Articolul zilei - viata bate filmul [Archive] - Page 2

Airlight

22 Mar 2006, 22:00

"Suntem un popor obosit si fraged

Cred ca au disparut cateva institutii esentiale si as aminti trei dintre ele.

Una este institutia respectului. Am senzatia ca nimeni nu mai respecta pe nimeni. Exista alte tipuri de relatie, exista teama, exista iritare, exista invidie, exista injurie, exista tot felul de moduri de a te raporta la celalalt, dar respectul, respectul pur si simplu pentru prestatia de-o viata a cuiva, pentru experienta cuiva, pentru prestigiul cuiva e o virtute care dispare. Ba mai mult, e culpabilizata.

Notiunea de "prestigiu" a ajuns sa fie o notiune neonorabila. A avea prestigiu inseamna a fi intr-o situatie suspecta. Chiar notiunea de "boier" a devenit o notiune suspecta, notiunea de "elita" a devenit o notiune suspecta, notiunea de "prietenie" a devenit o notiune suspecta.

Exista un concept al onoarei care nu mai e pe piata, incepand, sa zicem, cu onoarea profesionala [...] Exista o onoare profesionala, o mandrie a lucrului bine facut care a disparut.

A treia virtute pe care as vrea sa o reabilitez e politetea. Si asta dispare. A aparut un fel de nonsalanta a adresarii, un fel de falsa cordialitate care face ca toata comunitatea in care ne miscam sa fie una plata, omogena, fara relief. Cu acest tip de relativism nu vom putea corija raul din noi si nu vom iesi curand din dificultatile zilnice."

(din interviul d-lui Andrei Plesu in Ziua, 11 feb, preluat de Idei in dialog, martie 2006, pag. 12)

herbert

22 Mar 2006, 23:40

Un porc doarme in Senatul Romaniei
Adrian Paunescu, poetul de curte ceausist, care s-a autodeclarat porc (prin '90, cred ), sotul lui Carmen Paunescu ( cea care a ucis cu masina o familie (3 persoane) si e libera, prospera & grasuta), deci, acest individ a fost surprins dormind in Senatul Romaniei.
o imagine a nesimtirii multilateral dezvoltate:

http://www.evz.ro/article.php?artid=254003

Pitbull

23 Mar 2006, 01:21

"Astä ciumä-nveninatä, astä plebe, äst gunoi..."
(Si încä multe altele, tot de-acolo.)

silver_boy

25 Mar 2006, 20:56

Actori, filosofi, balerine, gospodine - Gandul 25 Martie

Magda Mihãilescu

Serge Daney, unul dintre ultimii critici francezi cu farmec, posesor al darului de a lansa formule fericite, îl socotea pe Jacques Rivette „creator de timp, un timp în care se poate trãi”. Numai cã, adãuga el, „mi-au trebuit treizeci de ani ca sã înþeleg asta”. Cam mult. De unde atâta berechet de vreme la dispoziþia spectatorului contemporan? Ca sã nu mai spunem cã un film al amintitului cineast îi cere, oricum, sacrificarea unei serioase hãlci din bugetul sãu de ore destinate intrãrii într-o salã. Rivette (78 de ani), fondator al revistei Les Cahiers du Cinéma ºi al Noului Val, nu se încurcã deloc cu durata. Creaþiile sale sunt vestite ºi pentru lungimea lor exasperantã – spaima producãtorilor. Out One: Noli me tangere, prezentat o singurã datã, acum mai bine de trei deceni, la Casa de culturã din Le Havre, þinea 12h 40’; Céline et Julie vont en bateau (Céline ºi Julie se plimbã cu barca, 1974, difuzat acum o sãptãmânã de TV Cultural), La belle noiseuse (Frumoasa gâlcevitoare), Jeanne la Pucelle (Ioana Fecioara) din anii ’90, nu coborau sub trei ore. Mai aproape de zilele noastre, în 2001, autorul a izbutit sã se descurce cu numai douã ceasuri ºi jumãtate, precum în acest Va savoir (Cine ºtie). Cei care au vãzut Céline et Julie... au fost mai pregãtiþi sã se lase, acum, rãsfãþaþi în baia curgerii timpului dar ºi prinºi într-un joc al spaþiilor: scena, culisele, biblioteca, bucãtãria, acoperiºuri, poduri de case, teritorii ce se întretaie în opera acestui îndrãgostit de o temã preluatã de la maestrul Jean Renoir: unde începe viaþa, unde sfârºeºte teatrul? „Dacã vrei sã mã vezi, vino sã mã vezi jucând”, îi spune protagonista, actriþã, fostului iubit. Toate drumurile eroilor duc spre teatru. Femeia a aºteptat aceastã reîntâlnire, prilejuitã, în sfârºit, de un turneu la Paris. Dacã ea îºi cautã amantul pierdut, iubitul actual, care este ºi regizorul spectacolului, vrea sã dea de urma unui manuscris al lui Goldoni. Pe urmele unei iubiri de altãdatã ºi ale unei piese rãtãcite, spaþiul se lãrgeºte, pentru a lãsa loc altor cupluri ce alcãtuiesc ºi se desfac dupã legile unui spectacol cãruia viaþa îi aduce, neîncetat, corecþii. Toatã lumea se înfrãþeºte cu toatã lumea, actori, filosofi, balerine, gospodine, toatã lumea este împinsã în scenã, ca în filmul Le Carrosse d’or (Caleaºca de aur), al lui Renoir, cãruia Rivette îi face o discretã plecãciune.

Alex Leo Serban

26 Mar 2006, 08:28

silver_boy a facut o pasiune pt magda mihailescu ;)
vrei sa ti-o prezint, puiule?

Pitbull

26 Mar 2006, 08:33

lol

i mean:

lol

silver_boy

30 Mar 2006, 02:24

silver_boy a facut o pasiune pt magda mihailescu ;)
vrei sa ti-o prezint, puiule?

Acu daca tot m-ai debutat in Dilema si m-a citit si Plesu, cred ca merge si viceversa. :lol:

silver_boy

30 Mar 2006, 02:32

Cristina Modreanu - Gândul (nostru cel de toate zilele) 30 Martie

...unbeliveble

Un milion de RON a stat nefolosit în bugetul Ministerului Culturii din 2004 ºi pânã azi. Banii proveneau din procentul anual pe care îl alocã Loteria Naþionalã, conform legii, pentru achiziþii de carte ºi abonamente pentru bibliotecile publice. ªtirea sunã a bãtaie de joc.

Discuþiile despre „lipsa banilor pentru culturã” par sã nu se mai termine la noi, a devenit deja un cliºeu naþional imaginea culturii stând cu mâna întinsã la capãt de pod. Dar adevãrul nu e tocmai acesta, imaginea sãrãciei ar trebui sã fie înlocuitã, în cazul culturii, cu aceea a incompetenþei funcþionãreºti, a lipsei de pregãtire ºi/sau de bunãvoinþã a celor care gestioneazã bugetul culturii.

Cum altfel s-ar putea explica „noutãþile” pe care le-a anunþat ieri ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, care a spus senin cã fonduri în valoare de un milion de RON, provenind de la Loteria Naþionalã care alocã, conform legii, anual, 0,4 la sutã din profitul sãu pentru sprijinirea culturii, nu au fost folosite pânã acum, deºi provin din 2003, respectiv 2004?

Ministrul a promis cã anul acesta MCC va aloca o sumã mai mare pentru programul naþional de achiziþii de carte ºi reviste, folosindu-se astfel o parte din banii rãmaºi necheltuiþi pânã acum, la care se vor adãuga 300.000 RON, alocaþi din bugetul propriu. Dar ministrul nu a explicat în nici un fel de ce au rãmas nefolosiþi cei 650.000 RON din 2003 ºi cei 371.000 RON din 2004, sumele virate de Loteria Naþionalã în bugetul MCC. Partea suspectã a problemei este aceea cã în 2004, cu prilejul achiziþiei de carte ºi reviste, a fost anunþatã suma totalã a investiþiei, un milion de RON, la momentul respectiv Ioan Onisei, secretar de stat în MCC, susþinând, conform Mediafax, cã în aceastã sumã sunt incluse ºi fondurile provenind de la Loteria Naþionalã.

Cât despre asigurarea datã de ministru, cum cã banii „se regãsesc” în bugetul MCC, asta chiar sunã ciudat. E ca ºi cum ni s-ar spune cã ar trebui sã fim mulþumiþi cã n-au dispãrut de acolo, fiindcã ºi atunci totul ar fi fost învãluit într-o tãcere deplinã, aºa cum se întâmplã acum cu motivele ce au determinat „punerea la pãstrare” a acestei sume.

Cel mai grav e însã cã nu s-a deschis ºi nici nu sunt veºti cã s-ar deschide vreo anchetã internã care sã identifice persoanele responsabile pentru aceastã incredibilã neglijenþã, într-o þarã în care lipsa de bani pentru culturã e declaratã permanent principala barierã în realizarea de proiecte valabile, de impact. Cum se vede, nu creativitatea ne lipseºte, nu talentul ºi nici ideile. Barierele sunt în altã parte.

bellhop

30 Mar 2006, 07:15

Cel mai grav e însã cã nu s-a deschis ºi nici nu sunt veºti cã s-ar deschide vreo anchetã internã care sã identifice persoanele responsabile pentru aceastã incredibilã neglijenþã, într-o þarã în care lipsa de bani pentru culturã e declaratã permanent principala barierã în realizarea de proiecte valabile, de impact. Cum se vede, nu creativitatea ne lipseºte, nu talentul ºi nici ideile. Barierele sunt în altã parte.

sfanta manie proletara, ce "proiecte de impact" bai tovarasa, daca banii erau pt carti!? let me guess..dotarea fiecarei biblioteci comunale cu abonament la revista Playboy si colectia Sandra Brown opere complete :hmm:

Alex Leo Serban

01 Apr 2006, 13:57

dedicatie speciala lui 'nae si fratii sai' :P :

"O idee bizarã mi-a trecut prin cap, dupã ce-am vãzut Legãturi bolnãvicioase: dacã Cecilia ªtefãnescu nu ºi-ar fi scris cartea, dacã ºi-ar fi adus personajele direct pe ecran, iar dupã aceea le-ar fi plasat într-un roman (se obiºnuieºte, cu condiþia renunþãrii la unele orgolii), cred cã acesta din urmã ar fi fost superior. Deºi scriitoarea este ºi autoarea scenariului, deºi semneazã ºi dialogurile, împreunã cu Rãzvan Rãdulescu, filmul seamãnã, în primul rând, cu regizorul sãu, cu Tudor Giurgiu. Nu regãsim bezmeticeala scriiturii tinerei prozatoare, jocul þopãit de-a fragmentarismul, cazna - deghizatã în ghiduºie - de a violenta lexicul. Cecilia ªtefãnescu are, bãnuiesc, un anumit instinct cinematografic, din moment ce a avut încredere în cel care i-a citit cartea cu alþi ochi. Acelaºi sentiment fragil, ce nu a apucat sã capete consistenþã, dragostea trãitã de douã tinere, tãvãlitã prin sofisticãrii în carte, este filmatã, acum, cu o asemenea fluiditate, încât ceea ce vedem este aproape „un document” - cum ar fi spus Truffaut, cineastul apropiat sufletului lui Tudor Giurgiu - despre naºterea iubirii. O fatã (Maria Popistaºu) este mai pregãtitã, vom înþelege mai târziu cã are exerciþiul „legãturilor bolnãvicioase”; cealaltã se lasã atrasã într-un joc în care se descoperã, cu uimire, pe sine însãºi, înfrângându-ºi teama, limitele unei anumite educaþii, alungând un demon, abandonându-se altuia. Camera se apropie cu sfialã de chipul acestei extraordinare Ioana Barbu - la un prim rol important - ca ºi cum ar vrea sã nu o sperie, sã nu-i omoare tresãririle. Actriþa ascunde ºi dezvãluie, în acelaºi timp, bãnuieºte ºi se teme de propriile ei presimþiri, exprimate, cinematografic vorbind, doar prin detalii, mici avertismente. Potenþialul celor douã interprete, egal în registrul sever ºi în cel ludic, cãrarea pe care le-a tãiat-o regizorul – ar fi putut asigura, ele singure, izbucnirea dramei, fãrã istoria complementarã a incestului, mai mult un moft literar ºi nu o fatalitate, aºa cum o cunoaºtem din filme clasice, precum Vaghe stele dell’Orsa (Visconti), sau din Le souffle au coeur (Malle). Filmul poartã, din pãcate, aceastã scamã a romanului, aºa cum nu a putut evita opintirea într-o greu digerabilã dizertaþie a celor douã studente la Litere despre René al lui Chateaubriand, la barul comunal ºi pe uliþa satului, cu fraze ex cathedra despre fiziologia incestului ºi nu ºtiu ce mesaj „nobil” aflat „la bazã”. Un alt scenariu ar fi fost, poate, mai adecvat angajamentului estetic al autorului ºi al echipei sale (imagine:Alexandru Sterian), dar ceea ce Giurgiu a avut de demonstrat a fãcut-o cu prisosinþã. S-a nãscut un autor."

Magda Mihailescu, "S-a nascut un autor", in 'Gandul' - 01.04. a.c.

Bulumulu

01 Apr 2006, 18:31

e kk

Un alt scenariu ar fi fost, poate, mai adecvat

un alt film la fel..

Alex Leo Serban

01 Apr 2006, 19:05

bulumulu dear,
inteleg k ac. cronik - si altele, in ac. termeni: vezi, de ex., si cea a cristinei corciovescu in 'time out' - te vor contraria, enerva, frustra...
but think: faptul k nu intelegi cum de un film pe care l-ai decretat 'prost' e declarat 'bun' de critici nu face decit sa arate de ce u don't have what it takes pt a fi un critic...
iar tu, de altfel, nici nu vrei asa ceva, nu?
so why bother?
why suffer? ;)

silver_boy

01 Apr 2006, 19:37

...

Pitbull

01 Apr 2006, 20:16

http://www.cinemagia.ro/forum/viewtopic.php?t=7886

(Mai räsfoiti si voi forumul înainte sä postati, cä nu doare. E "virtual"...)

silver_boy

01 Apr 2006, 21:22

yup, i saw after
se mai intampla

Bulumulu

01 Apr 2006, 22:10

te vor contraria, enerva, frustra...

deloc, ma dezamagesc...

but think: faptul k nu intelegi cum de un film pe care l-ai decretat 'prost' e declarat 'bun' de critici nu face decit sa arate de ce u don't have what it takes pt a fi un critic...
iar tu, de altfel, nici nu vrei asa ceva, nu?
so why bother?
why suffer? ;)

1.nu l-am decretat "prost". ma confunzi.
2.what does it take to be a critic? :huh: poate ma luminati.. kci, cine stie? life is like a box of chocolates... :happy: nu cred k crit.cinematogr. se defineste prin pupincurism de calitate inferioara - daca pe tine nu te deranjeaza...

