Articolul zilei - viata bate filmul

[Alex Leo Serban]

whatever, da eu n-am inteles cum adik 'cel mai bun 'fireste' bla bla'...
adik nu stiu dk e cool sau e shit.
mai ales k in textu meu nu e niciun 'fireste'!
oh korben, cu elipsele lui... :?

[drudu]

Caranfil, superproductiile romanesti si vajnica armata romana

Nae Caranfil plãnuia sã înceapã, zilele acestea, filmãrile la „Restul e tãcere”, prima superproducþie româneascã din ultimul sfert de veac. Programul regizorului a fost dat, însã, peste cap de… Ministerul Apãrãrii Naþionale, care a refuzat sã-i punã la dispoziþie un contingent de militari, pentru a reconstitui momente din Rãzboiul de Independenþã.
Pelicula lui Caranfil, dedicatã celor care, cu un secol în urmã, au realizat primul lungmetraj de la noi, „Independenþa României”, nu are norocul celei de acum 100 de ani. Dacã cineaºtii din 1911 au beneficiat, pe parcursul a câteva luni, de sprijinul a peste 40.000 de militari puºi la dispoziþie prin ordin al regelui Carol I, Caranfil n-a cãpãtat ajutorul pe care conta. Producãtorii ar fi avut nevoie, pentru 3 zile, de 150 de militari a cãror prestaþie ar fi fost plãtitã.

Jandarmeria va participa la filmãri cu 100 de militari ºi subofiþeri cãlare, dar Ministerul Apãrãrii a refuzat sã se implice, invocând lipsa efectivelor. „Armata susþine cã n-are oameni. Deci, dacã mâine e atacatã, n-are efective”, glumeºte amar Nae Caranfil. Regizorul se aratã sceptic cu privire la veridicitatea explicaþiei date de MApN: „A fost posibil, pentru «Cold Mountain», sã se foloseascã, timp de o lunã, 1.000 de oameni, dar pentru noi nu se gãsesc 150, pentru trei zile. Mi-e ºi jenã sã mai comentez aici, e vorba de o rea-voinþã inexplicabilã. Armata are o tradiþie puternicã în filmul românesc. Au fost fãcute zeci de filme cu armata, unele chiar recent. Întâmplãtor, pentru filmul acesta nu mai sunt soldaþi. E ºi asta o glumã româneascã”.

Dacã nu primeºte susþinere în scurt timp, Caranfil ar putea renunþa la aceastã producþie, care este cel mai scump film românesc al ultimelor decenii. „În cazul în care filmãrile se opresc aici, filmul nu va mai putea fi reluat. Nu într-un viitor imaginabil. Echipa nu mai poate fi recompusã peste trei luni, oamenii au alte proiecte, pierd actorii”.

Dacã nu se poate rezolva cu ai noºtri, poate cã o soluþie ar fi militarii americani de la baza NATO din România. Caranfil nu are nimic împotrivã: „Dacã s-ar putea disloca niºte contingente de la Kogãlniceanu, ar fi perfect. Nu m-ar încurca deloc”

Gandul, 27 iunie 2006

e de bine? e de rau? i'm anxiously waiting for the outcome...

[silver_boy]

later edit. drudu postasem ºi io textu cu pricina ...il tai lasand doar numele autoarei (Diana Popescu)



pur si simplu INCREDIBIL
(re)Citeam, de curand, un articol de-al lui Caranfil din Cultura 16-22 Feb 2005 ...doar în textele autorilor mei favoriþi mai gãsesc frumuseþea asta a scriiturii ( Caranfilu ºi când dã inteviuri "scrie" bine )
E, cum însuºi o spune, un autor de filme : " Eu nu sunt "regizor de film" în accepþiunea clasicã a termenului, adicã un dirijor al platoului de filmare ce armonizeazã diversele componente ale producþiei ºi impune o viziune unitarã asupra rezultatului. Eu sunt un autor de film. Totul, de la geografie la personaje, de la situaþii la ritm, se naºte la mine în cap ºi cere sã fie impresionat pe peliculã"
Caranfilu...cu aerul lui pedant ºi finuþ de Sorbonist...
Filmu ãsta, Restul e tãcere, trateazã (cum bãnuiesc cã ºtiþi) povestea primului film românesc. E, cumva, un soi de restituþio a istoriei noastre cinematografice.
Nu-mi vine sã cred cã printre toþi imbecilii ãºtia de colonei, generali, politicieni, nu existã o minte mai luminatã care sã înþeleagã cã avem nevoie de filmul ãsta...mai acut decât sã ºtim, bunãoarã, cine e cel mai mare român ...
Armata românã nu are 150 de soldaþi ca sã-ºi apere, în definitiv, istoria.
Mu.ue armatei române în cazul ãsta.

