapad.
- Nu trebuie neglijata componenta patriotica a razboiului desi daca ea a fost umflata apoi de propaganda sovietica . Chiar daca-l iubeai sau nu pe Stalin nemtii totusi venisera peste tine si-ti ucisesera tatal ,mama ,fratele ,sora . Erai obligat sa te aperi de ei si sa le-o dai la cap atunci cand aveai ocazia. Sirul de nenorociri pe care le-au facut la randul lor rusii atunci cand auintors razboiul se datoreaza si conditiilor inumane la care-i adusesera nemtalaii .
-Amestecul asta de eroism /lasitate /disperare /impingere de la spate cu teava pustii este foarte bine redat in film dar si mai bine este ilustrat in capodopera lui Vasili Grossman ''Viata si destin''
-Dramatic modul in care scenariul filmului se suceste si soldatul ala bun la suflet si camarad de nadejde ajunge sa cedeze iar amaratul ala care se tara prin zapada ajunge adevaratul erou al filmului prin taria de caracter si coloana vertebrala de care da dovada .

[White1]

Mda, daca tu te astepti ca Tarantino sa faca cine stie ce comentarii sociale, politice or any other stuff like that in filmele lui e clar ca ai dreptate la partea cu "lipseste sensul umorului complet".

[Malombra]

eu nu am zis ca ar face tarantino comentarii sociale, ci ca ar exploata violenta pentru a o fetisiza, cum face de obicei, ceea ce e si mai respingator. si pentru chestii de genul acesta simtul umorului imi lipseste. nici nu-mi pare rau.

- bremen, eu nu ii ridic in slavi pe nemtalai, pentru ca astfel ar insemna sa justific razboiul macar pe jumatate, luand partea uneia dintre tabere. si nici nu cred ca au fost ingerii salvarii, dar informatiile mele, desigur orale, nu din surse scrise, vin tocmai din zona urss, din ucraina. in fine, mie filmul mi se pare anti-razboi pur si simplu, pentru ca nici nu-i umfla pe unii, invadatii, in pene , nici pe ceilalti, invadatorii. mizeria umana e de ambele parti, inclusiv in tabara victimelor, unde muribundul acela e sustinut cu atata zel in viata, doar pentru ca a promis ca a doua zi va lua toata vina asupra lui si le va salva celorlalti pielea.
- si nu cred ca acel brav camarad e tarat in noroi asa, de dragul contrarierii publicului. in fond nici blondul acela nu are o imagine tare faina, desi e scolit, ofiter, comunist si pozeaza si in isus la urma. la un moment dat, si pe el l-a invins dorinta de a trai, de a-l impovara pe celelalt cu prezenta lui si de a-i imputina sansele de salvare. in fiecare dintre situatii, unul din cei doi va face o alegere care, la un bilant final, nu-i va prezenta pe nici unul ca alb sau negru.
- nu am citit grossman, dar prefer astfel de personaje unora care reactioneaza ca la comanda, toti patrioti, toti suparati, sau toti fericiti, toti mobilizati. personajele sunt diverse, si vaduva are partile ei de lumina si intuneric.
- nu am spus ca o contra-ofensiva impotriva inamicului e anormala. dar mai conta sa stii si ca daca pici prizonier, altceva decat siberia nu te astepta. politica lui stalin era stricta in aceasta privinta. prizonierii nu erau reabilitati.

[Windom]

eu nu am zis ca ar face tarantino comentarii sociale, ci ca ar exploata violenta pentru a o fetisiza, cum face de obicei, ceea ce e si mai respingator.

Atîta timp cît se petrece doar pe ecran nu văd care e problema. Mr. T. a ridicat-o la rangul de artă şi foarte bine a făcut. Nici Stone nu mai are coaie să critice pe cineva şi voi îi cereţi renegatului să-şi asume responsabilităţi sociale?
Iar glamour-ul nazist dă mai bine pe ecran decît păduchioşii lui Saddam, între noi fie vorba.