Alex Leo Serban

02 Apr 2006, 06:59

Pitbull

02 Apr 2006, 07:03

nu cred k crit.cinematogr. se defineste prin pupincurism de calitate inferioara
evident k nu! întotd. am pupat NUMAI kururi de klitate zuperioarä, care se kk albastru, de la vikonte în sus!

Bulumulu

02 Apr 2006, 14:40

k sa fii critic tre sa stii cam tot ce stiti si voi, 'meseriashii' (poate kiar un pic mai mult, theory-wise...), dar sa ai umilinta de a nu face film ci a te pune in serviciul filmului - filmelor, rather.
spre deosebire de voi, artistii, care va invidiati & va uriti la orice colt de cotitura, noi, criticii, sintem straini de asemenea sentimente - fata de autorii de film - pt simplul motiv k nu avem nimic de impartit cu ei (ceea ce nu inseamna k nu exista invidie intre noi, confratii d breasla!).
voi aveti (e normal) idiosincrazii, va plac numai anumite filme, un anumit gen sau un anumit stil (vezi puiu), in timp ce noi sintem generalisti si e bine sa stim mai mult dspr toate (stilurile, genurile etc).
e f posibil (si, din pacate, se-ntimpla frecvent!) sa fim enervati, scosi din minti de unele filme, dar reactia noastra, disproportionata poate, vine din frustrarea de a nu putea admira -sau, in cazul romanesc, din furia de a vedea citi bani s-au dus pe apa simbetei pt un kkt de film...
nu e nici o ipocrizie, am mai spus-o si o repet: cea mai mare bucurie a unui critic/cronicar este sa admire! dati-ne mai multe ocazii de a o face si vom fi cu totii fericiti.

PS in ce priveste 'pupincurismul', eu cred k el este 'de calitate inferioara' in orice conditii! standardul meu de calitate ma impiedica sa-l practic - in orice conditii! ;)

frumos graisesi...
cu alte cuvinte criticul are überblickul istoric si teoretic, deci o competenta anume pt a putea privi un film dintr-un punct de vedere "obiectiv" (sau ce se doreste cat mai obiectiv posibil?), a-l analiza calitativ si in relatii sau contexte pe care nu orice muritor de rand le constientizeaza automat. asta insa doar in teorie (din pacate). din doo motive:
1. orice critica e subiectiva, si eventual (!) indoctrinata sau doar influentata de annumite afinitati sau comenzi pupincuriste... sau ideosincrazii, as u wish
2. filmele nu sunt (toate...) facute anume pt critici (si nu se definesc calitativ qua opinia acestora). "critica" lui john doe (parerea laica) are aceiasi valoare pt filmmaker k una avizata intr-o critica

iar "umilintza" de care vb, nu mi se pare un motiv destul de puternic pt a-i conferi o oarecare autoritate (vai, sarmanul critic.. a renuntat la ideea de a face filme pt a se pune in slujba lor, pt a ne (poporul) indruma stiintific etc etc) - parerea mea e ca criticii scriu doar pt their fellow critic mates... pt prestigiu (sa arate cat de competenti, inteligenti whatsoever sunt), si pt o existenta pe care in alte conditii nu ar avea-o.
singurul si marele + al criticilor de film consta in potentialul care-l au de a forma un gust special si in cel mai bun caz, sa devina teoreticieni - potentialul de inovatie teoretica... mai mult nu.

imagineaza-ti o lume cinematografica fara existenta criticilor... ;) raspunsul meu ar trebui sa fie in acest context clar.

Leonard

02 Apr 2006, 15:33

...voi aveti (e normal) idiosincrazii, va plac numai anumite filme, un anumit gen sau un anumit stil...
e 'idiosincrasii'
dacã cuvintele cu k le scrii intenþionat aºa, pe ãsta cred cã-l scrii greºit fiindcã nu ºtii.

Alex Leo Serban

02 Apr 2006, 15:51

ei, uite k stiu, unii scriu 'idiosincrasii' - asa cum tot aceiasi scriu 'filosofie' -, k e etimologic corect (din greaca, ma-ntelegi...), si cir, si mir: mie mi se pare o fitza! de ce sa scriu cu 's', daca pronunt 'z'?? limba romana e fonetica, unlike altele, asa k scriu cum s-aude - s-aude? :P

cit dspr 'k' - nu e comparabil: asta e sms-shorthand, has nothing to do with greek etymology...

pt dl bulumulu

nu zau, kiar crezi k 'parerea lui john doe' are ac. valoare pt un filmmaker k aceea a unui critic? e un nonsens - toata lumea stie k parerea unui cineast este mai cu greutate - pt un altul - decit parerea lui nea caisa; a unui cinefil - decit parerea lui nea caisa; si, pe cale de consecinta, a unui critic - decit parerea lui nea caisa. nu crezi? intreaba-ti tatal ;)

cit dspr 'subiectivitatea' criticului a.s.o. - this is an endless discussion... practic, tu excluzi - ipso facto - val. formativa a oricarui canon, pe ideea 'nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie'... if so, how come k exista aceleasi titluri de filme mari, recensamintate over & over, de la critici, istorici & cineasti diferiti, intr-un sec. de cinema? de ce 'pica' oamenii astia pe aceleasi filme?? din inertie? hm, don't think so...

ce ar fi cinema-ul fara critici?
un maidan.
cu dragoste, dar fara noima, caci fara limite, parcelari etc.
cineastii sint precum 'natura' care-a facut copacii, iarba & florile; noi sintem gradinarii...

Bulumulu

02 Apr 2006, 16:35

toata lumea stie k parerea unui cineast este mai cu greutate - pt un altul - decit parerea lui nea caisa; a unui cinefil - decit parerea lui nea caisa; si, pe cale de consecinta, a unui critic - decit parerea lui nea caisa. nu crezi? intreaba-ti tatal ;)

i somehow knew u would come up with dat :P tipic. cred ca te insheli in ce priveste parerea lui nea caisa. logic parerea unui cineast este cu mult mai importanta decat any other as it implies respect, prestigiu, da un ego-pushup etc, o ramasita l'art pour l'art (vezi in acest context schönberg).
parerea unui cinefil, n-as zice neaparat - se inscrie in categoria fan-club and so on. iar in ce priveste parerea unui critic, il intereseaza mai mult dpdv al box-officeului ;) si al pr-ului . parerea lui nea caisa este parerea pura, 'nepatata' de cunostiinte a priori care sa influenteze efectul/receptia filmului. de aceea este cu mult mai importanta. dar parerea asta este (din pacate) foarte departe de urechile filmmakerului...

cit dspr 'subiectivitatea' criticului a.s.o. - this is an endless discussion... practic, tu excluzi - ipso facto - val. formativa a oricarui canon, pe ideea 'nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie'... if so, how come k exista aceleasi titluri de filme mari, recensamintate over & over, de la critici, istorici & cineasti diferiti, intr-un sec. de cinema? de ce 'pica' oamenii astia pe aceleasi filme?? din inertie? hm, don't think so...

eu sunt impotriva oricarui canon - dar asta e parerea mea. canon inseamna opresie.
"titlurile mari" sunt efectele maimutarelii criticilor. nu zic ca nu sunt in mare parte worth a look, dar exista mai multe filme worth a look decat cate incap in categoria asta. e o incercare de mainstreamizare prin PR. pt ca 50years after sa fie sarbatorite filme proaspat descoperite - vezi analog in literatura joyce sau kafka, robert musil etc..
iar concret vizavi de intrebarea dvs.. pica din necunostiinta de cauza. si din doctrinizare.

ce ar fi cinema-ul fara critici?
un maidan.
cu dragoste, dar fara noima, caci fara limite, parcelari etc.
cineastii sint precum 'natura' care-a facut copacii, iarba & florile; noi sintem gradinarii...

:lol:
vedeti sa nu va stropiti prea tare intre voi
si metafora gradinii nu cred ca este in favoarea punctului dvs de vedere... ;)

maidan? n-as zice. o utopie democratica si liberala, da.

Airlight

02 Apr 2006, 17:23

:lol:
vedeti sa nu va stropiti prea tare intre voi

:D

"titlurile mari" sunt efectele maimutarelii criticilor.

true.

ce ar fi cinema-ul fara critici?
un maidan.
cu dragoste, dar fara noima, caci fara limite, parcelari etc.

ma iertati, dar nu de un exces de noima dati dovada in interventiile dvs, cel putin nu aici, pe forum.

e mai curand un libertinaj al bunului plac, un fel indigest de auto-rasfat in public, nu o demonstratie de aparat critic functional in care sa poti avea incredere.

se cuvine totusi sa mentionez postul dvs. initial pe subiectul asta, unul din cele mai coerente pe care ni le-ati oferit spre citire in ultima jumatate de an probabil. cam rar, dar o sclipire de luciditate e oricand laudabila .

in cazul subiectului john doe, cred ca bulumulu are perfecta dreptate. Publicul e cel pentru care facem filme, deci e normal ca parerea lui sa ne fie suverana. Sper sa revin curand cu un argument mai serios pe tema asta.

mai mult decat atat nu dezbat pentru ca simt deja izul steril, de critica de film, al scrisului ca sa ne aflam in treaba.

Alex Leo Serban

02 Apr 2006, 20:51

k sa afirmati k aveti atita incredere in 'john doe', 'nea caisa' or any other name presupune - pe linga un populism indigest - o forma de suicid logic... caci, let's face it, ce filme (romanesti) a 'validat' minunatul nostru public necinefil, ala de vreti voi sa-i faceti filme?? istoricele lu serge? sau alea cu comisarii? sau comediile lu saizescu? sau alea ale lu m. dragan? astea sint 'marile' succese - de public - ale confratilor vostri mai mari... or, in afara de criticii pupincuristi (gen grid modorcea, tatal indiggoaselor, sau manuela cernat), nu stiu cine a scris de bine dspr acestia. criticii romani au fost cei care au vazut valoarea unor filme k 'reconstituirea', 'proba de microfon', 'nunta de piatra' samd..., pina la 'moartea dlui lazarescu'! publicul a marsat - sau nu; more often than not, nu... filmul romanesc bun (o raritate, din pacate...) se sprijina pe munca unor critici, nu pe (b)ox-office!

in rest, nici n-are rost sa comentez.
dl airlight a ramas blocat intr-o negare monotona (& ilogica) a tot ceea ce afirm, iar dl bulumulu marturiseste un stingism habarnist & haotic pe care mi-e lene sa-l mai combat...

Alex Leo Serban

02 Apr 2006, 21:13

parerea lui nea caisa este parerea pura, 'nepatata' de cunostiinte a priori care sa influenteze efectul/receptia filmului. de aceea este cu mult mai importanta. dar parerea asta este (din pacate) foarte departe de urechile filmmakerului...

du-ti filmu in jungla, la membrii tribului boro-boro (cu okiul, nu-i asha, 'pur', nepatat de a priorisme...) si vezi cum reactioneaza... :w00t:

Bulumulu

02 Apr 2006, 23:17

domnule, ma simt nevoit sa va atrag atentia ca aberati. multumesc pentru atentie.

Airlight

02 Apr 2006, 23:22

dl airlight a ramas blocat intr-o negare monotona (& ilogica) a tot ceea ce afirm

alo-alo, tocmai spusesem ca nu TOT ce scrieti se cuvine a fi judecat intr-un fel. ma cititi cum va convine, dle serban.

Supastar

02 Apr 2006, 23:47

nu sunt chiar asa aberatii...sunt de acord cu a.l.s. in mai multe privinte...aia cu filmele romanesti fiind in prim plan.
incepand in ordine invers cronologic, afirmatia lui bulumulu cu dorinta unui public pur, nepatat de cunostinte a priori was just asking for it (faza cu tribu)
nici cu negarea canoanelor si disconsiderarea tuturor "titlurilor mari" din secolul (si ceva) cinematografic nu pot fi de acord. Nu e nicio conspiratie! pur si simplu cateva (mai multe sau mai putine) filme sunt chiar atat de bune!

e profund ilogic si steril sa nu doresti existenta unui bagaj preexistent de cunostiinte in domeniu,in cazul de fata, cinematografia. Daca vrei sa faci film, teatru sau literatura te pui si te uiti la filme, piese de teatru respectiv citesti carti. Altfel esti doar un cioban teribilist. Exista oameni care acumuleaza fondul asta de cunostiinte dintr-un domeniu, dar nu doresc sa creeze (acestea fiind arte) la randul lor. Astia devin critici. Au si ei rolul lor, de la simpla ghidare a omului spre arta, la chestii mai complexe (aici incluzand judecati cu diverse rezultate asupra unor produse de arta).

exagereaza si als la faza cu cinema-ul fiind maidan fara gradinarii de critici,dar nici utopie democratica&liberala n-ar ajunge. Probabil s-ar gasi un sistem de autocontrol, dar nu prea are rost sa ne batem capul cu problema asta, pentru ca, in permanenta, vor exista (din varii motive, dar cu siguranta) critici pentru oricare arta!

Tind sa cred si sper ca airlight&bulumulu intelegeau prin public segmentul acela infim de oameni amatori de film, (amatori, as in intelesul etimologic de iubitori), oameni care sa mearga cu sufletul deschis la orice manifestare artistica si sa judece cu un minim de orgoliu&prejudecati si sa aprecieze. Genului asta de public merita sa-i dedici creatia ta. Din pacate, grosul publicului, cel dictator de box-office, de top-uri de le vezi la televizor sau the premii people's choice, are (din varii motive) gusturi proaste. Invariabil, tu, ca creator, ajungi sa primesti feedback doar de la vox populi (segmentul naspa) si de la critici.
Ideea era ca cei mentionati la inceputul paragrafului precedent nu ajung, decat foarte rar si in cazuri exceptionale sa-si faca parerile cunoscute, daca nu public, macar artistului in cauza. Banuiesc ca nimeni nu simpatizeaza gloata gen Generatia PRO(sti da' multi!), asa ca raman critici amatori de film (sensul etimologic din nou! cuvantul asta merita mai mult prestigiu!). De criticii anexati gloatei, cei mega-orgoliosi si cei pupincuristi nu merita adusi in discutie!

Pitbull

03 Apr 2006, 00:00

Stäteam la îndoialä dacä sä intervin cu o încercare de a comenta de pe la mijloc, între cele douä extreme puse fatä-n fatä (fiecare atât cu dreptatea, cât si cu aberatiile ei), dar mä încerca acelasi sentiment de futilitate ca pe Airlight... Noroc cä hotu' ästa bänätean de Supastar are el, asa, un talent de a fura gândurile omului, si când am ajuns în jos de topic, am väzut cä-mi rezolvase problema. No, multam matale!

