Paula Wessely

Paula Wessely, pe numele complet Paula Anna Maria Wessely, s-a născut la data de 20.01.1907, la Viena, Austria, și a decedat la data de 11.05.2000, la Viena, Austria. Tatăl ei era măcelarul Carl Wessely, fratele mai mic al actriței de la Burgtheater, Josephine Wessely (1860-1887), iar mama ei era dansatoare la Opera de Stat din Viena. Paula Wessely s-a pregătit pentru actorie la Seminarul Reinhardt și și-a făcut debutul în teatru în 1924 cu Vienna Deutsches Volkstheater într-o piesă de...

Paula Wessely, pe numele complet Paula Anna Maria Wessely, s-a născut la data de 20.01.1907, la Viena, Austria, și a decedat la data de 11.05.2000, la Viena, Austria. Tatăl ei era măcelarul Carl Wessely, fratele mai mic al actriței de la Burgtheater, Josephine Wessely (1860-1887), iar mama ei era dansatoare la Opera de Stat din Viena. Paula Wessely s-a pregătit pentru actorie la Seminarul Reinhardt și și-a făcut debutul în teatru în 1924 cu Vienna Deutsches Volkstheater într-o piesă de Sudermann. Specializată în comedie sofisticată, a devenit o actriță proeminentă a scenei, apărând la Praga (1926), Salzburg, Berlin și Burgtheater din Viena. În 1926 a devenit membră a ansamblului Noului Teatru German din Praga, unde ea și viitorul ei soț, Attila Hörbiger (1896-1987), au jucat în Les Nouveaux Messieurs de Flers și Croisset. A fost contractată permanent din 1929 până în 1945 de către Theater in der Josefstadt. Din anii 1930, ea a devenit o actriță mai serioasă, având roluri, precum Gretchen în „Faust” (1935) și Ioana d’Arc în „Die heilige Johanna” (1936), un rol cu care a fost asociată pentru tot restul carierei. Wessely era remarcată pentru maniera ei neafectată și naturală. Ea a devenit o actriță de ecran la apogeul faimei sale de teatru. A fost actriță și producătoare, cunoscută pentru rolurile ei din producții, ca: Masquerade (1934), Episode (1935), Maria Theresia (1951). În plan personal, a fost căsătorită cu actorul Attila Horbiger, din 1935 până în 1987, la moartea lui. Au avut trei copii: actrițele Elisabeth Orth, Christiane Horbiger, Maresa Horbiger. Actorul Laurence Olivier o considera pe Wessely una dintre cele mai mari actrițe ale secolului al XX-lea. Se știa că actrița Bette Davis a studiat spectacolele de film ale lui Wessely. Ingrid Bergman a considerat-o pe Wessely drept un model de urmat pentru propriile spectacole. Paula a fost actriță de teatru la celebrul Burgtheater din Viena din 1953 până în 1987. A apărut doar în puține filme din anii 1960, mai ales în producții de televiziune. Atenția ei principală s-a îndreptat tot către teatrul unde a avut multe succese la Vieneza Burgtheater. S-a retras din actorie la scurt timp după moartea soțului ei. Pe măsură ce a apărut în filme de propagandă antisemită, a fost criticată mai târziu de intelectualii austrieci. Laureatul premiului Nobel, Elfriede Jelinek, a considerat Heimkehr (1941) cel mai prost film de propagandă nazistă dintre toate și a numit-o pe Wessely „prototipul unei actrițe în cel de-al treilea Reich”. A fost cel mai bine plătită ca vedetă de film din epoca nazistă. Ea a avut interdicția de a-și continua cariera pentru o scurtă perioadă de timp după război din cauza participării ei la filmul de propagandă „Heimkehr” (1941), dar în 1948 și-a putut continua cariera și a fost convingătoare în filmul „Înger cu trompeta” (1948). Ea a participat la multe filme în următorii ani și a fost activă și ca producător. A avut pentru scurt timp propria companie de producție în anii 1950. În 1957 a fost din nou criticată pentru apariția în filmul homofob Anders als du und ich de Veit Harlan. În ultimii ei ani a trăit o viață foarte retrasă în orașul ei natal, Viena, și a suferit de o depresie majoră, cauzată de moartea iubitului ei soț. La 20 ianuarie 2000, ea a sărbătorit cei 93 de ani împliniți, doar cu cele trei fiice și nepoții ei, acasă la Viena-Grinzing. În aprilie, a suferit un atac acut de bronșită și a fost internată la un spital din Viena. Ea a murit la 11 mai 2000, la 93 de ani, în somn, după cum a anunțat conducerea Burgtheater a doua zi. A fost înmormântată două săptămâni mai târziu, lângă soțul ei, în Cimitirul Ehrengrab din Grinzing, Viena.