[White1]

Nici eu nu am zis ca ai zis ca ar face comentarii sociale/politice whatever ci ca "Tarantino de exemplu, care e aşa de *rebel*, că nu vorbeşte despre intervenţia ţării sale în vietnam sau irak" suna a repros tocmai ca nu face 8-|
Da, omu' exploateaza violenta (asa cum unii exploteaza nuditatea cabalina-nu ca, caii ar umbla imbracati in general, de exemplu, dar acolo nu e nimic respingator ) but at least he is honest about it. Nu cred ca are pretentia ca violenta din filmele lui ar transmite ceva cu adevarat profund.

[Liviu-]

asa cum unii exploteaza nuditatea cabalina

Devine enervant faptul ca tot va luati de scena respectiva din Japon. Nu mai stiu daca s-a discutat mai serios pe baza ei sau doar s-a aratat repulsia fata de ea, dar, probabil, in repulsia respectiva s-ar putea sa fi intors privirea sau sa fi pus mainile la ochi si sa nu observati ca personajul principal si calul pareau sa impartaseasca aceeasi problema, o problema care-l macina destul de serios pe mexicanul nostru schiop. De ce scena respectiva? Probabil pentru evidentierea indirecta a problemei personajului prin intermediul unui animal oarecum definitoriu, ca nu degeaba se vorbeste de 'armasar in pat'. Despre problemele personajului principal se tot poate discuta, cert e ca scena cu pricina nu-i bagata total aleatoriu acolo, ci e chiar foarte importanta in intelegerea frustrarilor sale, in special a pierderii masculinitatii.

[White1]

Pentru ca mie mi-a ramas infipta in creier ca simbol perfect pentru ce metafore geniale sunt in stare unii sa nascoceasca doar ca sa-si "nonconformizeze" cat mai mult filmul. De asta o tot folosesc ca exemplu', pt. ca mi-e lene sa ma gandesc la altul, si oricum nu gasesc unul mai bun
Si nu, nu cred ca s-a vorbit prea mult despre problemele personajului principal pentru ca unii useri nu si-au prea dat seama care sunt problemele lui. Probabil din cauza ca nu sunt in stare sa descifreze scene de genul ala 8-|

Si nu, nu cred ca s-a vorbit prea mult despre problemele personajului principal pentru ca unii useri nu si-au prea dat seama care sunt problemele lui. Probabil din cauza ca nu sunt in stare sa descifreze scene de genul ala 8-|

[Malombra]

lol, poate citeşti comentariul meu la japon şi dacă nu înţelegi cuvintele destul de explicite de acolo, cred că nici la tine experienţa nu a ajuns mai departe de a-ţi imagina ce are doamna învăţătoare sub fustă. asta ar fi diferenţa dintre interpretare şi imaginaţie infantilă.

Nici eu nu am zis ca ai zis ca ar face comentarii sociale/politice whatever ci ca "Tarantino de exemplu, care e aşa de *rebel*, că nu vorbeşte despre intervenţia ţării sale în vietnam sau irak"

vai, white, redescoperi roata sau nu am priceput eu că a lua drept pretext un trecut politic, cu anumite tendiţe sociale ale unei ţări înseamnă a fi apolitic şi asocial. şi parcă ăsta nu zicea că face exploitation. sau am pierdut ceva din vedere?

[White1]

Da, ziceai ceva de un om care vrea sa futa. Real(ly) deep.
Nu ai priceput ca eu ti-am reprosat tie faptul ca tu i-ai reprosat lui Tarantino ca...fuck it, nu are sens.
La un search rapid pe google: "The writer and director said "violence is so good" because it is the most enjoyable form of entertainment, adding that what he wants to see at the cinema is a man "bleeding like a stuck pig". "
Si daca imi permiti, iti sugerez (oh doamne, nici in cele mai salbatice ganduri ale mele cu "oricearfisubfustainvatatoarelor" nu ma visam atat de indraznet) sa te uiti la Natural Born Killers ca sa vezi cum Stone (daca tot a adus aminte WIndom de el) ia scenariul lui Tarantino si il modifca tocmai pentru ca violenta aia de acolo sa transmita un mesaj (don't watch Tv or something like that ).