Bulumulu

03 Apr 2006, 00:48

nu sunt chiar asa aberatii...sunt de acord cu a.l.s. in mai multe privinte...aia cu filmele romanesti fiind in prim plan.
incepand in ordine invers cronologic, afirmatia lui bulumulu cu dorinta unui public pur, nepatat de cunostinte a priori was just asking for it (faza cu tribu)

desigur, era de asteptat de la copii de gradinita.

nici cu negarea canoanelor si disconsiderarea tuturor "titlurilor mari" din secolul (si ceva) cinematografic nu pot fi de acord. Nu e nicio conspiratie! pur si simplu cateva (mai multe sau mai putine) filme sunt chiar atat de bune!
nu am vb de nici o conspiratie. m-ai inteles gresit. "chiar atat de bune" :lol: .

e profund ilogic si steril sa nu doresti existenta unui bagaj preexistent de cunostiinte in domeniu,in cazul de fata, cinematografia. Daca vrei sa faci film, teatru sau literatura te pui si te uiti la filme, piese de teatru respectiv citesti carti. Altfel esti doar un cioban teribilist.
sau un geniu a la naturelle. logic, artistu ar trebui sa aiba un kno-how. dar asta-i alta mancare de peste.

Au si ei rolul lor, de la simpla ghidare a omului spre arta, la chestii mai complexe (aici incluzand judecati cu diverse rezultate asupra unor produse de arta).

:shock: chestii mai complexe ar fi ce? ce descrii in paranteze este doar "calificarea (sau in cel mai bun caz discursuri estetice....) unor produse de arta" ( :sick: )

Tind sa cred si sper ca airlight&bulumulu intelegeau prin public segmentul acela infim de oameni amatori de film, (amatori, as in intelesul etimologic de iubitori), oameni care sa mearga cu sufletul deschis la orice manifestare artistica si sa judece cu un minim de orgoliu&prejudecati si sa aprecieze.

eu - personal - vorbeam pe plan teoretic despre spectatorul optim. spectatorul apt sa dea un feedback sincer si valabil. place vs nu place. fara limbaj de lemn cinematografic care nu zice nimic aka copy-pasteuri lipsite de continut care dau bine, par inteligente, gandite etc etc whateva
conclud cu parerea ca orice feedback e mai bun decat nici un feedback - asta e starea criticii ( sa nu vorbim de cea instrumentalizata - pe care vad ca nu o mentioneaza nimeni). critix, hit me![/i]

Alex Leo Serban

03 Apr 2006, 07:04

1. kestia cu tribu - supastar a ginit-o super - era raspunsul 'natural' la o bazaconie supranaiva precum 'spectator pur'... there ain't such a thing anymore! not in my postmodern backyard!! decit daca te duci la gradinita, printre infanti care n-au vazut in toata frageda lor viata nici o imagine filmata. cum s-ar zice, inteleg nostalgia dlui bulu pt un 'eden cinematografic', dar e o utopie retrospectiva...
2. da, poate k am exagerat cu metafora gradinaritului - mai ales k a provocat comentarii dezamagitoare de tip l'arroseur arrose (asta apropo de copiii de gradinita!)... am vrut sa sugerez deosebirea dintre 'creatie' (= natura) si 'comentariu' (= cultura), dar probabil k ar fi fost mai bine sa compar ac. criticului cu aceea a unui botanist.
3. kiar ieri, dupa ce am postat cele de mai sus, l-am vazut pe zanussi la jurnalul cultural spunind ceva de genul: 'numai minoritatile (= elitele) conteaza in cultura, masele nu fac decit sa urmeze...' da, stiu ce-o sa-mi serveasca dl bulu, zanussi e un reactionar, & so am i. dar, daca nu acceptam ideea de elita, ergo aceea de valoare, ergo aceea de 'bun' sau 'prost', nu vad cum te poti descurca in any circumstance! omul valorizeaza, this is what separates him from animals - or other humans ;) cind dl airlight ma pune la colt pt k nu-mi place critica anglo-saxona, ma 'valorizeaza' drept 'prost', right? sau cind i se pare k aberez, or whatever... si nici dl bulu nu este atit de 'pur', atit de 'naiv' cum ii place sa creada dspr sine; sint 'titlurile mari' niste 'maimutareli ale criticilor'? well, try titlurile mici: daca ce spun eu e 'prost', demonstreaza k '15', 'femeia visurilor', 'raport despre starea natiunii', 'tancul' samd sint filme - ergo, titluri - 'bune'! :P
4. nu pot sa nu ma gindesc k, din pacate (but i can't help it!), mai tot ce spun este bruiat de persoana mea - antipatica multora... sint convins k, daca nu as proiecta aceasta 'persona' aroganta & agresiva, nu mi s-ar cauta atita nod in papura in ceea ce afirm: de aceea am vrut sa fiu doar un nick pe ac. forum!... de aceea mi-am dorit sa ma 'reinventez' in presa, preluind un pseudonim... but now it's too late. :(
5. last, but not least: ac. alergie la critici, ac. 'rezistenta' la comentariu, la reflectie in fond... mi se pare k se datoreaza (mai ales la noi, pt k in alte tari - civilizate, unlike ours - nu e asa!) statutului de 'nouveau riche' a artei filmului: artele 'nobile', asezate (vezi pictura, literatura etc) nu au ac. complex - dimpotriva, they welcome reflectia asupra lor...
ma gindesc serios sa 'migrez' spre zone artistice mai primitoare, care kiar apreciaza efortul.
PS n-as fi eu daca n-as fi pedant, so... dle bulumulu, am o mare rugaminte la matale: daca nu stii franceza, citeaza din engleza, germana sau ce limba oi mai fi stiind matale! pt k 'a la naturelle' e o atrocitate lingvistica, nu exista asa ceva! try, next time, au naturel. multumesc pt intelegere

Alex Leo Serban

03 Apr 2006, 07:35

Supastar

03 Apr 2006, 13:11

2. da, poate k am exagerat cu metafora gradinaritului - mai ales k a provocat comentarii dezamagitoare de tip l'arroseur arrose (asta apropo de copiii de gradinita!)... am vrut sa sugerez deosebirea dintre 'creatie' (= natura) si 'comentariu' (= cultura), dar probabil k ar fi fost mai bine sa compar ac. criticului cu aceea a unui botanist.

Inlocuind gradinarul cu botanistul, sunt de acord cu toata ideea...

si cu linku ala...eu nu gasesc raspunsurile la articol...numai introducerea... :huh:

Alex Leo Serban

03 Apr 2006, 13:31

tre sa dai click pe 'sumar' (stinga sus) si-ti listeaza toate textele...

Airlight

03 Apr 2006, 13:33

a propos de regizori, critici, premiile ucin, sterilitate & stuff - o dezbatere destul de interesanta, initiata de dl valerian sava, in ult. obs. cult:
'avem cinematografia pe care o meritam?'
au raspuns andrei cretulescu, andrei gorzo, mihai chirilov, tudor giurgiu & a.l.s.

"In circumstantele agravante in care nu dispunem de mecanismele de autoreglare ale cinematografiilor cu o clasa de producatori avuti si de inalta competenta, cum ar putea fi activat binomul formativ regizori de film-critici de specialitate [...]"

Bine spus, grea intrebare.

Teribil de greu, ca la orice inceput - uite, eu incerc de un an de zile sa am ce-alege din reactiile dvs si vad ca nu iese nimic. Se pare ca nici cu dl. Cretulescu n-am avut mai mult succes.
Ma consolez cu "binomul" format cu dl. Scott Hillier, un tip cu care chiar ai despre ce sa stai de vorba. Dumnealui fiind, bineinteles, un regizor.

Astept cu interes sa vad ce-au zis altii pe tema asta.

Alex Leo Serban

03 Apr 2006, 15:49

sigur k da, stati de vorba intre voi, regizorii... sa nu razbata nici o idee diferita... 100% de acord intre voi, la caldurica... sa va laudati reciproc...
de aia avem cinematograful pe care-l avem! :sick:

4Hero

03 Apr 2006, 16:05

lol... pai tu ii numesti pe pulifricii astia, gen ambra, regizori ??

Airlight

03 Apr 2006, 17:07

bine.

Alex Leo Serban

03 Apr 2006, 17:16

this is the beginning of a beautiful friendship :P

Bulumulu

03 Apr 2006, 18:40

hahahaha u made my day :happy: mai am doar cateva de adaugat aka dreptul la replica

l'arroseur arrose (asta apropo de copiii de gradinita!)
whats that? ce qui e la asta? :P

PS n-as fi eu daca n-as fi pedant, so... dle bulumulu, am o mare rugaminte la matale: daca nu stii franceza, citeaza din engleza, germana sau ce limba oi mai fi stiind matale! pt k 'a la naturelle' e o atrocitate lingvistica, nu exista asa ceva! try, next time, au naturel. multumesc pt intelegere
greu cu artistii, nu? ;)
in contextul asta si retrospectind nitel -

dl bulumulu marturiseste un stingism habarnist & haotic pe care mi-e lene sa-l mai combat...

Chaos is a word we have invented for an order we cannot comprehend (h.miller) ;)

4. nu pot sa nu ma gindesc k, din pacate (but i can't help it!), mai tot ce spun este bruiat de persoana mea - antipatica multora... sint convins k, daca nu as proiecta aceasta 'persona' aroganta & agresiva, nu mi s-ar cauta atita nod in papura in ceea ce afirm: de aceea am vrut sa fiu doar un nick pe ac. forum!... de aceea mi-am dorit sa ma 'reinventez' in presa, preluind un pseudonim... but now it's too late.
i cant follow you. you got issues. :?

in ce priveste statutul real, concret al relatiei criticii vs film mi-e lene sa continui acum - poate cu o alta ocazie

atrocizand literar intr-un spirit utopic subestimat
sincerely a la votre

silver_boy

03 Apr 2006, 23:58

...foarte fain

Mircea Cãrtãrescu
(Jurnalul Naþional 3 Aprilie)

Nu vremurile sunt sub om, ci bietul om sub vremuri", se plangea, acum trei sute de ani, cronicarul. Istoria e ca inelele copacului: unele-ntunecate (cele mai multe si mai intinse), altele, abia mijite din loc in loc, luminoase. Dac-ai avut nesansa sa te nasti intr-o epoca sinistra, traiesti si mori in obscuritate si nefericire. Bruma de talent, de entuziasm, de credinta, de eroism din tine se vor irosi sub pamantul secolelor. Ma-ntreb cati viitori artisti, oameni de stiinta, filozofi si politicieni, unii de geniu, au fost sfartecati de tineri in razboaiele absurde ale secolului trecut. Cati au pierit in lagarele de concentrare si cati – de zece ori mai multi, poate – in gaurile negre ale gulagului sovietic. Ma-ntreb si cat talent a crescut pipernicit, devitalizat, sufocat, lipsit de sanse de afirmare in timpul dictaturilor, care acopera mai mult de noua zecimi din istoria universala. Lunga perioada a comunismului romanesc a fost, pentru scriitori, un blestem si o piatra de incercare care unora le-a curmat destinul cu o cruzime rece, altora le-a alterat grav opera, altora, in fine, le-a asigurat o glorie falsa, sfarsita in rusine si remuscare. Toti au fost insa, intr-un fel, oameni sub vremuri, pe care sunt inclinat sa-i compatimesc mai mult decat sa-i critic.

Nu stiu ce-as fi facut in locul lui Calinescu, Camil Petrescu, Sadoveanu sau Arghezi in anii ’50. Chiar nu stiu. Azi ne e usor sa-i numim cinici si tradatori si sa-i acuzam ca s-au vandut comunistilor. Poate ca a fost chiar asa. Dar nu stim cata dezorientare, disperare (sau speranta, dimpotriva) si cata frica, mai ales, au simtit acesti oameni in vremurile de infrangere catastrofala in razboi si de rasturnare a unei lumi intregi. Decat sa-i condamnam, mai bine sa spunem slava Domnului ca nu am trait in acea perioada. Caci nu stim dac-am fi putut renunta la prestigiul nostru si la felul nostru de viata in fata unei sinistre lumi totalitare care, pe de-o parte, ne amagea cu o propaganda ubicua, iar pe de alta ne ameninta, cat se poate de concret, cu exterminarea persoanei, a operei noastre sau a ambelor deodata. Sunt autori care-au rezistat eroic, preferand inchisoarea sau tacerea. Altii nu. Fiecare e un caz aparte. Fapt este ca nici unul nu a mai stralucit ca scriitor, cum o facuse in perioada interbelica.

Nu stiu nici ce-as fi facut daca anii ’50 m-ar fi prins ca foarte tanar autor, venind dintr-o familie fara traditie democratica, cu mintea tabula rasa, gata sa fie impregnata de ideologia comunista omniprezenta. Credea Labis in comunism? Mi se pare dincolo de orice indoiala. Era sincer Nichita Stanescu cand scria "Eu caramida trupului mi-o pun/ La radacina erei comuniste"? Foarte probabil. Nu mai vorbesc de pletora nesfarsita a "cantaretilor vremurilor noi", de la Beniuc la Dan Desliu si de la Veronica Porumbacu la Eugen Frunza. E adevarat ca acestia din urma au fost instrumente de propaganda, ca au inselat si-au falsificat adevarata literatura, ca au fost printre ei jigodii si profitori cu gramada, dar, in cazul celor cu talent, s-ar putea spune ca au fost si ei inselati, pervertiti, deturnati de la calea lor de vremurile sinistre in care le-a fost dat sa traiasca si sa scrie. Cum ar fi evoluat, de pilda, talentul real al Ninei Cassian, al lui Eugen Jebeleanu sau al Mariei Banus in vremuri mai bune? Toata intelighentia Europei il proslavea benevol pe Stalin si Uniunea Sovietica in anii ’50, cum sa n-o faca o mana de taranusi sau de insi luati de la strung, care asta auzeau continuu la radio si in toate ziarele? Dintre ei s-au recrutat toti securistii, nomenclaturistii si culturnicii vremii, care s-au pus pe treaba cu entuziasm si-au comis ticalosii in numele unei ideologii primitive, in care credeau prosteste, in lipsa de orice alta cultura si orice alte modele. Nu absolv pe nimeni pentru erorile si faradelegile sale, dar ma cutremura gandul ca, dac-as fi venit pe lume in 1930 intr-o familie ca a parintilor mei, ar fi fost posibil sa fiu printre cei care au scris poeme si romane rusinoase douazeci de ani mai tarziu.

"Ce-as fi facut in locul lui?" Iata prima intrebare pe care mi-o pun, cand simt dispret pentru un autor compromis in vremuri tulburi si neiertatoare. Asta ma impiedica, nu sa-l vad pe el asa cum a fost, ci sa ma vad pe mine asa cum nu sunt. Am avut, in adolescenta, carti pe care el nu le-a avut, am crescut intr-o lume pentru care comunismul era deja subiect de batjocura, si nu de adulatie. Am putut scrie si publica lucrurile pe care intr-adevar le-am dorit. Asta mi-a modelat decisiv principiile morale. Nici o rasturnare istorica nu mi le-ar mai putea schimba. Pe de alta parte, ii sunt dator celui murdarit de istorie: am invatat de la el cum sa nu traiesc si cum sa nu scriu. Sa-l mai si dispretuiesc mi se pare trist si inutil.

herbert

04 Apr 2006, 01:53

da, Cartarescu e OK.
o lectura obligatorie luni seara. il citesc cu placere..., chiar daca publica pe ogorul lui Tuca si-al "profesorului" cu epoleti Voiculescu.
de citit si "divanul" cu Cartarescu din Dilema veche...

