Falco

Falco, pe numele real Johann Hans Hölzel, s-a născut la 19 februarie 1957, în Viena, Austria, și a decedat la 06.02.1998, între Villa Montellano și Puerto Plata, Republica Dominicană. Părinții lui au fost Alois Hölzel și Maria Hölzel dintr-un cartier muncitoresc din Viena. Maria își va aminti mai târziu că fusese însărcinată cu tripleți. Deoarece a fost o sarcină dizigotă, ea a avortat gemenii identici în timpul celei de-a treia luni, iar Falco, care a fost conceput...

Falco, pe numele real Johann Hans Hölzel, s-a născut la 19 februarie 1957, în Viena, Austria, și a decedat la 06.02.1998, între Villa Montellano și Puerto Plata, Republica Dominicană. Părinții lui au fost Alois Hölzel și Maria Hölzel dintr-un cartier muncitoresc din Viena. Maria își va aminti mai târziu că fusese însărcinată cu tripleți. Deoarece a fost o sarcină dizigotă, ea a avortat gemenii identici în timpul celei de-a treia luni, iar Falco, care a fost conceput printr-un ovul separat, a supraviețuit. În 1963, Falco a început să învețe la o școală privată romano-catolică; patru ani mai târziu, la zece ani, a trecut la Rainergymnasium din Margareten. Tatăl lui Falco a părăsit familia când el era încă un copil și a fost crescut de mama lui. Falco a început să dea semne de talent muzical neobișnuit foarte devreme. În copilărie, a reușit să păstreze timpul cu ritmul tobei în melodiile pe care le-a auzit la radio. I s-a dăruit un pian pentru copii la a patra sa aniversare; un an mai târziu, cadoul de ziua lui a fost un mâner de discuri pe care îl folosea pentru a cânta muzică de Elvis Presley, Cliff Richard și Beatles. Falco și-a dorit să fie o vedetă pop. La 16 ani, a intrat la Conservatorul din Viena, dar a devenit frustrat și a plecat curând. Mama lui a insistat să înceapă o ucenicie la institutul austriac de asigurări de pensii pentru angajați, ceea ce a durat puțin timp. La șaptesprezece ani, a fost în serviciul militar în armata austriacă timp de opt luni. A fost cântăreț și muzician, activ din 1975 până în 1998. A avut mai multe hituri internaționale, inclusiv Der Kommisar (1981), Rock Me Amadeus, Viena Calling, Jeanny, The Sound of Music, Coming Home (Jeanny Part II, Un an mai târziu, și postum Out of the Dark). Rock Me Amadeus a ajuns pe locul 1 în top Billboard în 1986, făcând din Falco singurul artist din istorie care a înregistrat un hit numărul unu cu o melodie în limba germană în Statele Unite. Conform patrimoniului său, a vândut 20 de milioane de albume și 40 de milioane de single-uri, ceea ce îl face cel mai bine vândut cântăreț austriac din toate timpurile. De asemenea, remarcabilă a fost crearea foarte timpurie a unui cântec de muzică rap de succes în limba non-engleză, Der Kommissar, înregistrat în decembrie 1981. La sfârșitul anilor 1970, în Viena, el a devenit parte din viața de noapte vieneză, care includea nu doar muzică, ci și striptease, artă de performanță și o atmosferă generală de satirizare a politicii și de celebrare a haosului. A cântat la chitară bas în mai multe trupe sub diferite pseudonime, inclusiv John Hudson și John DiFalco. O trupă cu care a apărut a fost Drahdiwaberl, un grup austriac care folosea tactici de șoc și aranjamente de scenă. În această perioadă a început să cânte sub numele de scenă Falco. În ciuda faptului că era strâns legat de scena cluburilor underground vieneze, Falco arăta neobișnuit de curat. El avea părul scurt (datorită serviciului său militar) și purta ochelari de soare și costume Ray-Ban. Stilul său distinct, și interpretarea cântecului Ganz Wien (Toată Viena) l-au determinat pe managerul Markus Spiegel să semneze un contract cu Falco, în 1981. După ce el a semnat ca artist solo, a continuat să-și compună propria muzică și