"cred că nici la tine experienţa nu a ajuns mai departe de a-ţi imagina ce are doamna învăţătoare sub fustă"

Adica nici la tine nu a ajuns mai departe? 8-|

[Malombra]

am văzut natural born. altceva?

Real(ly) deep

nu deepnessul contează, ci că s-a prins sensul,pe care tu, anterior acelui mesaj, nu l-ai prins . adică nu te pricepi să descifrezi scene de genul acela, cum ar veni.

sindromul preşcolarului etern, de genul *ba tu eşti* l-am mai remarcat şi punctat la tine şi altă dată. nu faci decît să-l confirmi.

[White1]

nu deepnessul contează, ci că s-a prins sensul,pe care tu, anterior acelui mesaj, nu l-ai prins . adică nu te pricepi să descifrezi scene de genul acela, cum ar veni.

Si nu, nu cred ca s-a vorbit prea mult despre problemele personajului principal pentru ca unii useri nu si-au prea dat seama care sunt problemele lui. Probabil din cauza ca nu sunt in stare sa descifreze scene de genul ala 8-|

Multumesc ca mi-ai intar...hmm..confirmat ce am zis si eu mai sus. Ca doar la mine ma refeream si eu Si in rugaciunile mele de fiecare seara o sa adaug si un mic paragraf in care o sa-i cer lui doamne-doamne sa nu ma aduca in situatia de a scormoni dupa sensuri in cele mai "exotice" scene 8-|
Asa e, malombra, atitudinea mea de prescolar arunca umbre intunecate peste atitudinea ta deosebit de matura. Ca doar un adult perfect sanatos din toate punctele de vedere ajunge la fiecare conflict la pozitii de genul "du-te prima data si trage-i-o cuiva, poate dupa aia o sa intelegi ce scriu" 8-|
Cu alte cuvinte: BA TU

[Malombra]

ai dreptate, white.

ar exploata violenta pentru a o fetisiza, cum face de obicei, ceea ce e si mai respingator.

"violence is so good" because it is the most enjoyable form of entertainment, adding that what he wants to see at the cinema is a man "bleeding like a stuck pig"

adică tu m-ai combătut, nu?
ex.
M: filmul este despre copilăria la ţară a eroului principal.
W: nu ai dreptate. filmul este despre casa şi familia la ţară a eroului principal, despre prietenii şi vacanţele acestuia, despre mediul rural care i-a încadrat escapadele copilăriri. în concluzie, filmul nu este despre copilăria la ţară a eroului principal.

în fond nu e problema mea de ce un individ care-şi zice white (şi se ştie despre ce problemă impo...rtantă e white-ul lui kieslowski) e atît de obsedat de potenţa în exces din actul acuplării a doi cai dintr-un alt film, de reygadas. revezi filmul, facing the problem is half solving it. în fine, am închis offtopicul.

ce mai văd.
o sangue de costa. fain pentru glazura de noir pe care o are.

[White1]

Uh. Iti exersezi ironiile a la Twinsen pe mine? Daca nu ar lipsi iar partea cu "umorul" ti-ar fi iesit aproape bine.

eu:

Da, omu' exploateaza violenta ....but at least he is honest about it

tu:

şi parcă ăsta nu zicea că face exploitation. sau am pierdut ceva din vedere?

Tarantino via Google:

"violence is so good" because it is the most enjoyable form of entertainment, adding that what he wants to see at the cinema is a man "bleeding like a stuck pig"

Intelegi? Nu? E ok, mai citeste o data.

In fond nu inteleg de ce ma tot las atras in dispute "puierile" (copyright reivan) cu o persoana care tocmai a facut saltul de la "white e virgin" la "white e impotent". Hmm, totusi e o imbunatatire, se pare ca si problema ta e pe jumatate rezolvata.
De ce sa inchidem off topicul? E aproape amuzant.