Alex Leo Serban

04 Apr 2006, 07:34

pitbull draga, explica-i tu baiatului bulãmulu cum e treaba cu 'l'arroseur arrose', k nu ma mai obosesc... (stii ce zicea truffaut dspr lubitsch, k e k un schweitzer in care pina si gaurile sint geniale? ei bine, protejatul tau este 100% genial! :lol:)

KORBEN

04 Apr 2006, 07:50

magada mihailescu naste "auteur-i"
si filmu lu giurgiu naste discutii
asta e bine
pentru toata lumea
mai ales pt doamna mihailescu si dl tudor giurgiu
totusi orice elan legat de legalurile lezbianice si incestuoase mi se pare suspect
pentru ca am vazut filmul :)
si mai ales pentru ca am auzit voice-over-urile :x

KORBEN

04 Apr 2006, 08:00

Principiul Dominoului

Principiul dominoului: de la o piesã cad toate, dar ce frumos cad ºi cum fac ele zbrum ºi zbang. "It's called moviemaking", zice Tony Scott.

ªi o demonstreazã din plin în Domino, best of Tony Scott (în Man on fire e revolver, aici devine mitralierã), basm (post?) apocaliptic, despre viitorul copiilor, America ºi Visul American ca un stroboscop vicios, ultraviolent, rapid ºi trashy. Ride on the montagne russe. Aºa cum David Lynch a fãcut Vrãjitorul din Oz în Wild at Heart, Tony Scott l-a reaimginat pe-al sãu în Domino.

Dorothy nu mai e de mult în Kansas, a trãit visul american cu tatãl Candidatul manciurian (actorul Laurence Harvey), a fost model, a locuit în Oz (Beverly Hills - chiar 90210), ºi a ajuns vânãtoare de recompense (bounty hunter), trãind pe muchie rãzbunarea pentru moartea peºtiºorului de aur din acvariul nu atât de fermecat. Un alt Oz, cel al drogurilor a ajuns-o din urmã, pentru cã a murit de o supradozã, la 35 de ani, în timp ce filmul lui Scott, aºa zis biografic (la fel de biografic ca Spinal Tap), era în post-producþie.

Mentorul ei din film e Mickey Rourke, mama e Jacqueline Bisset, regizorul cinic de reality show - Christopher Walken, ºeful - Delroy Lindo, Ian Ziering ºi Brian Austin Green se joacã pe ei înºiºi, la fel ca Jerry Springer. Ah, ºi, da, Domino este Keira Knightley, da, demoazela din filmele de costume cu Piraþii din Caraibe. Adevãratã mândrie, curatã prejudecatã. În alt costum, S&M (denim & leather), cu þigara non-stop în colþul buzei ºi cu nunceag la brâu. În actul III, dupã un intermezzo pe aripile mescalinei, Tom Waits apare pe post de înger profetic din deºert, în Cadillac decapotabil ºi apoi, coda, infernul se dezlãnþuie la Las Vegas. Cu elemente din filmul BMW Hire: Beat the Devil plus showdown-ul din True Romance, dar "this goes to Eleven"...top of the world, ma, pa (Stratosphere). Cu jump cuts, filtre, culori desaturate, sunet paroxistic, inserturi pe imagine, montaj subliminal, îndemnuri rock'n'roll (Mama Told Me Not to Come) ºi tezism creºtin ("Lumea se împarte în bogaþi ºi sãraci, plus cei din mijloc"). ªi Afganistan.

Fight club �* la Tony Scott, povestea lui Domino Harvey, basmul punk, poemul pe acid, ca o baladã electricã, un dans de-a viaþa ºi de-a moartea, romantic, violent, rapid ºi trist. Ca o fabulã fãrã moralã (deºi o propagã pe cea din True Romance, "live fast, die young, leave a beautiful corpse").

Secvenþa cea mai caldã ºi mai adevãratã, este cea în care Mickey Rourke (Ed Mosbey) îi explicã lui Edgar Ramirez (Choco) într-un monolog extreme de personal ºi eliberator, cel mai personal lucru din viaþa lui, absenþa degetului de la picior (Carré Ottis FYI), ºi faptul cã un anume tip de durere te face sã treci mai uºor peste o durere mai mare.

Tony Scott o cunoºtea de mult pe Domino Harvey. A vrut sã-i facã portretul în grafitti ºi neon, a comisionat scenariul lui Richard Kelly (Donnie Darko), care l-a denumit ulterior "un Sid Vicious al regizorilor britanici". Alþi critici l-au numit un rock star frustrat. Dar Scott ºi-a exorcizat demonii rock'n'roll ºi a fãcut cel mai devia-n-t, cel mai excesiv ºi cel mai rapid stencils cinematografic, reuºind sã gãseascã ºi o nouã conotaþie frazei Tears in the Rain din Blade Runner. Un tatuaj, alãturi de unul cu un peºtiºor de aur.

Alin Ludu Dumbravã, preluat din ªapte seri, martie 2006

silver_boy

04 Apr 2006, 08:30

Pure delight ...

Octavian Paler
Cotidianul 04 Aprilie

Problema pe care mi-o pun e, pe cat de simpla, pe atat de incurcata. Ce justificari s-ar putea gasi, oare, pentru ceea ce se intampla azi, scandalos, la noi?

Ma suport din ce in ce mai greu in calitate de „analist“ politic. Oare visul meu a fost sa devin exeget al lui Basescu si al lui Boc? Politica romaneasca e atat de stupida incat a o vedea ca problema intelectuala, nu numai ca blestem, e, pur si simplu, ridicol. Mai ales la o varsta cand inteleg mai bine decat as fi vrut avertismentul Eclesiastului despre vanitati si desertaciuni. La ce bun, oare, sa caut tonuri civilizate ca sa pot marturisi scarba pe care mi-a provocat-o comedia pusa la cale pentru a feri arhivele Securitatii de Ticu Dumitrescu?

La urma urmei, e nerusinat de limpede cine si de ce nu vrea sa fie scoase la lumina intimitatile cu Securitatea. Numai partea de imaturitate din mine, de care ar trebui sa-mi fie jena la 79 de ani, si-a putut imagina ca „sistemul ticalosit“ de la noi e perisabil. Si ca indivizi ca Boc (l-am vazut, la televizor, duminica seara intr-o postura comica de papagal care se ratoia!) pot avea vreo limita in slugarnicie.

N-ar fi, oare, mai inteleapta o scarba salvata prin indiferenta? M-as baricada intr-un dispret pasiv, care nu mai ia in serios decat viata si moartea, cele doua mari taine cu care ne confruntam, si mi-as asigura linistea. As merita-o, poate, dupa ce de trei ori m-am lasat traficat de iluzii. Prima oara cand am crezut ca, in Romania, a avut loc, realmente, o revolutie. A doua oara cand am sperat, dupa alegerile din toamna lui ’96, ca normalitatea e, totusi, posibila. A treia oara, in decembrie 2004, cand n-am banuit ca „sistemul ticalosit“ se va „supraticalosi“ prin Traian Basescu.

Am evocat, intr-o seara, la „Sinteza zilei“ de la Antena 3, o amiaza torida de-acum vreo treizeci de ani in care mergeam cu o nuia in mana lovind pietrele din fata mea, inainte de a calca pe ele. Ma aflam la Micene, intre ruinele fostului palat al atrizilor unde s-au petrecut crimele povestite de Eschil in „Orestia“. Ghidul ne avertizase ca pe sub pietre dormeau vipere si ca era preferabil sa ne ferim de ele. Acum, n-ar fi nevoie sa ma fac de ras ori sa starnesc alte banuieli mergand cu o nuia in mana pe strazile Bucurestiului. Ar fi suficient sa raman acasa, cu televizorul inchis, recitind, eventual, „Razboi si pace“.

Inteligenta ne ajuta, de obicei, sa ne furnizam justificari consolatoare. Si nu mi-ar trebui prea multe daca m-as putea opri la faptul ca n-am nevoie de toate degetele unei singure maini pentru a numara caracterele din politica romaneasca actuala. Dar ce justificari as putea gasi pentru descoperirea ca libertatea e la fel de promiscua, azi, ca teroarea, ieri? Cum sa-mi explic ca am inlocuit, de bunavoie, un regim in care Securitatea era garda pretoriana cu unul in care resturile ei au pretentii si mai mari? Si cum sa impac injuraturile sau antipatiile celor care, din diverse motive, au alte pareri cu dorinta, disperata, de a nu ma simti strain in tara mea? Cum sa-mi alung gandul ca scarba care tranteste usa, din egoism, nu e inocenta? Ca dispretul care intoarce spatele adevarului si realitatii nu e mai putin las decat acceptarea?

Am crezut, oare, cu adevarat, in ideea ca a te abtine e, uneori, un mod de a lua parte? Ca pasivitatea e o forma ipocrita de a sprijini raul? Si ca lehamitea, oricat ar fi de justificata, nu are cum sa fie o scuza? Deoarece nu poti sa ramai curat intr-o mlastina, inchizand ochii ca sa n-o mai vezi.

Cineva mi-a aratat, zilele trecute, o copie a circularei pastorale date de episcopatul ortodox din Transilvania, la Oradea, la 1 septembrie 1916, dupa intrarea Romaniei in razboi. In acea circulara credinciosii erau chemati sa lupte „impotriva noului dusman (Romania) care ravneste atat de pacatos la stirbirea si stricarea hotarelor noastre, venind sa cucereasca Ardealul“. Si cine semna acea incredibila circulara pastorala? A treia semnatura era a episcopului Caransebesului, Miron Cristea, care, mai tarziu, a devenit primul patriarh in Romania intregita. Asta mi-a amintit de niste memorii din care am aflat ca, dupa intrarea armatei lui Mackensen in Capitala, numerosi bucuresteni s-au asezat la coada in fata ambasadei germane pentru a-si exprima „recunostinta“.

Cu asemenea marturii, cum sa poti crede ca slugi, ca Boc si altii de aceeasi teapa, pentru care adevarul depinde de imprejurari si de „sefi“, sunt simple „cazuri“? Nu-mi pot reprima o intrebare cumplita pentru mine, ca roman. Nu cumva exista ceva stricat in caracterul nostru?

Sunt nenumarate intamplari scandaloase care trec, la noi, fara urmari, de parca nici n-au avut loc. Ne miram, un timp, dupa care ne zicem: „Asta e“. Si ne vedem de altele. Probabil, asa va trece si „intamplarea“ de la CNSAS. Nu ne place sa tragem concluzii. Dar, atunci, nu e corect, oare, ce zice, aparent ironic, Bernard Shaw (a carui afirmatie am vazut-o, zilele trecute, citata intr-un ziar) ca „democratia e un instrument care ne asigura ca nu vom fi niciodata guvernati mai bine decat o meritam“?

Ma tem ca lucrurile stau chiar asa. Si ca „bietul om“ aflat „supt vremi“, pe care-l deplange cronicarul, nu merita, de fapt, sa fie compatimit. Cel putin, daca are vreun graunte de adevar ideea ca a indura istoria e un mod de a o face.

Alex Leo Serban

04 Apr 2006, 11:21

Pink Panther - o comedie ca-n vremurile bune

Filmul lui Shawn Levy ne trimite în trecut, la filmele lui Blake Edwards- prin umorul ºi maniera absolut decontractatã de a face faþã situaþiei, dar ne ºi readuce din trecut la luminã - pentru cã acþiunea se petrece în ziua de azi, unde computerul poate fi folosit ºi de Inspectorul Clouseau.

Steve Martin e o excelentã alegere pentru rolul inspectorului. Cu o mustãcioarã falsã, o privire din cînd în cînd îngustatã ºmechereºte ºi un adorabil accent franþuzesc, actorul american nu îl copiazã pe Peter Sellers, ci îºi face Clouseau-ul lui. Un Clouseau isteþ, dar mai ales, cum se zice în româneºte, "fute ghinã". Nu poate da un impuls unui perpetuum mobile fãrã sã nu-l strice, nu poate pune mîna pe o draperie fãrã sã nu ºi-o tragã-n cap, nu se poate sprijini de un mare glob pãmîntesc fãrã sã nu-l dea pe jos, iar acesta sã ajungã în stradã unde sã accidenteze bicicliºtii. ªi globul sã revinã zece minute mai tîrziu în cadru, ca ºi cum s-ar fi plimbat prin oraº. Scenariºtii duc fiecare micã prostioarã într-alta, astfel încît isprãvile fizice ale lui Clouseau au mereu aerul unor mici catastrofe în lanþ.

Nu e mare lucru de capul poveºtii în sine- un antrenor de fotbal a fost asasinat ºi i s-a furat diamantul Pantera Roz, iar Inspectorul Clouseau e pus de inspectorul ºef Dreyfus (Kevin Kline) sã dea de urma firului, pentru ca pe urmã sã-i ia cazul ºi sã primeascã în locul lui Medalia de Onoare. Dar povestea e presãratã cu umorul sãnãtos ºi fizic al inspectorului (mai ales), umor burlesc de care poate multora le era dor. Alãturi de Steve Martin, Jean Reno face în sfîrºit un rol comic pe mãsura gabaritului sãu. Pe post de jandarm ai cãrui strãmoºi sunt în poliþie de nouã generaþii, francezul aduce în cuplul pe care-l face cu americanul Martin o sobrietate pontoasã. Dupã cum spune regizorul, e suficient cã stã în cadru ca sã fie comic. Kevin Kline îºi mai spalã din ruºinea numitã De-lovely, mai ales cã dupã Pantera Roz a mai fãcut un rol foarte bun în A Prairie Home Companion, în regia lui Robert Altman. Beyoncé Knowles e pe post de vampã dar, mã rog, nu apare de multe ori, iar din tot atîtea apariþii Emily Mortimer face o excelentã secretarã ochelaristã îndrãgostitã în tãcere de Clouseau.

Realizatorii au avut ideea genialã de a-i pune pe actorii americani care joacã francezi sã vorbeascã engleza cu accent franþuzesc. Acesta e un prilej pentru Steve Martin de a lucra ºi pe aceastã gamã. Scena în care ia lecþii de englezã americanã de la cea mai bunã profesoarã ºi nu reuºeºte sã pronunþe "hamburger" e de tot hazul.