[raptor]

.a rezervat-o nicolaiescu pe toata perioada vietii, d-aia.

[Supastar]

whatever, da eu n-am inteles cum adik 'cel mai bun 'fireste' bla bla'...
adik nu stiu dk e cool sau e shit.
mai ales k in textu meu nu e niciun 'fireste'!
oh korben, cu elipsele lui... :?

da! e cool! si eu observasem, dar nu i-am dat atata importanta...

Probabil cã "Sionul" (ºi toatã confreria legatã de el) nu existã decît în imaginaþia lui Pierre Plantard - ºi în copypaste-ul lui Dan Brown -, dar Leonardo Da Vinci, Isaac Newton ºi (fireºte) Isus au existat, iar combinaþia unora cu alþii e un cocteil exploziv.

[Alex Leo Serban]

uh... uhu... u r right. i missed that one :sleep:

[Pitbull]

Off-topic scurt:
Eu am un pitic pe creier: în tot ce scriu sau traduc, cuvântul "fireste" îl atribui numai personajelor negative.
De ce? Cä-l folosea des toashu Dulea.

[Supastar]

a.l.s. = evil !!! :w00t:

[Pitbull]

Nu-i ivel*
Asa e el.
_________________________________
* - Ivel = licentä poieticä. (n.a.)

[Nae]

un articol scris de mult de un nou prieten de-al meu, de aici. nice guy, and... well, i like the way he thinks.

cu dedicatie speciala pentru ALS, but not meant bad, really.

http://www.fipresci.org/archive/arch...rt_rbergan.htm

[Alex Leo Serban]

da, bah nae, e f misto textu - de ce sa ma supar? sint cu totul de acord cu el (ti-am si zis pe mp k l-am cunoscut pe rp la salonic)...

ma bucur k sontag e 'rated' peste kael - this is the truth. ce spune sontag dspr filme (in eseurile ei seminale, de pe la-nceputul anilor 60) este mai rewarding si mai intellectually stimulating decit cronicile lu tanti pauline...
ok, pauline (idolu lui gorzo) was witty & stuff, dar cam marginita - to put it bluntly; she didn't see the bigger picture. dk nu intelegi k filmu nu e decit 'another brick in the wall' in zidu culturii - si nu faci interconexiunile necesare -, e dish (sau pish) wasser...

deci, da, e ok. pt mine, comentariul filmelor este o cautare a ideilor care se gasesc si in filme - si pe care cei mai mari, cineastii geniali, le-au ascuns acolo (precum eroul lui wkw in 'in the mood...'). si au fost ascunse in filme pt k acolo era locul lor - nu in lit., nu in muzica, nu in altceva.
that's all, basically.

thnx for the link!
PS eu am orgoliul de a nu fi un artist there's way too many, anyway!

[silver_boy]

frumos rãspuns coane Leo
vezi, de-aia te iubim noi pe dumneata (când nu te urâm) :lol:

[Alex Leo Serban]

i prefer to be controversial rather than be everybody's toast 8)

[Terror_IST]