Am vazut Carlos. A fost fain. Chiar intre fain si foarte fain. 8-|

[Malombra]

Filmul ăsta pare o continuare fictivă şi mult mai chic a lui no maps for these territories, în care william gibson se plimbă cu maşina prin oraş, detectînd elemente de sci-fi şi migrarea spre un alt tip de mentalitate odată cu expansiunea erei tehnologiei ubicui. Doar că filmul acela nu era atît de glossy, atît de umplut de ecrane şi ochelari negri. Era un scriitor cu un aspect banal care circula necunoscut pe străzi şi prevedea viitorul într-un prezent deja consumat sau în curs de consumare. Pe de altă parte, Adam Curtis, într-un documentar mai vechi al său, cu acea pasiune neobosită de a vedea ce idei animă tacit contemporaneitatea, societatea şi ideile presupus „personale” pe care le nutrim vs. fenomene ca libertate, etc. , spunea că occidentul alunecă deja spre o nouă orînduire „ancien regime-istă” în care unii vor avea totul şi alţii, cei mai mulţi, nimic. Că şansele ca cel născut sărac să ajungă la sfîrşitul vieţii tot sărac, cresc. Normal, ideea nu e nouă. Un anumit scepticism instinctiv probabil ne-a expus pe mulţi unei atare „iluminări”, că banii asigură eugenia în lipsa lagărelor. Apoi, statul care-şi creează propriile scenarii de revoltă şi propriile subculturi de canalizare a energiilor marginalilor, tocmai pentru ca aceştia să nu adere la astfel de direcţii venite din altă parte, din focare necontrolate de stat e familiar. Aceste precedente probabil au făcut ca un Cosmopolis să nu vină cu ceva nou, deşi ce are el în plus faţă de celelalte două filme este o atmosferă nevrotică, mizantropă, sictirită şi un jargon inventat ad-hoc, măritînd capitalul şi tehnologia unei societăţi post-politice (mai împuşcă cineva preşedinţi? Credeam că există ţinte mai demne de acest scop), care să arate cît de complicat se trăieşte la înălţime. Măcar Lavant, în relaxat-distopicul acela de holy moly, era mai uman, avea „plăcerea gestului”, friza nebunia, mergea la limitele raţionalului şi scruta orizontul de acolo, taking deeeeep breaths şi revenind înapoi împrospătat. Eric însă nu. Eric e lehămetit. Eric vrea toată capela lui Rothko, e blazat, îşi inspectează semenii ca un demiurg plasat într-o lojă, ţine de nu ş’ ce structuri macroeconomice, are mutra posacă a unui agent din matrix şi în general controlează situaţiunea cu un calm de boa. Sau de android (is it how people talk?). Mnoah, să simpatizez cu Eric ar înseamna să stau în cap. Şi nu am nici un chef. Am făcut stretching de dimineaţă şi pe ziua de azi îmi ajunge. Mă întreb ce simte pentru poetesă. Iubire? E prevăzut aşa ceva în planul lui de fabricare şi condiţionare neurologică? Most unlikely. Ca să nu mai spun cît de comice mi se par trecerile acelea de la eroul scelerat cu vidul în priviri la feţele alea bete, gen dezorientate, strîmbate, din discuţiile cu femeile. Şi maaaan, mistica pieţeleor monetare, căutarea echilibrului dintre bursă şi armoniile universului, plus prostata ca diagnostician al fluctuaţiilor financiare – las-o-n tac-su. Aşa de profetic să fi fost bogătanul, că pînă şi prostata slujea fidel scopului îmbăgăţirii? LOL. Ca şi la alte filme, m-am întrebat de ce dracu e nevoie de discuţiile acelea abracadabrante, de întîmplări la care, ca spectator, nu particip, de personaje pe care, ca spectator, nu le văd? Pentru că ai impresia că în paralel mai rulează vreo 2-3 neonoiruri, din care capeţi, zgîrcit, doar resturi incitante. Ca să adauge „mister inextricabil” poveştii? Îndoi-m-aş. E interesant cum ex-vampirul îl „demontează” la sfîrşit pe benno. Şi, obligatoriu, genericul final pe Rothko. Boo, rothko, you’ve become a commodity.