(Iulia Blaga, preluat din România Liberã, martie 2006)

KORBEN

04 Apr 2006, 15:46

Pink Panther - o comedie ca-n vremurile bune

Filmul lui Shawn Levy ne trimite în trecut, la filmele lui Blake Edwards- prin umorul ºi maniera absolut decontractatã de a face faþã situaþiei,

la fel se poate spune si despre leana si costel, daca voma roz are ceva la comun la blake edwards

Steve Martin e o excelentã alegere pentru rolul inspectorului

judecat dupa ultimele alegri de roluri si prestatii cactoricesti singurul rol pe care ar merita sal joace steve martin este de "cadavru in descompunere plan doi stanga" intr-un film de uwe boll

Realizatorii au avut ideea genialã de a-i pune pe actorii americani care joacã francezi sã vorbeascã engleza cu accent franþuzesc.

o idee la fel de buna ca sequelul la basic instinct si running scared-the movie wanna be, banuiesc
(Iulia Blaga, preluat din România Liberã, martie 2006)

sper din tot sufletul ca autoarea a fost platita la cuvant de catre distribuitori ca sa zica de bine.

pacat de scriitura, ca continutul (cacofonic ca valoare) e nul
primul si ultimul articol semnat iulia blaga pe care-l citesc

Alex Leo Serban

04 Apr 2006, 15:53

vaaaai, ce-o sa se oftice iulia b k the korben n-o mai citeste, tz-tz! :D

revenind la kestii mai serioase: va mai amintiti de pozele pe care le-a postat acel nume-de-trista-amintire pe forum, in care aparea casutza lui de la buftea, mashinutza din batatura a.s.o.?
ei bine, se pare k omu are o rubedenie in spania...
click pe

http://www.youtube.com/watch?v=tkAzH8II_As&eurl=

si-o sa va convingeti... in-cre-di-bil!! :w00t:

herbert

04 Apr 2006, 21:08

in-cre-di-bil!!!
un dobitoc foarte fericit! un animal imbracat si cu Audi. isi spune si pe nume... - Tudor Adrian... sau invers...
problema e ca ce are acest orangutan entuziasmat cu "articolul zilei"?
si cum l-ai gasit??? :)
am ras mult, dar m-am si enervat. mi-a si fost usor frica pt fiinta umana...

Pitbull

04 Apr 2006, 21:25

Da, de fapt, tine de "copy-pasteuri, dadaisme si Aberatii" (cu A mare!) - nu cä s-ar face gaurä-n cer cä l-a pus aici.

silver_boy

06 Apr 2006, 06:08

îmi aduc aminte de replica unui amic (poet) cãruia la o bere i-am reproºat (ce m-o fi apucat?) "facilitatea" poeziei în raport cu filosofia and lit.
Mi-a rãspuns intrigat cã a muncit la poemele lui "cãrând cu roaba"
I really dont know de ce mi-am amintit de faza asta citind articolul lui C. Stãnescu din Gandul...poate pt. cã, îndeobºte, munca poetului e cosideratã de simþul comun o muncã "neserioasã", neproductivã ºi cronofagã
Uite, totuºi, cã poeþii au pus ºi ei mîna pe ceva ( nu numai pe condei)
ºi chiar au cãrat cu roaba ( nu numai poeme)

Un colonist american

C. Stãnescu
(Gândul 6 Aprilie)

Frumoasã ca o metaforã, definiþia lui Carl Sandburg, dupã care poetul este un animal marin ce se târãºte pe uscat, nãzuind sã zboare, are ºi defectul de a consacra imaginea standard a scriitorului buimac ºi inadaptat, lipsit de abilitãþi practice de a se “descurca” în lumea realã. Definiþia vine pe urmele albatrosului baudelairean, strãlucitor în vãzduh, încurcat pe pãmânt de aripile greoaie mânjite de noroi. O herminã imaculatã dintr-o poezie a lui Virgil Carianopol cultivã aceeaºi imagine a scriitorului handicapat, picat din lunã ca Adam cãzut din Rai. Imaginea publicã a scriitorului ca fiinþã “lunaticã”, din altã esenþã decât muritorul de rând s-a îngroºat pânã la caricaturã dupã ce, conformându-se cu tot dinadinsul acestei rame romantice în care a fost vârât, scriitorul român a practicat, mai mult decât alþii, existenþa boemã ºi fãrã cãpãtâi ca pe o adevãratã “meserie”, meseria de a nu face nimic. Parizianul Cioran a exaltat ºi el “meseria de parazit” universal. În comunism, o lungã serie de scriitori au murit cu zile refugiindu-se iluzoriu din “paradisul omului nou” în boemã ºi “paradisuri artificiale”. Cu o expresie brutalã, aurolacii de azi sunt verii decãzuþi de tot ai “albatroºilor” din trecut. Prãbuºiþi ºi din pricina unui vãdit deficit de vitalitate, care a sfârºit prin includerea nu doar simbolicã a scriitorului printre asistaþii sociali, în rând cu pensionarii, bolnavii, handicapaþii ºi alte categorii bãtute de soartã. Cu aceastã mentalitate de asistat a intrat scriitorul în noul capitalism cu faþã sãlbaticã. Dacã tot ne place sã privim peste umãr cu nespuse nostalgii spre “interbelicul” paradisiac al tuturor posibilitãþilor, sã scoatem de acolo ºi modelul scriitorului ce contrazice violent imaginea albatrosului cãzut ºi a artistului ca asistat social. E vorba despre cel mai mare poet român de dupã Eminescu, adicã despre Tudor Arghezi, cel nãscut acum o sutã douãzeci ºi ºase de ani, la 21 mai 1880, nu în Cãrbuneºtii Gorjului, cum spune folclorul literar, ci pe strada Þãranilor nr.46 din Bucureºti. Într-o schiþã autobiograficã, autorul Testamentului spune cã “la 12 ani dam lecþii de algebrã unui adult, în vacanþele ºcolare lucram ca ucenic la un pietrar, poleind inscripþiile din cimitire, la 16 ani eram secretarul unei expoziþii de picturã, la 17 ani intram laborant în uzinã ºi la 18 ani conduceam laboratorul Fabricii de zahãr de la Chitila. Faurul este omul multor meserii, practicate toatã viaþa. În strãinãtate, spune el, am cãrat cu spinarea, am vândut bibelouri de zece cenþi bucata, am învãþat sã fac inele ºi capace de ceasornic. “A încercat, ca sã-ºi scoatã pâinea, zice Galaction, toate meseriile cu putinþã”. Nu toþi visãtorii sunt poeþi, iar Arghezi, mare poet, n-a fost un “visãtor”. Cumpãrã, în 1926, un teren de 17.250 mp peste drum de închisoarea Vãcãreºti, pe care o “vizitase” dupã procesul colaboraþioniºtilor din primul rãzboi mondial. Albatrosul acesta se resemna sã ºtie cã scrisul nu-i o meserie, ci mult mai mult, dar ºi mai puþin decât atât: o vocaþie. La început, Mãrþiºorul a fost un pãmânt arid, cu “o groapã unde se scãldau bivolii”. Ridicã mai întâi, cu mâinile lui, “o cãsuþã de lut” ºi un “bordei” – magazie de materiale ºi unelte. Mâna poetului þine bine hârleþul ºi ciocanul de bãtut cuie. Îi someazã pe visãtori, pe confraþii “albatroºi”: “cumpãraþi-vã terenuri lângã mine, sã întemeiem o colonie literarã”. Face pionierat, ca un colonist american: “am introdus apã, luminã, am izbutit sã pietruiesc bucata asta de uliþã ºi sã se facã o stradã, am adus cel dintâi telefon”. Din piese luate de la telali, la mâna a doua, îºi încropeºte ºi o tipografie, “Potigrafu”. Suflecându-ºi mânecile, “am tras brazdã nouã”, sapã o fântânã, primul puþ de beton ºi roatã cu cablu – “puþul american”. A desþelenit, vorba lui ªolohov, pãmântul. Este arhitectul ºi meºterul propriului paradis, Mãrþiºorul. Noaptea e a scrisului, ziua ºi-o împarte între lopatã, cleºte ºi ciocan: “Cu o satisfacþie pe care nu o dã literatura, am bãtut câteva mii de lemne cap în cap ºi spinare peste spinare ca sã pui pe picioare o clãdire de gospodãrie ajunsã la vârf. Acolo unde locuiesc fac toate muncile unui argat, laolaltã cu nevasta ºi copiii mei, cãrora nu le e ruºine decât de patru lucruri – sã nu paraziteze, sã nu mintã, sã nu fure ºi sã nu cerºeascã”. În audienþã la “despotul luminat” Carol al II-lea, cere ajutor pentru modernizarea cartierului. În “Bilete de papagal” continuã în felul sãu aceste audienþe “în folos obºtesc”: “Mãria Ta, bolim de mare lingoare. Vrem un stãpân care sã cãlãreascã timpul ºi sã-l comande. Avem nevoie de un bici, pe zi, peste ochi ºi de o bãtaie sãptãmânalã la moalele spinãrii”. Leacuri tocmai bune ca sã nu mai “bolim” de metafora lui Sandburg, de lingoare, de visãtorie sterilã ºi de alte boli ce fac din “albatros” un mare handicapat ºi un permanent asistat social. Poet genial, marele nostru colonist american nu face doar o metaforã scriind, în prea uitatul Testament, cã ºi-a transformat “sapa-n condei ºi brazda-n cãlimarã”…

Alex Leo Serban

06 Apr 2006, 06:21

in-cre-di-bil!!!
problema e ca ce are acest orangutan entuziasmat cu "articolul zilei"?

'viata bate filmul'?

silver_boy

06 Apr 2006, 23:21

parodie dupa faza cu þãranul ãla din Spania
super tare

http://www.youtube.com/watch?v=X2xFKOrErfY&search=taran%20spania

st3fan

06 Apr 2006, 23:49

Un taran mai elevat si moralist.Sper ca nu urmeaza si partea a treia a acestei serii de succes.Ca deja se extinde ca aviara.

Alex Leo Serban

07 Apr 2006, 06:08

hm... varianta canadiana mi s-a parut cam de kkt... are citeva taieturi, actorul joaca destul de prost, poanta este facila - si mai ales kestia de la final (discursul moralist) e kiar de taran...
preferata mea este asta:

http://www.youtube.com/watch?v=2C7QG_f_4pA&search=taran%20spania

Leonard

07 Apr 2006, 13:47

jos pãlãria pentru articolul 'Gãseºte-mã dar nu mã cãuta' (http://www.b24fun.ro/index.php?arhiva=1&a=230&p=2) al lui Andrei Gheorghe în penultimul B24. o lecþie importantã.

Supastar

07 Apr 2006, 19:21

stire de maxima importanta!
http://www.murdzplace.com/cnn.htm

raptor

07 Apr 2006, 19:36

.asta ar trebui imprimata pe un panou 10m x 10m si infipta in centrul bucurestiului. si clujului.

Supastar

07 Apr 2006, 19:43

.asta ar trebui imprimata pe un panou 10m x 10m si infipta in centrul bucurestiului. si clujului.

si Timisoara? nu uitati de Timisoara! :?

BeNnY

07 Apr 2006, 19:52

old news

Pitbull

07 Apr 2006, 19:55

Azi în Timisoara / Mâine-n toatä tara!

Alex Leo Serban

08 Apr 2006, 01:06

si barbatii?? :?

Pitbull

08 Apr 2006, 01:09

Depinde. Noi ce incidentä de cancer mamar avem?

GhitzaCartitza

08 Apr 2006, 01:12

Nu avem, dar iata cum ne "sacrificam" pentru sanatatea femeilor.

silver_boy

09 Apr 2006, 07:51

Foarte bun eseul lui Traian Ungureanu din nr. 4 (19) din ID: "Renaºterea Barbariei" un soi de fenomenologie a decapitãrii în canoanele islamului.
Tot in nr. asta S Damian "Cãlugãrul fãrã credinþã" despre tãcerile (complice?) ale lui Heidegger, tentativa unui excurs moral despre "turpidunile" filosofului de la Freiburg (întîlnirea cu Celan etc. ) fain-fain
ALS cu umori Clermont-Ferrandiene ºi despre cum sã faci un film cu 1000 de euro ( we know somebody who made one with 300 de mii)
Mircea Mihãieº despre Raymond Chandler ºi al sãu Marlowe and much more

Alex Leo Serban

09 Apr 2006, 19:47

articolul lui traian ungureanu este intr-adevar impresionant... il recomand tuturor acelor ametiti care-i apara pe imputitii de teroristi musulmani! sau stiti ceva? mai bine nu: mai bine sa-i decapiteze musulmanii & sa moara cu iertarea politic-corecta pe buze, far-a sti ce-au cu ei & de la ce li se trage :P

Bulumulu

15 Apr 2006, 02:50

un link? sa vad de ce se emotioneaza nenea leo... :D

Alex Leo Serban

20 Apr 2006, 18:07

Oraº între portiere

A fost odatã un oraº în care nu mai era loc, de prea multe maºini. Marginile strãzilor ºi trotuarele erau ocupate de automobile, pe douã sau trei rînduri. Pietonii se strecurau printre boturi, portbagaje ºi oglinzi retrovizoare. Primãria anunþa tot felul de mãsuri pentru decongestionare, care se pierdeau însã pe undeva prin mulþimea maºinilor ºi a claxoanelor. Patronii parcãrilor ºi chiar taxatorii erau tot mai importanþi ºi tot mai bogaþi. Spaþiile verzi dintre blocuri au început sã fie ºi ele ocupate de automobile. La început, erau iniþiative timide care însã au fost repede depãºite de un adevãrat iureº al desfiinþãrilor gardurilor vii ºi al tãierilor copacilor. Peste tot se trasau linii albe pentru parcare, linii care în curînd n-au mai putut fi nici ele respectate. ªoferii parcau tot mai înghesuit ºi abia mai reuºeau sã-ºi deschidã portierele ca sã se dea jos de la volan. Mulþi au început sã þinã curã de slãbire, pentru a se putea strecura mai uºor. Cînd toate spaþiile dintre blocuri s-au ocupat, unii au pus ochii pe grãdinile caselor. La început, i-au rugat pe proprietari sã le dea provizoriu cîte un colþ din grãdinã ca sã parcheze. Cu timpul, nu s-a mai þinut seamã ºi nici nu s-a mai ºtiut care a cui grãdinã este. Gardurile au fost rupte, iarba cãlcatã, copacii mai mari tãiaþi, iar copãceii, pur ºi simplu, smulºi ori cãlcaþi de maºinile de teren. Dupã ce ºi aceastã fazã s-a încheiat ºi nu s-a dovedit de ajuns, proprietarii de maºini, care de fapt erau toþi locuitorii oraºului, au pus ochii pe parcuri ºi pe cimitire. Un analist a lansat teoria cã parcatul pe morminte ar þine de cald sufletelor celor morþi care, astfel, vor ºti cã urmaºilor le m
. erge bine fiindcã au toþi maºini. S-a inventat ºi un sistem de cruci rabatabile, aºa încît sã se poatã circula peste ele. Dar partea carosabilã a strãzilor ºi a bulevardelor devenea tot mai micã ºi mai sinuoasã, aºa ca un rîu de cîmpie la vreme de secetã. Ambuteiajele din intersecþii erau tot mai dese, deveniserã chiar o regulã. Agenþii de circulaþie îºi aruncau caschetele ºi fugeau îngroziþi de o asemenea slujbã. Tot oraºul tremura albãstriu în lumina gazelor de eºapament, care se înãlþau în aer zi ºi noapte. Cu timpul, viteza medie prin oraº a scãzut la cîþiva metri pe orã. Lumea a început sã recurgã tot mai mult la scutere sau motociclete care se puteau parca pe palierele sau pe balcoanele blocurilor. La orele de vîrf, locatarii se înghesuiau pe scãri în sus ºi-n jos, þinîndu-le de ghidon. Pînã cînd, cîþiva tineri au constatat cã pot urca pe roþi pînã în dreptul apartamentului, fãrã sã mai opreascã motorul. Ideea s-a extins. S-au fãcut chiar reguli de circulaþie pe scãri. Dupã o vreme, s-a constatat cã în blocurile mai mari nu e destul loc, iar administratorii i-au obligat pe locatari sã spargã ziduri ºi sã-ºi desfiinþeze camere pentru a se putea construi mai multe benzi de circulaþie. Cu toate astea, viteza medie prin oraº ºi chiar prin blocuri, cu motocicleta, scãdea dramatic. Institutele de sondaj vorbeau de cel mult un metru pe orã. Pietonii nu mai aveau loc oricum pe nicãieri ºi se aºtepta cu o oarecare febrilitate momentul zero, atunci cînd totul avea sã se blocheze definitiv... cînd nimeni nu ar mai fi putut înainta ºi nici n-ar mai fi avut loc sã se dea jos din maºinã sau de pe motocicletã... încremenirea finalã.