l-a angajat pe compozitorul Robert Ponger. În 1981, Falco a adus primul său single, Helden von heute, managerului Horst Bork, și a avut o primire călduroasă. Bork a considerat că partea B, Der Kommisar, era mult mai puternică. Falco a ezitat, deoarece piesa este o melodie în limba germană despre consumul de droguri care combină versuri rap cu un refren cântat. Deși începea să pătrundă în America, rap-ul era încă rar în Europa de Vest la acea vreme. Bork a insistat și cântecul a devenit un succes numărul unu în Germania, Franța, Italia, Spania și Japonia, în timp ce s-a clasat în topuri din alte câteva țări. Deși Der Kommissar nu a reușit să pătrundă în Marea Britanie și SUA, trupa britanică de rock After the Fire a preluat piesa cu versuri noi în engleză. Această versiune s-a clasat pe locul cinci în Billboard Hot 100 din SUA. În același an, cântăreața americană Laura Branigan a înregistrat o versiune non-single a cântecului cu versuri noi în engleză sub titlul Deep in the Dark pe albumul ei. Falco și Ponger s-au întors în studio în 1983 pentru a înregistra cel de-al doilea album al lui Falco, Junge Roemer (Young Romans), lansat în 1984. Junge Roemer s-a clasat doar în Austria, unde a ajuns pe primul loc. În afara Austriei și Spaniei, piesa de titlu și single-ul principal Junge Roemer nu au reușit să repete succesul lui Der Kommissar. Ca o reacție, Falco a început să experimenteze versuri în limba engleză din dorința de a-și extinde atractivitatea. S-a despărțit de Ponger și a ales o nouă echipă de producție: frații Rob și Ferdi Bolland din Țările de Jos. Falco a înregistrat Rock Me Amadeus, inspirat parțial de filmul Amadeus, iar cântecul a devenit un hit mondial în 1986. A ajuns pe locul 1 în peste o duzină de țări, inclusiv SUA, Marea Britanie și Japonia. Cântecul a rămas pe primul loc al Billboard Hot 100 timp de trei săptămâni. Albumul său, Falco 3, a ajuns pe locul trei în topurile Billboard. Rock Me Amadeus a ajuns pe locul șase în Billboard Top R&B Singles Chart, iar Falco 3 a ajuns pe locul 18 în topurile Top R&B/Hip-Hop Albums. Ultimul single, Viena Calling, a fost un alt hit internațional pop, ajungând pe locul 18 în Billboard Charts și pe locul 17 în US Cash Box Charts, în 1986. A creat un single dublu cu remixuri ale acestor două hituri. A ajuns pe locul 4 în topurile americane Dance/Disco. Jeanny, cea de-a treia lansare de pe albumul Falco 3, l-a adus pe interpret în topurile din Europa. Foarte controversată când a fost lansată în Germania și Țările de Jos, povestea lui Jeanny a fost spusă din punctul de vedere al unui posibil violator și criminal. Mai mulți DJ și posturi de radio au refuzat să cânte balada, care a fost ignorată în SUA, deși a devenit un succes uriaș în multe țări europene și a inspirat o continuare pe următorul său album. După succesul cu Rock Me Amadeus, s-a vorbit despre trecerea permanentă în SUA, lucrând cu producători americani și colaborând cu alți artiști americani. Aceste posibilități au căzut, în parte, din cauza problemelor personale ale lui Falco. În acest moment al carierei sale, era dependent de alcool și droguri. În 1986, a fost lansat albumul Emotional, produs de Rob și Ferdi Bolland. The Sound of Musik a fost un alt succes internațional și un hit de dans din Top 20 din SUA, deși nu a reușit să ajungă în topurile pop americane. După 1986, a existat o serie de hituri europene, dar Falco a fost rar auzit în SUA și Marea Britanie. În 1987, Falco a plecat în turneul mondial Emotional, care se încheie în Japonia. În același an a cântat în duet cu Brigitte Nielsen, Body Next to Body; single-ul a fost un hit din Top 10 în țările de limbă germană. Albumul Wiener Blut (Sânge vienez) a fost lansat în 1988, dar nu a primit