Pãreri despre o lansare de carte

Bookfest - Tîrg de Carte 2006. De ce tîrgul nu se mai poate numi simplu, Tîrg de Carte nu prea înþeleg. Bookfest - varianta scurtã a englezescului Book Festival - sunã probabil mai european, mai NATO, deci mult mai bine. Apãrutã în anul 1993, cartea lui Irvine Welsh, Trainspotting, este lansatã acum în limba românã de Editura Polirom. În englezã nu am citit-o încã ºi mãrturisesc cã nu am vãzut nici filmul, ecranizare realizatã de regizorul Danny Boyle în anul 1996. Atît cartea cît ºi filmul se pare cã sînt un must cum s-ar spune acum, dupã cum reiese din cele cîteva vorbe spuse de tinerii prezenþi la eveniment. Venisem hotãrîtã sã cumpãr cartea. Dupã lansare, în ciuda lansãrii, cu greu am mai cumpãrat-o. Urmeazã sã o citesc. La cei 36 de ani ai mei, nu cred cã sînt nici o babã acritã, nici o pudicã ipocritã ºi nici uºor nu mã ºochez. ªi totuºi... lansarea acestei cãrþi m-a ºocat. Pe cei ºase tineri - adevãrate personalitãþi probabil, pe care oricine trebuie sã îi cunoascã ºi sã îi recunoascã, motiv pentru care prezentãrile au lãsat mult de dorit - pare cã cel mai mult i-a impresionat atît cartea, cît ºi filmul numai prin limbajul de argou, extrem de libertin ºi colorat - obscen. Un tînãr, figurã cunoscutã - colaborator constant al gazetei Academia Caþavencu, are sau a avut o emisiune pe nu ºtiu ce post TV, a apãrut pe coperta revistei Timpul liber ºi despre care întîmplãtor ºtiu mai multe din alte surse (de, lumea-i prea micã) - se prezintã, cu o urmã de ironie adresatã nu prea ºtiu cui, ca specialist în droguri. Are un aer sigur de sine, ostentativ. Despre Trainspotting spune cã este o carte eliberatoare. O felicit pe... (traducãtoare - n.a.) fiindcã a pãstrat limbajul original (...). Este eliberator, cred eu, sã poþi citi la fiecare paginã aproape, dar chiar la fiecare paginã cred, cuvintele atît de normale, pe care le voi rosti aici tare ºi pe care vã invit sã le rostiþi ºi voi împreunã cu mine (...); aºadar este normal ºi eliberator sã citeºti în sfîrºit ºi în cãrþi, în româneºte, cuvintele pe care le auzi zilnic peste tot (...). Aceste cuvinte sînt: pu..., pi..., mu... (cu excepþia ultimei propoziþii, citatul probabil cã nu este extrem de fidel, o astfel de cuvîntare fiind greu de reþinut cu exactitate). A urmat apoi, din partea Editurii Polirom un tînãr din al cãrui cuvînt încerc sã redau cît mai exact: Cititorii fideli ai Editurii Polirom ne cunosc: jeg ºi pornografie. Cît mai mult. Trainspotting nu face excepþie. Încercãm sã menþinem ºtacheta cît mai ridicatã. (...) Aºadar jeg ºi pornografie, mu...lor! (Din nou, garantez exactitatea ultimei propoziþii!) Nu atît cuvintele dure spuse tare, la microfon, cu ostentaþie m-au ºocat. Într-adevãr, asta este ce auzim pe stradã la fiecare pas. Dar e oare normal sã le auzim atît de des? ªi în plus, acum nu eram pe stradã, ci la un tîrg de carte. La lansarea unei cãrþi. Nimeni nu cred cã vine la un tîrg de carte, nimeni nu participã la o lansare de carte ca sã fie numit M...t! ªi orice ar spune tinerii vorbitori, nici pe stradã, nici chiar în traficul bucureºtean, unde cred cã agresivitatea verbalã este maximã, nu auzi aºa ceva... La un astfel de eveniment, mãcar la un astfel de eveniment, eu aº lãsa obscenitãþile deoparte. Pur ºi simplu nu este loc pentru ele. Dar în mod evident ceea ce numesc eu obscen, lor - tinerilor lansatori ai Trainspotting-ului - nu li se pare decît normal, firesc, eliberator. Bucuria cu care vorbitorii cãutau privirile celor prezenþi pentru a le arunca în faþã cuvintele obscene a fost mai ºocantã decît cuvintele propriu-zise. Nu ºtiu, dar bãnuiesc cã, dupã ce ºi-au terminat cuvîntarea, se simþeau din nou eliberaþi. Na, cã v-am zis-o! aveau ei aerul cã spun. Probabil cã, pentru "specialistul în droguri" (despre care am aflat între timp cã este autorul unei cãrþi de succes) ºi pentru colegul sãu în ale limbajului dur, "domnul" de la Polirom, a vorbi obscen în public e o dovadã de... de ceva. De curaj? De sinceritate, în contextul în care toþi ceilalþi, care se simt agresaþi de vulgaritate, nu sînt probabil decît niºte ipocriþi? De bãrbãþie? Un alt tînãr, solist într-o formaþie de muzicã, ce mi s-a pãrut uºor jenat de antevorbitorii sãi, îºi încheie cuvîntarea relativ incoerentã, recunoscînd cu sinceritate: ªi de fapt, nu prea ºtiu ce caut eu aici! Dintre cei ºase protagoniºti ai lansãrii de carte, unii au pãrut jenaþi. Faptul cã nu au luat însã nici o atitudine, cã nu au încercat mãcar sã "dreagã" cumva penibilul, i-a pus în aceeaºi oalã cu cei doi. Nu mã gîndesc cã ar fi la fel ca ei, ci cã pur ºi simplu încã nu sînt pregãtiþi sã facã faþã intruºilor în bunul-simþ. Mi-e teamã cã le e ruºine sã fie decenþi; cã, simþindu-se ridicoli dacã nu se alãturã vulgaritãþii, obscenitãþilor ºi proastei creºteri, vor deveni ºi ei la fel. Li se pare poate ºi lor normal ca o lansare de carte sã conste într-un elogiu al obscenitãþii? Oare Trainspotting nu are alte mesaje? Are oare Trainspotting ºi un subiect? Dacã da, oare de ce nu s-a putut vorbi despre acest subiect la lansarea cãrþii? Poate pentru cã "lansatorii" nu au priceput decît cuvintele care le erau familiare...