Andrei MANOLESCU, in Dilema veche nr. 116

Nae

05 May 2006, 00:01

primul film romanesc pe marile ecrane in America.... restecpa!
New Yorker:

In the heartrending Romanian film “The Death of Mr. Lazarescu,” the hero—known in full as Dante Remus Lazarescu—is an unregenerate but oddly lovable mess. A retired engineer who lives in Bucharest, Lazarescu (Ion Fiscuteanu) regularly drinks something called Mastropol—home-brewed alcohol that looks like liquid wood soap. His wife is dead, and he is estranged from his daughter and his sister; he lives with three smelly cats that he loves. Lazarescu is sixty-two, a tough old guy (in Bucharest, sixty-two is elderly) with a heavy chest and thick arms. By temperament, he’s independent to the point of crankiness, and sardonic in a remorseless way that suggests many campaigns and few victories. At the beginning of the film, his head is splitting, and he’s sick to his stomach. Lazarescu is largely the creator of his own problems. What is he to us? That taunting question is part of the dramatic material that Cristi Puiu, the director, who wrote the movie with Razvan Radulesco, has built into “Mr. Lazarescu.” What are the bonds—if any—that hold strangers to a dying man, especially a dying alcoholic who’s a pain in the neck?

Cristi Puiu, who is thirty-nine and has made just one other feature film, doesn’t like to rush. As he records the mood and the flow of people at work, he holds the camera at medium distance, avoiding obvious closeups, and by the end we feel that we have understood something about Romanians, about hospitals, and about dying. This understanding is the product of a special kind of irony: we know that a movie is an artifice, lasting around two hours, in which something happens; we know that Lazarescu will die. But the characters don’t know these things. They feel little of the alarm that we feel, and we want to reach into the frame and shake them by the shoulders.

A tired nurse, Mioara (Luminita Gheorghiu), arrives at Lazarescu’s apartment with an ambulance. She feels lousy herself, but, as the night goes on, she is stirred by her patient’s helplessness, and she becomes his advocate and protector. She’s only a nurse, however, and the doctors brush her aside. It’s a tough night in Bucharest (there’s been a bad bus accident), and they’re annoyed by this drunk with too many problems. They lord it over him and make multiple and confusing diagnoses, rather than taking responsibility for his treatment. Like some awkward, undeliverable package, Lazarescu gets shunted from hospital to hospital, from specialist to specialist, each more callous and vain than the last. An acrid kind of black comedy develops that has its roots, I suspect, both in twentieth-century Eastern European literature and in the long experience of dithering Communist bureaucracy. The doctors gossip, make jokes, and trade favors. (After seeing this movie, you may think better of the American threat of malpractice suits.) As they waste time, Lazarescu lapses into semi-poetic incoherence, like Lear’s fool. The doctors’ inhuman nonsense is mocked by Lazarescu’s all-too-human nonsense as he tries to hold on to some fragment of memory and desire.

It would be a mistake, I think, to read this movie as simply a satire on Romanian medicine and the lethargy of the Romanian character. Lazarescu is just a lonely man who’s going down, but we want at least a moment of recognition that a life is ending. As we watch Lazarescu’s rudely tendered drift toward extinction, our response shifts from disgust to sympathy, from bleak amusement to something like solidarity and love. Laid out, “a poor bare, forked animal,” as Lear describes himself, Lazarescu is our representative as he enters that final night. “The Death of Mr. Lazarescu,” for all its terrible matter-of-factness, produces tumultuous feelings of amazement and revolt.

by DAVID DENBY
Issue of 2006-05-01
Posted 2006-04-24

Ambra Blu

05 May 2006, 00:21

primul film romanesc pe marile ecrane in America.... restecpa!

Nu e primul.

http://www.variety.com/article/VR1117888769?categoryid=13&cs=1

Pitbull

05 May 2006, 01:14

Bine, mä Näicä, sä nu stii tu tocmai de tizul täu Caranfil? :oops:
Apropo, "Filantropica" a fost si la o televiziune olandezä, acu' vreo trei ani, pare-mi-se.

Pitbull

05 May 2006, 02:25

http://www.ziua.ro/display.php?id=198830&data=2006-05-04

Expertii astronomi nu exclud ciocnirea frontala dintre Pamant si un asteroid gigantic in data de 21 iunie 2008, relateaza in ultimul sau numar revista New Scientist. Corpul ceresc, cu denumirea de cod 2006HZ51, a fost descoperit la sfarsitul lunii aprilie a.c., iar calculele oamenilor de stiinta au relevat ca exista 165 de cazuri cand asteroidul ar putea sa intre in coliziune cu Pamantul. Probabilitatea producerii catastrofei este de unu la sase milioane, dar acest raport este modificat continuu, in functie de identificarea traiectoriei. Asteroidul mentionat reprezinta cel mai mare corp ceresc de pe lista celor mai periculoase obiective spatiale intocmita de NASA. Mai mult, expertii estimeaza ca, in cei doi ani care au mai ramas pana la posibila coliziune dintre Terra si asteroidul respectiv, este practic imposibil de schimbat traiectoria acestuia cu mijloacele specifice. Potrivit Fundatiei-B612 (numita in cinstea asteroidului mentionat de Saint-Exupery in "Micul Print"), care monitorizeaza corpurile ceresti ce prezinta pericol pentru civilizatia de pe Terra, este nevoie de cateva decenii pentru a-i schimba traiectoria asteroidului mentionat, care ameninta Pamantul. Pentru comparatie, sansele de a se ciocni cu Pamantul sunt mult mai mari in cazul asteroidului 99942 Apopfis, care a fost descoperit in 2004, insa pana la coliziunea acestuia cu Terra ar mai fi 30 de ani, de aceea astronomii sustin ca traiectoria sa poate fi modificata fara dificultate in aceasta perioada. Conform estimarilor, ciocnirea Terrei cu un asteroid gigant ar putea sa duca la schimbarea radicala a climei pe Pamant. In cazul in care asteroidul ar cadea in ocean, acest lucru va provoca valuri seismice uriase tsunami si deversarea de aburi de apa in atmosfera. In caz contrar, atmosfera va fi infectata de praf, ceea ce va impiedica patrunderea razelor solare pe Pamant. Potrivit uneia dintre ipoteze, ciocnirea Terrei cu un asteroid imens a provocat disparitia dinozaurilor in urma cu 65 milioane de ani in urma. (D.M.)

Personal, nu-mi vine-a crede - si nu numai fiindcä aproape tot ce scrie-n "Ziua" e fix pe dos. Da', mä rog...

Alex Leo Serban

05 May 2006, 05:49

primul film romanesc pe marile ecrane in America.... restecpa!

Nu e primul.

http://www.variety.com/article/VR1117888769?categoryid=13&cs=1

si a mai fost si 'o vara de neuitat' (= 'an unforgettable summer')- si, daca nu ma-nsel, 'balanta'(= 'the oak')!

Alex Leo Serban

05 May 2006, 05:49

Pitbull

05 May 2006, 07:26

http://www.cotidianul.ro/index.php?id=5093&art=12249&cHash=1387887583

L-am cunoscut pe Ion Gavrilä-Ogoranu prin 1992-3, la Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Alba Iulia... Tot acolo l-am cunoscut si pe Nistor Chioreanu, celebrul legionar. Lucram la "Expres-Magazin", si i-am interviewat pe amândoi. Pânä la urmä, mi-au publicat numai articolul despre Nistor Chioreanu.
Imi amintesc cä Ion Gavrilä era un bätrân masiv, blajin, glumet, ca un bunic în costum, cu baston si pälärie... Mi-a povestit în linii mari ceea ce scrie si în articolul memorialistic din "Cotidianul".
Dumnezeu sä-l ierte.

silver_boy

06 May 2006, 00:11

Note berlineze
(dilema - nr.117: 21-27 aprilie)

Un studiu britanic asupra inteligenþei europene a produs în Germania mici (prudente) accese de mîndrie naþionalã. Plasat în vîrful ierarhiei, cu un IQ egalat doar de olandezi, poporul german e, comparativ, poporul european cel mai inteligent (cota 107). Foarte aproape, la cota 106, se aflã polonezii. La extrema cealaltã a vioiciunii mentale (cota 89) adastã, melancolic, sîrbii. Poziþia penultimã e ocupatã de turci (cota 90), iar noi, ei bine, noi, noi românii, stãm pe poziþia antepenultimã (cota 94), la egalitate cu bulgarii ºi, slavã Domnului, cu francezii. Scara inteligenþei continentale oferã, de altfel, ºi alte surprize. Suedezii sînt mult mai rãsãriþi decît danezii, finlandezii sînt mai bine situaþi decît irlandezii, ungurii ºi cehii sînt sub nivelul austriecilor ºi elveþienilor. Englezii sînt mai puþin inteligenþi decît italienii, dar mult peste spanioli ºi ruºi. Pe scurt, clasificarea domnului Richard Lynn de la Universitatea din Ulster e, pe mai toate palierele ei, iritantã. De fapt, cu excepþia nemþilor, toþi ceilalþi europeni pot avea motive de nemulþumire. Oricum, e limpede cã, dacã Europa se va întregi incluzînd, alãturi de români ºi bulgari, pe turci ºi pe sîrbi, ceea ce va rezulta va fi o Europã mai toantã. Siegfried Lehrl de la Universitatea din Erlangen încearcã, modest, sã relativizeze lucrurile. Cota nemþilor ar fi cãzut, în ultimul timp, de la 107 la 102. Explicaþia? Abuzul telefoniei mobile ºi, în general, al formelor rapide de comunicare (SMS, e-mail), modificarea deprinderilor alimentare (de pildã, dispariþia galopantã a micului dejun, de naturã sã încetineascã demarajul matinal al creierului), dereglarea echilibrului lichidelor în organism (dupã ce pierzi, la saunã, un litru de transpiraþie eºti mai prost...). Nu am acces la detaliul acestor cercetãri ºi nu ºtiu, prin urmare, cum se fac mãsurãtorile, cum se recolteazã informaþia ºi, mai ales, cu ce definiþie a inteligenþei se lucreazã (ca sã se poatã spune, de pildã, cã orãºenii sînt mai inteligenþi decît þãranii). În ce mã priveºte, ºtiu pertinamente cã înclin sã ratez orice test de dexteritate mentalã. Dinaintea unei grile de laborator, cu întrebãri standard ºi fine nuanþe psihologice, toate resursele mele de prostie, de inadecvare ºi blocaj se mobilizeazã instantaneu ºi produc o adevãratã catastrofã statisticã. Dincolo
. de toate astea, mã contrariazã faptul însuºi cã asemenea cercetãri au loc. Care e rostul lor? Ce vrem, de fapt, sã aflãm? Simplã curiozitate ºtiinþificã? Dar ce ne poate spune, despre realitate, o astfel de ºtiinþã? Pregãtim cumva o tehnologie care sã amelioreze IQ-ul universal? Vor exista tratamente speciale, "la bãi", în urma cãrora ne vom întoarce acasã mai sprinþari? Bulã reamenajat ca Einstein, pe bazã de dietã ºi pilule? De mirare e ºi împrejurarea cã, într-o epocã atît de sensibilã la discriminare ºi atît de militant multiculturalã, nimeni nu se scandalizeazã de concluziile subiacente ale acestei (bãnuiesc foarte costisitoare) cercetãri. Europa se împarte brusc în categorii ofensatoare: existã popoare nãtîngi ºi popoare genialoide, existã naþiuni "macre", de calitate superioarã, ºi naþiuni de calitatea a doua ºi a treia - mai potrivite pentru tocãturã. Nu sunã niþeluº a Mengele? Poate un om inteligent sã gîndeascã în asemenea termeni? Poate. E o dovadã cã ºi naþiunile hiperdotate îºi au proºtii lor. ªi dacã e aºa, avem ºi noi o ºansã: poate cã, din cînd în cînd, nasc ºi la Moldova (adicã la cota 94) oameni. Cã nu ei guverneazã întotdeauna, cã nu ei ne reprezintã acolo unde se fac "mãsurãtori" deºtepte, cã nu de ei þin cont "instinctele" naþionale, asta e altã poveste. Aproape de nepovestit.

Ideologiile au, mereu, succes. Dacã un regizor de film vrea sã cîºtige bani cu un horror de mîna a doua, el poate face un horror pur ºi simplu: o familie simpaticã se rãtãceºte în deºert ºi e hãituitã ºi mãcelãritã de cîþiva monºtri misterioºi, cu chipuri terifiante ºi apetituri canibale. Dacã însã regizorul vrea, totodatã, sã-ºi salveze faþa, sã treacã în categoria vandabilã a "criticilor societãþii", el va adãuga carnagiului brutal un "mesaj": monºtrii sînt rezultatul unor experimente militare secrete, finanþate de guvernul american. Violenþa kitsch devine astfel o dramã a iradierii ºi o demascare a iresponsabilitãþii capitaliste. Asta nu schimbã cu nimic imbecilitatea sîngeroasã a spectacolului. Îi adaugã însã un "nu ºtiu ce" nobil, umanist, militant, mai aproape de "artã", de lumea bunã ºi, cine ºtie, de vreun Oscar corect politic, dintre cele distribuite atît de generos în anii din urmã.

Andrei PLEªU

silver_boy

06 May 2006, 00:34

in the same number

L-am regãsit pe Sibianul din New Orleans, Andrei Codrescu cu un text care mi-a re-amintit de ce imi e atît de drag.
(Vasile, vezi cã ºi lui îi place Cãrtãrescu )

Afacerile noastre

În America de Sud existã o pasãre care mãnîncã aur. E un fel de curcan negru la culoare. Aceastã pasãre, al cãrei nume nu-l ºtiu, ºi chiar dacã l-aº ºti, tot nu vi l-aº spune, urmãreºte curentele repezi de apã ºi ciuguleºte grãunþele de aur. Aurul se adunã în guºã. Bãºtinaºii prind pasãrea, o cãsãpesc ºi culeg un boþ de aur suficient cît sã-ºi construiascã din el o colibã din stuf. Cei mai ºmecheri urmãresc pasãrea ciugulitoare de aur de-a lungul rîurilor ºi trec prin sitã nisipul din locurile indicate de ea.