prea multă publicitate în afara Germaniei și Austriei. Încercarea sa de revenire în 1992, cu albumul Nachtflug (Zbor de noapte), inclusiv melodia Titanic, a avut succes doar în Austria. De la începutul anilor 1990, Falco a trăit în Republica Dominicană, unde a lucrat la ultimul său album, din 1995 până în 1998. Out of the Dark (Into the Light) a fost lansat postum pe 27 februarie 1998 în Europa și în întreaga lume, în martie. S-a clasat pe primul loc în Austria timp de 21 de săptămâni. În plan personal, Falco a fost descris de cei care l-au cunoscut ca având o personalitate complexă. A fost considerat ambițios, excentric, grijuliu, egoist și profund nesigur. Thomas Rabitsch, un clavipier care l-a cunoscut pe Falco când aspirantul star pop avea doar 17 ani, a spus că este un tânăr liniștit și un basist precis, dar și arogant și cu o „opinie foarte bună despre sine”. Markus Spiegel, managerul care l-a descoperit pe Falco, a recunoscut că vedeta pop a fost „un artist extrem de dificil” și cunoscut afemeiat. Peter Vieweger, un chitarist care l-a cunoscut pe Falco înainte de succesul său și a continuat să cânte în trupa de turneu a lui Falco și pe albumele sale, își amintește că Falco era „speriat că va eșua sau nu va fi demascat și nu va fi atât de bun pe cât credeau oamenii că este”. Prin anii 1980 și până în anii 1990, a devenit dependent de alcool și cocaină. Când era sub influență, era nesigur în cel mai bun caz și abuziv în cel mai rău caz. Ferdi Bolland își amintește că Falco era adesea atât de puternic în stare de ebrietate încât procesul de scriere se învârtea în jurul „incapacitatei sale de a fi coerent, chiar de a sta în picioare mult timp”. În ciuda rugăminților managerului și colaboratorilor săi de a obține ajutor, Falco a refuzat cu încăpățânare. În timp ce Falco era într-o relație cu Isabella Vitkovic, ea a născut o fetiță, Katharina, în 1986. Cuplul s-a căsătorit în 1988, dar a fost o relație de „iubire-ură”, așa cum o descrie Katharina, iar căsătoria a fost scurtă. El credea că fetița era propria sa fiică până când un test de paternitate a dovedit contrariul, când avea șapte ani. După aceasta, relația Katharinei cu el a devenit tensionată. Deși au păstrat legătura, ea a luat numele de familie al mamei sale și a susținut că a fost scrisă din testamentul lui. Ea avea 12 ani când el a murit. Ea nu s-a împăcat cu mama lui Falco, Maria Hölzel, decât cu câțiva ani înainte de moartea lui Hölzel, la vârsta de 87 de ani, în aprilie 2014. Ulterior, Katharina a publicat un memoriu în 2008, numit Falco war mein Vater (Falco a fost tatăl meu). Falco a murit din cauza rănilor grave produse la 6 februarie 1998, cu 13 zile înainte de a împlini 41 de ani, când Mitsubishi Pajero a intrat în coliziune cu un autobuz pe drumul care leagă orașele Villa Montellano și Puerto Plata din Republica Dominicană. Trupul său a fost returnat în Austria și îngropat la Cimitirul Central din Viena. În 1998, Rob și Ferdi Bolland (producători și co-textieri olandezi pe aproximativ jumătate din albumele lui Falco) au lansat EP-ul Tribute to Falco sub numele The Bolland Project feat Alida. Piesa de titlu a prezentat mostre ale muzicii lui Falco; celelalte piese au fost We Say Goodbye și So Lonely. Filmul Falco: La naiba, suntem încă în viață! a fost difuzat în Austria, la 7 februarie 2008, la zece ani și la o zi după moartea lui Falco. Scris și regizat de Thomas Roth, filmul îl prezintă pe muzicianul Manuel Rubey în rolul lui Falco adult. Dedicația finală este „Cu dragoste, Ferdi & Rob”, colaboratorii săi frecvenți, cei de la Bolland. Restaurantul Marchfelderhof dintr-o suburbie a Vienei menține o masă rezervată permanent pentru Falco. Filmul din 1999, Sugar Town, este dedicat lui Falco.