Alexandra HILLEBRAND - Dilema Veche

[Supastar]

la bucurenci se refera,nu?

prima greseala a doamnei respective e ca nu a numit cuvintele respective: pu.la, piz.da, mu.ie, mu.ist etc. (punctele bineinteles sunt puse k s nu vedeti voi stelute ) e o atitudine care nu-ti poate aduce castig de cauza intr-o asemenea problema. acum un an si ceva citeam o revista culturala care imi picase in mana (nu mai tin minte care) si la un moment dat era un articol in care publicau un jeg de pseudo-poezie pornografica. poezia era incredibil de proasta si mega vulgara, dar a fost publicata pentru a fi combatuta cum se cuvine. daca nu ar fi publicat-o integral, ar fi putut recurge la principiul "noi nu e coboram la nivelul ala", dar asa au putut construi cea mai buna (contra)argumentare pentru a combate poezia.
singura mea problema cu limbajul vulgar si, prin extensie, cu pornografia corelata cu arta de orice fel e problema sinceritatii. si sa fie necesar, nu gratuit. am vazut o piesa de teatru (chip de foc) in care la un moment dat un tip se urca in pu.la goala pe o masa si urla k nimeni nu vrea sa se fu.ta cu el; si mi s-a parut un moment foarte bun pt k a fost atat de sincer incat aveai impresia k era absolut necesar sa faca gestul respectiv. in schimb, in mai multe piese de teatru am intalnit simple injuraturi (gen "du-te-n pi.zda ma-tii"), dar au fost atat de false si de fortate incat imi venea sa ies din sala.
in literatura, problema sinceritatii e mai obscura, dar ramane intotdeauna la vedere cea a necesitatii; aceasta necesitate fiind bineinteles corelata cu un rost.
asa ca tind sa-i dau dreptate doamnei respective, dar cu o oarecare rezerva. necunoscand detaliile, exista posibilitatea ca, personal, sa fi considerat toata faza respectiv drept ok.