De îndatã ce am auzit acestea, l-am sunat pe prietenul meu Larry, mare amator de scheme exotice. Ultima sa întreprindere, o fermã de cafea în Costa Rica, era specializatã în boabe de cafea mîncate ºi apoi excretate de capre, ceea ce fãcea cafeaua mai valoroasã decît aurul ºi cocaina. Problema era cã a trebuit sã importe caprele din Kenya ºi cînd acestea au ajuns în Costa Rica au refuzat sã mãnînce boabele, preferînd în loc gardurile dimprejurul fermei. Larry a reuºit pînã la urmã sã adune cioporul de capre laolaltã ºi sã le convingã sã mãnînce boabele, dar nu înainte ca unele dintre ele sã intre în greva foamei ºi sã moarã pentru principiile lor. (Sau principiul, care în cazul de faþã era: "Noi mîncãm numai cafea kenyanã!".) Cei de la Starbucks s-au arãtat iniþial interesaþi, dar preþul prohibitiv i-a scos din competiþie, aºa cã Larry a sfîrºit prin a ambala ºi vinde singur produsul, la uncie, starurilor rock ºi tipilor de la Hollywood. O uncie de cafea costaricanã-trecutã-prin-caprã-kenyanã se ridica la 3.000 de dolari plus taxe poºtale. Ambalajele erau produse în SUA, de o tipografie din Boston, care s-a specializat în lucrãri de imprimerie pe hîrtie produsã manual ºi care îi era trimisã lui Larry prin Federal Express. Modelul fiecãrui pachet era gravat în lemn de cîte un alt artist, aºa cã Larry a angajat iniþial cel puþin cincizeci de artiºti. Mai tîrziu, cînd vînzãrile s-au
. înþepenit la circa patru pachete, Larry a vîndut ferma în pierdere unui tip din Miami cu ochelari negri de soare.

Soarta a intervenit în ultimul minut în favoarea lui Larry cînd, exact în momentul în care voia sã se arunce în apele repezi ale rîului Corobici, i-a sunat mobilul. Era maicã-sa, care îl suna din State ca sã-i spunã cã cele patruzeci ºi ºase de pachete de cafea care îi mai rãmãseserã s-au vîndut pe E-Bay cu 7.500 de dolari bucata, datoritã graficii originale. Unul dintre artiºtii gravori a devenit, se pare, atît de "marketabil" în cele trei luni de cînd afacerea lui Larry dãduse chix, cã îi trãsese dupã el ºi pe ceilalþi patruzeci ºi cinci ºi acum valorau toþi mai mult decît cafeaua. Dar aceastã creºtere a influenþat ºi cafeaua, deoarece cumpãrãtorii au vãzut în ea parte a unui pachet de viziuni artistice. Aºa cã ceea ce începuse ca niºte boabe de cafea nevandabile s-a transformat în artã.

"Larry, i-am spus, e o pasãre în America de Sud care mãnîncã aur. Ceea ce trebuie sã facem este sã ne cumpãrãm o canoe ºi sã urmãrim pãsãroiul pe rîu în jos, înarmaþi cu niscai site ºi lopeþi. Aflãm unde îºi fac cuibul, cumpãrãm terenul ºi începem sã le prãsim. Cu propriul nostru cîrd de pãsãri mîncãtoare de aur o sã facem o grãmadã de bani!"

Larry s-a prins imediat. "La dracu! Am face ce n-au putut spaniolii sã facã atunci cînd au venit în Statele Unite. Au cãutat aur în toate locurile nepotrivite."

"Mã rog", am spus eu. "Pe vremea aia nu erau Statele Unite ºi nici acum nu acolo se gãsesc pãsãroiul de aur, cafeaua ºi caprele, dar de ce sã le purtãm picã pentru asta? Vorbim aici de economie globalã, înþelegi?

A înþeles. Ne-am cumpãrat bilete de avion.

Andrei CODRESCU

silver_boy

09 May 2006, 02:56

"Cel mai in voga manelist roman, Adi Minune, a trecut prin clipe de groaza in Spania, la o petrecere privata organizata de mafiotul Ion Clamparu. El a fost umilit de locotenentii „nasului“, pe motiv ca ar fi cerut bani ca sa mai cante „peste program“!

Potrivit unui „locotenent“ de-al lui Clamparu (care ne-a cerut sa-i protejam identitatea), Adi Minune a fost invitat sa cante in Spania, in barlogul clanului. „La un moment dat, ne-a cerut bani ca sa ramana mai mult, fiindca nasu’ convenise cu el o anumita ora! L-am agatat intr-un cuier si l-am luat la tinta cu cutii goale de Redbull. Ii dadusem un munte de bani si facea mofturi!“, ne-a marturisit unul dintre „oamenii de incredere“ ai mafiotului. „Nasu’“ Ion Clamparu a fost dat in urmarire de catre autoritatile romane, fiind acuzat de organizarea in afara granitelor tarii a unei ample retele de trafic de carne vie. Inclusiv presedintele Romaniei, Traian Basescu, l-a indicat pe Clamparu ca pe unul dintre cei mai periculosi gangsteri romani din Europa. Anchetatorii de la Bucuresti sustin ca mafiotul ar fi alimentat piata spaniola cu prostituate provenind din Europa de Est. Clamparu si-a stabilit „cartierul general“ la periferia Madridului, intr-o zona numita Casa del Campo. Acolo, s-a inconjurat de garzi inarmate si s-a impus prin teroare.

Adi Minune nu a putut fi contactat de „Averea“. Un prieten de-al sau care a raspuns la telefon ne-a declarat ca manelistul doarme si ca el, personal, n-are nimic de comentat."
(Averea 8 Mai)

:w00t: Vã închipuiþi meclosanu lu Adrienne the wonderful boy, agãþat într-un cuier, luîndu-ºi în þeastã cutii de redbull....
Super tare frate!

silver_boy

24 May 2006, 15:27

Cannes 2006

„Cãtãlin Mitulescu, un tânãr cineast român supraînzestrat”
Magda Mihãilescu
(Gandul 24 Mai)

Titlul nu este al meu. L-am împrumutat din cronica „Ciao Ceaucescu”, apãrutã în Le Film Français, a doua zi dupã proiecþia pentru presã a debutului în lungmetraj. „Cum mi-am petrecut sfârºitul lunii”: „Lectura genericului acestui prim film al regizorului Cãtãlin Mitulescu are de ce sã stârneascã invidii – se spune încã din cea dintâi frazã. Acest tânãr cineast român supraînzestrat („surdoné”, în original) beneficiazã nici mai mult nici mai puþin decât de nãºirea conjugatã a lui Martin Scorsese ºi a lui Wim Wenders în calitate de producãtori executori. (...) Aceastã operã a unei estetici somptuoase, coprodusã de Strada Films ºi Les Films Pelléas, îºi fixeazã acþiunea în 1989, concentratã fiind pe educaþia sentimentalã a unei adolescente care viseazã sã fugã din þarã chiar în momentul în care dictatura lui Ceuºescu era în agonie”. „Cum mi-am petrecut sfârºitul lunii” s-ar putea numi, cred, ºi „Cum dã peste noi istoria”, pentru cã asta vedem pe ecran, frânturi din viaþa trãitã de oamenii dintr-un cartier mãrginaº, în ultimul an al terorii. Istoria se insinueazã în existenþa fiecãruia, chiar în jocurile copiilor care resimt rãul în felul lor. Dacã ei evadeazã în fantezie, adolescenþii chiar vor sã plece departe de-a binelea, în timp ce pãrinþii îndurã, unii înarmaþi cu modestul curaj de fiecare zi, alþii împãcaþi cu propria lor laºitate. Este cu totul inutil sã comparãm filmul cu alte succese ale cinematografului nostru din ultima vreme. Am auzit, printre ai noºtri, proclamând: „Nu este Moartea domnului Lãzãrescu”. Nu este ºi nici nu trebuie sã fie. Cãtãlin Mitulescu are un cu totul alt dispozitiv estetic, nu te loveºte în moalele capului, ci te învãluie. „Cum mi-am petrecut sfârºitul lunii” este tulburãtor tocmai prin transparenþa unei stãri difuze de aºteptare a ceva care trebuie sã se întâmple, pluteºte în aer, prin fluiditatea succesiunii imaginilor (operator: Marius Panduru), care adunã toate personajele în aceeaºi barcã a speranþei ce ne rãmâne mereu, chiar dacã vaporul luminos ºi straniu din splendidul final al filmului se tot îndepãrteazã de noi. Am vãzut spectatori ieºind din salã cu ochii aburiþi de emoþie, la sfârºitul unei alte proiecþii, în care mai pãtrunde ºi publicul, nu numai ziariºtii care au pierdut spectacolul pentru presã. De altfel, la aceastã întâlnire din miezul zilei de ieri, cel care l-a prezentat pe cineastul nostru a þinut sã spunã cã face acest oficiu „nu numai cu mândrie, ci ºi cu emoþie”, pentru cã nu se întâmplã mereu sã recomanzi un tânãr care, dupã o Palme d’ Or pentru scurtmetraj, intrã în selecþia oficialã cu debutul în ficþiunea de lung metraj. Pentru cã a fost imediat acaparat de jurnaliºti strãini ºi televiziuni, nu am putut schimba decât câteva cuvinte cu autorul, care a urcat pe scenã însoþit de coscenarista Andreea Vãlean, de actriþele Dorotheea Petre (descoperitã de Ruxandra Zenide în Ryna, produs de acelaºi Mitulescu), Carmen Ungureanu (amândouã, în ciuda puþinei experienþe, deþin secretul vibraþiei în faþa camerei) ºi de o impresionantã echipã de coproducãtori francezi. De altfel, nu cred cã am mai vãzut un generic care sã ne aducã la cunoºtinþã câte forþe s-au unit pentru a susþine un film românesc: Eurimages, Surdances, Canal +, Uni Etoile 3, Cofimage 7, Sofica, Briarclif Film, Acht Frankfurt. Nu sunt sigurã cã i-am notat pe toþi.

77ravens

24 May 2006, 15:36

Se anunta cumva un nou premiu pentru Mitulescu?

Alex Leo Serban

24 May 2006, 19:24

un mic bemol: nu era propriu-zis o 'cronik', ci un material de prezentare...

in 'liberation', in skimb, a aparut astazi o cronik demolatoare; si nici cea din 'screen' nu e superlaudativa... totul e relativ. ;)

drudu

24 May 2006, 21:19

in le figaro era de bine sau neutru? ca era interviu, si pe limba mea asta e de bine

Alex Leo Serban

25 May 2006, 09:20

sa mai repet k filmu e coprodus de francezi si distribuit tot de ei?
(ceea ce nu-i scade din valoare - atita cita e!)

drudu

25 May 2006, 12:21

got a point there... nu stiu de ce ma mai iau dupa presa straina, citisem despre "crash" si mi-l imaginam "magnolia", acum citesc despre "babel" si-l vad un fel de "crash"... infioratoare idee :((

Alex Leo Serban

25 May 2006, 18:10

nu, stai linistit: 'babel' e (mult) mai bun k 'crash'!
doar k e mai slabutz decit precedentele 2...
it's for the masses ;)

Supastar

31 May 2006, 13:43

(Dilema Veche - Scrisori)

Decalog - primul episod

Domnule Teodor Baconsky,

Dintru început mã declar agnostic, cu o oarecare tentã atee, ºi nu un cunoscãtor riguros al religiei creºtine. Nu pot ignora totuºi fenomenul religios atîta timp cît mai trãiesc/rezist în patria lui Teoctist, G. Becali ºi Corogeanu, unde peste 90% din populaþie se declarã creºtini ºi majoritatea acestora se roagã la Dumnezeu sã le bage-n sac sau sã-nchidã ochii cînd îºi bagã ei.
Am vizionat de curînd, pe TVR 2, primul episod al serialului polonez Decalog, care m-a indignat. Ce-am înþeles eu din acesta? Cã Dumnezeu nu este (numai?) Iubire, ci (ºi!) Rãzbunare. Pe scurt, EL ia viaþa unui copil nevinovat (ºi foarte dotat, cã veni vorba) pentru cã tatãl acestuia este ateu. Pãi, se poate? Uite cã da, în visele unui bigot cu aere de artist. Pot înþelege cã religia este indispensabilã în "temperarea" maselor, care altfel s-ar întoarce la maimuþã (sau, mã rog, la Adam ºi Eva), dar totuºi niºte limite...
Dacã credeþi cã greºesc, vã rog corectaþi-mã. Cu argumente. Nu mã supãr.

Va mulþumesc pentru atenþia (sper) acordatã.
Miticã IONESCU
-------------------------------------------------------------------
Rãspunsul lui T. Baconsky

Domnule Miticã Ionescu,

Vã mulþumesc pentru confesiunea agnosticã, deºi tonul ei exasperat m-a cam întristat. Se cheamã cã aveþi totuºi o credinþã: aceea cã orice credinþã e absurdã. Nu reuºiþi sã vedeþi nimic bun în cele douã milenii de creºtinism pe care, sînt convins, le-aþi examinat cu bunãvoinþã ºi competenþã. Kieslowski, un maestru redus la condiþia de "bigot cu aere de artist", nu v-a ajutat sã rezolvaþi, convenabil, "suferinþa dreptului". Nici creºtinismul autohton nu vã spune mare lucru, mai ales cã îl reduceþi la patologiile sale curente. Ce argumente v-aº mai putea furniza fãrã sã generez suspiciunea cã vã manipulez? Poate cã e mai bine sã rãmîneþi strãin de majoritatea care, prin ipocritul ei delir mistic, vã produce atîta dezgust. Socotesc, în concluzie, cã nu greºiþi. Sînteþi pe linia lui Tertulian din Cartagina (credo quia ineptum est). Cu speranþa cã nu v-aþi supãrat definitiv,

Teodor BACONSKY
------------------------------------------------------------------------

Tipul ala cred k e un gen de om care nu-mi place. (probabil din (multe) motive evidente). cica: "Dacã credeþi cã greºesc, vã rog corectaþi-mã."..... hmmm..... nu gasesc o singura afirmatie (cat de cat relevanta) cu care sa fiu de acord....
Mi-a placut mult reactia lui Baconsky care tot oscileaza intre "baga-te-as-n-ma-ta" (intellectual lounge style), "tre sa fiu diplomat cu el" si "sa nu ma lungesc cu scrisu"!

Pitbull

31 May 2006, 16:48

Mi-a placut mult reactia lui Baconsky care tot oscileaza intre "baga-te-as-n-ma-ta" (intellectual lounge style), "tre sa fiu diplomat cu el" si "sa nu ma lungesc cu scrisu"!
By ALL fookin' means!!! :D

Alex Leo Serban

31 May 2006, 17:30

iar eu, care sint amic cu t.b., iar pe dom'mitica nu-l cunosc, tre sa spun k sint de acord 100% cu el! mi se pare de bun simt ce spune - i mean, c'mon, propozitiunea primului dekalog este moralmente scandaloasa :x si nu-mi veniti cu kestii gen, 'god works in mysterious ways', k ma cac pe astea: fact is, nobody knows how he works, or whether he works at all - or dozes away -, asa k my guess is as good as yours...
iar daca 'he is one of us'- cum sustine pitbull -, atunci, cf. acestor principii morale valabile aici, pe pamint, ce a facut is w.r.o.n.g.!
no further comment.

