Constantin Tănase

Constantin Tănase s-a născut la 05.07.1880, în Vaslui, România, și a decedat la 29.08.1945, în București, România. A făcut parte dintr-o familie modestă (tatăl, Ion Tănase, laborant de farmacie), a locuit într-o casă țărănească din Vaslui. Constantin a fost un elev mediocru, cele mai mari note având la muzică și sport, iar primul contact cu teatrul l-a avut prin frecventarea spectacolelor de la Grădina "Pîrjoala", unde se juca teatru popular. Acest lucru l-a inspirat în crearea...

Constantin Tănase s-a născut la 05.07.1880, în Vaslui, România, și a decedat la 29.08.1945, în București, România. A făcut parte dintr-o familie modestă (tatăl, Ion Tănase, laborant de farmacie), a locuit într-o casă țărănească din Vaslui. Constantin a fost un elev mediocru, cele mai mari note având la muzică și sport, iar primul contact cu teatrul l-a avut prin frecventarea spectacolelor de la Grădina "Pîrjoala", unde se juca teatru popular. Acest lucru l-a inspirat în crearea unui grup de teatru de amatori împreună cu prietenii, cu care juca scene din piesele Meșterul Manole, Căpitanul Valter Mărăcineanu, Constantin Brâncoveanu, prima lor scenă fiind beciul casei. În timp, reprezentațiile s-au mutat în hambar. Prima lui experiență profesională ca actor a fost în cadrul trupei de teatru de limba idiș condusă de Mordechai Segalescu. Aveau nevoie de un actor pentru un spectacol în Vaslui și a fost ales tânărul Tănase, care era deja nelipsit de la repetiții. În 1896 a terminat gimnaziul și, în ciuda dorinței sale de a deveni actor, s-a înscris la Liceul Militar din Iași, unde a fost respins la examenul medical, în favoarea unui fiu de colonel. Dezamăgit, s-a dus la Brăila, unde a frecventat o scurtă perioadă Liceul "Nicolae Bălcescu", la care însă a fost nevoit să renunțe după câteva săptămâni din lipsă de bani. În Brăila s-a împrietenit cu învățătorul și scriitorul Ion Adam, care i-a oferit tânărului de 18 ani catedra sa din Cursești, Rahova, deoarece Adam urma să plece la cursuri în Belgia. S-a descurcat destul de bine ca învățător, însă a intrat în conflict cu directorul și câțiva profesori. Cu ajutorul lui Adam, a primit un alt post la Hârșoveni, Poenești. Tănase și-a dezvoltat propriul stil de predare, aducând muzica și gimnastica pe primul loc, lucru care a atras noi elevi către școală. Părinții elevilor au fost implicați în activitățile școlare, prin excursii în aer liber, unde preda istorie și geografie. A ajuns foarte repede un personaj iubit în localitate, a atras însă antipatia notarului și câtorva avocați locali care nu îi apreciau metodele, astfel încât Tănase a fost dat afară. La 14 octombrie 1899, s-a înrolat voluntar la Regimentul 1 Geniu București. După efectuarea stagiului militar s-a înscris la cursurile Conservatorului de Artă Dramatică, unde a absolvit în 1905. A început să lucreze în teatru, și s-a căsătorit cu Virginia Niculescu în 1917. În 1919 a pus bazele trupei de teatru Cărăbuș în București, împreună cu care urma să creeze o tradiție de teatru de cabaret/ revistă pe parcursul următorilor 20 de ani, tradiție prezentă și astăzi, mai ales la Teatrul de Revistă "Constantin Tănase". Ca actor de scenă și de vodevil, ca remarcabil cupletist, el a fost o figură cheie în teatrul de revistă românesc. În buna tradiție a marilor actori de comedie, a creat un tip de personaj, acela al cetățeanului simplu, umil și necăjit, mereu în contradicție cu birocrația aparatului de stat; personajul său, unic în costumul lui clasic, cu pătrățele, crizantemă la butonieră și bastonaș, a fost purtătorul de cuvânt al unei întregi categorii sociale, ceea ce l-a adus de multe ori în atenția cenzurii. Împreună cu "Cărăbuș" a făcut numeroase turnee prin țară, și cel puțin un turneu în Turcia. Tănase a jucat și la Paris. O sursă menționează operele de caritate ale actorului: 3 școli primare și o biserică. La "Cărăbuș", Tănase a lansat carierele a numeroși artiști, printre care Maria Tănase și Horia Șerbănescu. A fost decorat la 28 ianuarie 1942 cu Ordinul Coroana României în gradul de Comandor. Constantin Tănase a jucat în "Peripițiile călătoriei lui Rigadin de la Paris la București" (1924, film mut), Visul lui Tănase (1932), "Răbdare Tănase!" (1943). Actorul a murit în București, pe 29 august 1945. Au existat zvonuri conform cărora el ar fi fost ucis de către Armata Roșie invadatoare. Potrivit acestei versiuni, Tănase încă mai juca în București, un an după sosirea rușilor, și a fost ucis din cauza satirei la adresa soldaților ruși care aveau obiceiul să "rechiziționeze" toate bunurile personale purtate la vedere, mai ales ceasuri, pe care le cereau spunând "Davai ceas". Tănase a compus un cuplet celebru: „Rău a fost cu «was ist das» / Da-i mai rău cu «davai ceas» / De la Nistru pân' la Don / Davai ceas, davai palton / Davai casă și moșie / Harașo, tovărășie!” După mai multe reprezentații a fost arestat, amenințat cu moartea, și i s-a ordonat să nu mai joace piesa. Dar Tănase nu era ușor de intimidat. La următorul spectacol a apărut pe scenă într-un pardesiu imens, cu mâinile "bandajate" cu ceasuri de mână. Spectatorii l-au aplaudat frenetic la apariție, deși actorul nu a scos nici un cuvânt. Apoi și-a deschis pardesiul, scoțând la iveală un imens ceas cu pendulă. Arătând către acesta, a spus doar: "El tic, eu tac, el tic, eu tac". Două zile mai târziu marele actor era mort. Nepotul actorului, Radu Alexandru Tănase, a oferit o versiune: blocaj renal în urma unui tratament cu 20 de aspirine/zi, aplicat în urma unei infecții faringiene survenită datorită consumului unei halbe de bere rece într-o zi călduroasă de vară. Întrucât de puțină vreme se inventase penicilina, un apropiat s-a oferit să-i procure antibioticul din Italia. Din păcate, un membru al familiei a refuzat oferta, argumentând că maestrul Tănase avea un sistem de autoreglare a organismului foarte eficient. Ceea ce a urmat s-a dovedit fatal pentru marele actor, teatrul românesc pierzând prematur una dintre cele mai mari valori ale sale din toate timpurile. A fost înmormântat la Cimitirul Bellu. Una dintre cele două case de cultură din Vaslui îi poartă astăzi numele, iar arhivele sale personale și multe dintre obiectele care i-au aparținut au fost donate de soția actorului către muzeul județean Vaslui. Începând cu anul 1970 la Vaslui are loc Festivalul de teatru de comedie. Festivalul, acum și festival internațional de caricatură, atrage comedianți din toată țara începând cu anul 1980. În 1975, regizorul Manole Marcus a realizat filmul "Actorul și sălbaticii", inspirat din viața actorului Constantin Tănase, vedeta teatrului românesc de revistă care a cultivat cupletul satiric și politic în perioada interbelică, având în rolul titular pe Toma Caragiu și în alte roluri importante pe Margareta Pogonat, Mircea Albulescu, Marin Moraru, Ovidiu Iuliu Moldovan, Mircea Diaconu.