[Alex Leo Serban]

yep, se refera la bucurenci.

am vbit cu el, mi-a spus k faza a fost mult mai tare decit povesteste gagik - adik, el a rugat lumea strinsa la lansare sa repete-n gura mare, dupa el, cuvintele acelea, k in 'monoloagele vaginului' (pt cine a vazut piesa e clar), intr-un fel de exorcizare/terapie de grup/whatever...

in kestia asta (k si in aceea a 'nudismului'), cred k probl e in the eye of the beholder. adik si eu cred k tre sa ajungem o data si o data sa nu mai dam okii peste cap la auzul acestor cuvinte, k doar nu sintem domnisoare de pension ce p.ula mea (asha), si cred k o solutie ar fi (si) aceasta banalizare a cuvintelor cu pricina prin repetitie ad nauseam (hm, ce ziceti de asta: 'ad nauseam '?) iar cei care se gindesc imediat la sex cind vad corpuri goale au - clar - o probl (care le vine probabil din frustrari sau altceva). i mean, why the f.uck tre sa te gindesti la futai cind vezi niste nuduri for chrissake?!
si kiar dk e vorba de sex - SO WHAT!?
cred k ar trebui sa devina cel mai banal lucru sexul - ceva k mancatul sau cascatul (ma rog, poate nu cascatul... scarpinatul?) si asta nu se va-ntimpla pina nu se va scapa de 'aura' de sacralitate pe care o are sexul vazut ca (= in relatie cu) L*O*V*E... dk va fi vazut k un sport, va fi ok; dk va fi - insa - vazut in continuare k o kestie ubermistica, the union of two souls & all that bullshit, atunci vom tiri dupa noi aceste prejudecati & clishee...
eu cred k it all comes de la culpabilizarea esentiala adusa de crestinism sexului. sexului pur, necontaminat de 'amor'. sexului 'sportiv', hedonist, auto-gratificant. sexul trebuie 'imbracat' in Iubire, altfel - asha gol-golutz - pare ceva nashpa (apud crestinism). in plus, el trebuie sa aiba o 'finalitate'- care nu e orgasmul, oh nu, NU! e procreatia...
si astfel se perpetueaza una din cele mai vulgare fatalitati ale omenirii de dupa christos: omul k mashina de (re)produs. nu sexul 'sportiv' este 'animalic' (dimpotriva, acesta e un produs al civilizatiei!), ci abia finalitatea lui reproductiva.

uf, m-am intins - but i really wanted to get it off my chest...
(continuarea - in 'eseul despre sex', la care lucrez)

[Supastar]

adik si eu cred k tre sa ajungem o data si o data sa nu mai dam okii peste cap la auzul acestor cuvinte[...] si cred k o solutie ar fi (si) aceasta banalizare a cuvintelor cu pricina prin repetitie ad nauseam

si conform celor spuse de mine, asta e un scop ceea ce creeaza necesitate si anuleaza gratuitatea, ergo i'm ok with that! :happy:

uf, m-am intins - but i really wanted to get it off my chest...
(continuarea - in 'eseul despre sex', la care lucrez)

asteptam...asteptam...

[silver_boy]

Eternul ºi fascinantul Jiji a apãrut în presa Austriacã (în cotidianul Der Press, cu tot cu pozã)
Pentru cã vieþuieºte o prostie intraductibilã nea Jiji apare strãinilor uºor pitoresc, poPULAr, "un om care spune lucrurilor pe nume", cu limbã slobodã etc. mai degrabã simpatic decât frate de sânge cu unchiu Retardo...gazetarul austriac pomeneºte chiar de expresia cu care la gratulat pe Tãriceanu (gândac politic adik politische kakerlake )
Who knows, n-ar fi de mirare sã-ºi gãseascã varii fani (ºi) printre gazetarii occidentali...
Faza cu adevãrat durã ( de care habar n-aveam) e cã a pus sã fie imortalizat într-o replicã a tabloului lu Da Vinci, Cina cea de Tainã, alãturi de 11 fotbaliºti plus un antrenor pe post de apostoli,
:w00t: :w00t: :w00t:
somebody shoot me pls... :lol:

[Airlight]

l-a observat feeder, il aplaud si eu, va invit sa va delectati si pe dumneavoastra:

http://www.algoritma.ro/dilema/129/AndreiPL.htm

[Supastar]

da. nice.

imi aminteste de un citat de george bernard shaw, tangential, ce-i drept, dar imi place, poate il si stiti:

"The reasonable man adapts himself to the world. the unreasonable one persists in trying to adapt the world to himself. Therefore all progress depends on the unreasonable man."