Supastar

31 May 2006, 17:53

moralmente scandaloasa
interesting choice of words.... since when did u start caring 'bout morals? :P

si nu-mi veniti cu kestii gen, 'god works in mysterious ways', k ma cac pe astea: fact is, nobody knows how he works, or whether he works at all - or dozes away -, asa k my guess is as good as yours...
risti sa te contrazici.... atunci "god works in mysterious ways" is as good as any other pov. Plus ca sintagma asta are intelesuri care depasesc punctul de vedere al babelor care racaie ceara de pe podeaua bisericii (nu aruncati cu rosii pt exemplu, mi-era l indemna, vroia s exprime crestinii cu vederi asemanatoare alora), in sensul ca, he doesn't necessarily do only good (ceea ce nu e un paradox din punctul meu de vedere)..... asa ca spusele tale: "nobody knows how he works, or whether he works at all - or dozes away" nu intra in contradictie cu ceva ai situat oarecum in opozitie: "'god works in mysterious ways'"...... asa ca si tu ai venit oarecum tot cu kestii cu care ai zis s nu venim... deci, no need 2 shit..... :D

Mi-am amintit de o faza foarte tare din The devil's advocate in care Al pacino zicea cam asa: "Whenever HE does something wrong you all go "Mysterious are god's ways""

Desi as sari in apararea primului (si prin extensie, a oricarui, nea mitica sigur poate gasi oripilari in fiecare) dekalog (spunand ca am vazut in dekalog o usoara ambiguitate morala si o latura prea putin religioasa (cine ar fi sarit sa spuna ceva, daca purtau alt titlu?.... stiu k asta e o idee usor de combatut, but i was trying to make a specific point) care fac toate obiectiile de genul ala sa fie pe langa si aiuristice asemanatoare unui tanar teribilist cu idei putine si fixe), nu asta vroiam s evidentiez neaparat..... mi se par la fel de de kk si restul afirmatiilor individului....

raptor

31 May 2006, 17:56

mie mi-a venit in minte o momenta din futurama:
Bender: I was God once.
God: Yes, I saw. You were doing well until everyone died.

Pitbull

31 May 2006, 19:03

Lasä, dom'le, cä termin eu "Wol's Shine", si-ai sä-ntelegi de-acolo cum voi lucra acum când fuseseräm God. ;)

Terror_IST

31 May 2006, 22:50

Eu in primul apisod din "Dekalog" am perceput o disputa Dumnezeu VS Stiinta. Matusa copilului rezuma divinitatea la iubire iar tatal rezuma viata la moarte (o moarte pur biologica constand in sistarea functiilor organismului). De ce neaparat, divinitatea sa fie vinovata pentru moartea copilului, atat timp cat stiinta accepta legile hazardului. Cu ce e mai trista moartea lui decat a unui copil care moare de foame, de leucemie sau intr-un accident de masina? La orice masuratoare exista o marja de eroare. In acest caz eroarea s-a dovedit fatala. Bolnavul caruia nu i se mai dadea nici o sansa in episodul al doilea, se intoarce la viata (superba metafora cu insecta in pahar). Pe el l-a salvat credinta?

Pitbull

01 Jun 2006, 00:42

Hehe, Terror_ISTule, e asa de adevärat ce spui! Tot modul ästa automatist-mecanicist de a privi realitatea e asa de nevrotic si pueril - literalmente, ca fizica newtonianä pe lângä a lui Einstein! Adicä noi vrem pe de o parte liber arbitru, da' pe de altä parte, mai vrem si sä ne poarte pe pälmi! Nu care cumva sä ne frigem dupä ce ne folosim libertatea de a face gafe, cä iese präpäd, nu alta! Nenea, uitati la Doamne-Doamne, nu l-a tras pe frati-miu de mânä înapoi când a trecut strada pe rosu! Si ce bäiat cuminte si talentat era! Doamne-Doamne e räääu - adicä, ce mai, nici mäcar nu iezistä!
Si ca s-o rotunjim pe aia cu Newton si Einstein: ce i-au mai tras-o Bohr si mai pe urmä Alain Aspect, când au demonstrat cä, la nivel cuantic, hazardul EXISTA! :D O fo' mare Bertie, nu zic, da' cam pân-la teoria relativitätii. Cu cuantele s-o fript, mai ales când si-a dat cu presupusu' cä "nu pot crede cä Dumnezeu joacä zaruri".
E, uite cä joacä! ;)

Alex Leo Serban

01 Jun 2006, 06:40

asta e asa o sofistica, de te doare capu! pai, daca mai joaca SI zaruri - dupa k ce k nu e-n stare (sau nu vrea) sa aiba grija de oameni ('dupa kipu & asemanarea lui', right?) -, ce pula mea sa mai 'crezi' in el?? it makes no sense - no sense at all. e k si cum ti-ai pune all yr trust - & faith - intr-un cazino!
kestia care ma induioseaza e k, oricum ai da-o, cei care cred vor crede no matter what, gasindu-si - de fiecare data - justificari pt credinta lor.
iar justificarile pot lua, uneori, forme cit se poate de 'rezonabile'; adik, irationalul este 'rationalizat' (metoda pascal), la limita extrema ajungind sa sustii si k matematica e kestie dumnezeiasca... cum ar veni: ori pe partea de inimioara, ori pe aia cerebeloasa, musai sa-l cauti pe doamne-doamne, k el e-n toate, nu?

eu cred (!) k all this is make-believe & wishful thinking. k toate kestiile astea nu exprima decit supremul orgoliu omenesc, convins k, 1. dzeu exista, noi fiind dovada existentei sale, si 2, e cu okii pe noi...

daca hazardul exista, oare existenta noastra nu poate fi rezultatul (tot) al unui hazard? doar k ne credem prea cu motz, asa k nu putem accepta faptul k sintem un rateu al naturii - asa k il inventam pe doamne-doamne. care, cica, 'joaca zaruri'?!
well, thnx, but no thnx!

Terror_IST

01 Jun 2006, 08:37

dupa k ce k nu e-n stare (sau nu vrea) sa aiba grija de oameni ('dupa kipu & asemanarea lui', right?) -, ce p*** mea sa mai 'crezi' in el??

Pentru secolul XX s-a vehiculat ideea de "Deus Absconditus" sau divinitatea care si-a intors fata de la noi, pentru ca omul in rautatea lui (2 razboaie mondiale) si-a intors primul fata de la Dumnezeu, sau mai bine zis din proprie initiativa a renuntat la Harul Divin (cred ca asta se presupune a fi metoda de comunicare cu Dumnezeu). Cat despre partea cu mortile aparent crude & inutile ma gandesc doar la Cartea lui Iov: "Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat, fie numele Domnului binecuvantat". Explicatie mult prea cinica, chiar si pentru sec XXI. La intrebarea dvs. eu unul cred ca majoritatea oamenilor simpli chiar simt nevoia unui Dumnezeu, chiar si numai sub forma de autosugestie. Apoi, ar mai fi problema ca daca acceptam existenta lui Dumnezeu, trebuie neaparat sa acceptam si existenta contrariului. Adica (aici exagerez putin), intorcandu-ne la primul episod din "Dekalog", daca moartea copilului nu a fost o eroare stiintifica de ce nu ar fi opera Diavolului in incercarea de a-si discredita adversarul.

Airlight

01 Jun 2006, 08:53

asta e asa o sofistica, de te doare capu! pai, daca mai joaca SI zaruri - dupa k ce k nu e-n stare (sau nu vrea) sa aiba grija de oameni ('dupa kipu & asemanarea lui', right?) -, ce p*** mea sa mai 'crezi' in el?? it makes no sense - no sense at all. e k si cum ti-ai pune all yr trust - & faith - intr-un cazino!
kestia care ma induioseaza e k, oricum ai da-o, cei care cred vor crede no matter what, gasindu-si - de fiecare data - justificari pt credinta lor.
iar justificarile pot lua, uneori, forme cit se poate de 'rezonabile'; adik, irationalul este 'rationalizat' (metoda pascal), la limita extrema ajungind sa sustii si k matematica e kestie dumnezeiasca... cum ar veni: ori pe partea de inimioara, ori pe aia cerebeloasa, musai sa-l cauti pe doamne-doamne, k el e-n toate, nu?

eu cred (!) k all this is make-believe & wishful thinking. k toate kestiile astea nu exprima decit supremul orgoliu omenesc, convins k, 1. dzeu exista, noi fiind dovada existentei sale, si 2, e cu okii pe noi...

daca hazardul exista, oare existenta noastra nu poate fi rezultatul (tot) al unui hazard? doar k ne credem prea cu motz, asa k nu putem accepta faptul k sintem un rateu al naturii - asa k il inventam pe doamne-doamne. care, cica, 'joaca zaruri'?!
well, thnx, but no thnx!

Eu cred ca, daca nu l-ati intuit inca pe Dumnezeu, ati imbatranit degeaba.

Alex Leo Serban

01 Jun 2006, 11:44

bullshit.

eu sper sa mor fara sa-l fi 'intuit'!
sau - k sa zic asa -, kiar dak el exista, nu ma intereseaza sa-l cunosc 8)

77ravens

01 Jun 2006, 12:05

E fantastic ca umanitatea nu s a saturat sa vorbeasca despre D-zeu,de parca ar fi compusa numai din tipi gen Don Quijote.E absolut evident ca,chiar daca exista,nu avem cum sti.Daca crezi bine,daca nu,nu!Let it go already!

Leonard

01 Jun 2006, 12:13

well, mie nu-mi plac nici fanaticii religioºi (ºi care vorbesc numai prin citate din Bible, de parcã n-ar exista ºansa ca prin atîtea traduceri sã se fi pierdut sensul originar) dar nici cei care se bat cu pumnii în piept cã sunt atei (ºi mai ºi pretind cã au argumente). e ceva intim dacã crezi (ºi în ce) sau nu ºi trebuie pãstrat pentru tine. ºi orice pãrere ai avea ar trebui pãstratã o oarecare dozã de incertitudine.
pînã una alta, vorba unui matematician (nu mai þin minte cine): "Dacã crezi în Dumnezeu ºi el nu existã, n-ai pierdut nimic. Dacã nu crezi ºi, totuºi, existã, ai pierdut totul."

Alex Leo Serban

01 Jun 2006, 12:40

it's a matter of pov.
cum spuneam mai sus, la mine 'pariul lui pascal' is upside down: dak crezi si nu exista, e o surpriza f neplacuta - ai pierdut timpul crezind :lol: ; dak nu crezi si totusi el exista, surpriza nu poate fi decit f placuta: uite k, totusi, cineva 'acolo sus te iubeste ;)

eu nu ma declar ateu, ci agnostic.
pur si simplu, i don't give a damn - one way or the other; cita vreme n-am nici un avantaj, here & now, sa cred in kestia asta, nu ma intereseaza. dak - in the hereatfer - exista avantaje, nu ma mai intereseaza! it's as simple as that.'

pe mine ce ma deranjeaza este misioneratul asta isteric al 'dreptcredinciosilor', care sint setati sa aiba grija de sufletu tau cu orice pret: vrei-nu vrei, musai sa te aduca inapoi la turma! lasa-ma, nene, dak nu vreau sa cred, it's my own fucking business, ce ma tot tragi de nasturi sa intru-n biserica? dspr asta e vorba. eu pot trai bine-mersi fara sa-mi pese de altii; credinciosii de ce nu pot?!

raptor

01 Jun 2006, 12:45

well then u'd better pray
that satan is gay!

;)

Leonard

01 Jun 2006, 12:47

cum spuneam mai sus, la mine 'pariul lui pascal' is upside down: dak crezi si nu exista, e o surpriza f neplacuta - ai pierdut timpul crezind
dacã nu existã, atunci nu mai existã viaþã dupã moarte ºi nu mai îþi dai seama de surprizã. oricum nu mi se pare o mare povarã ºi umilinþã a crede în ceva mai mult decît ceea ce ne excitã simþurile primare. maybe there is a 6th sense, anyway.

Alex Leo Serban

01 Jun 2006, 12:51

i don't wanna hear about a 6th sense! ma multumesc cu celelalte 5, ok?

si mi se rupe si de 'satan'... pur si simplu nu ma pasioneaza sa intru in ac. paradigma!

Leonard

01 Jun 2006, 12:52

pe mine ce ma deranjeaza este misioneratul asta isteric al 'dreptcredinciosilor', care sint setati sa aiba grija de sufletu tau cu orice pret: vrei-nu vrei, musai sa te aduca inapoi la turma! lasa-ma, nene, dak nu vreau sa cred, it's my own f*** business, ce ma tot tragi de nasturi sa intru-n biserica? dspr asta e vorba. eu pot trai bine-mersi fara sa-mi pese de altii; credinciosii de ce nu pot?!
ºi pe mine mã enerveazã. dar e o mare diferenþã între ideea de a avea o viaþã spiritualã (fãrã vreo religie fixã) în care sã fii în comuniune cu universul ºi aceea de a fi într-o "sectã" (sau turmã, cum zici tu) care e ºi religia creºtinã ºi islamismul, la urma urmei. Lao Tzi cred cã e mai universal valabil decît toate acestea.

Alex Leo Serban

01 Jun 2006, 12:59

a, asta da: lao tze rulz! 8)
nimeni n-a zis sa nu ai o viata spirituala - i am all for it! -, dar fara fanatisme si fara dorinta de a-i converti/pedepsi pe altii...
ce mi se pare de pur balamuc este sa persecuti pe unii-altii in numele unei ipoteze, unei - pina la proba contrarie - fictiuni!! pe ce se sprijina credintele? pe existenta sufletului. si ce e sufletul? yr guess is as good as mine...
deci - practic -, crestinismul a comunizat pe baza a doua ipoteze thin as air. isn't it a bit too much to ask me to buy that? ;)

silver_boy

01 Jun 2006, 14:51

"Existenþa noastrã în civilizaþie include aproape a priori ameninþarea cã nu ne vom putea desãvârºi în aceastã viaþã care ne-a fost datã. Fiecare viaþã socializatã trãieºte cu intuiþia cã nu va reuºi sã ajungã la un sfârºit cu energiile, cu timpul, cu voinþa ºi cu dorinþele sale. Viaþa creeazã deci un rest- un uriaº ºi arzãtor "încã- nu", care are nevoie de tot mai mult timp ºi viitor decât îi este dat sã aibã fiecare dintre noi.
Visurile îl poartã pe om peste sine, iar el moare împotrivindu-se neputinþei sale.De aceea, istoria civilizaþiilor înalte vibreazã de nenumãrate ºi nemãsurate strigãte de "nu încã" - un "NU" adresat morþii, rostit de un milion de glasuri, nereprezentând suflul vieþii aflate în clocot, ci o violentã înãbuºirea a unei vãpãi, care în altã situaþie nu ar fi ars niciodatã cu o asemenea putere, aceea a unei libertãþi vitale.
De atunci, viaþa devitalizatã, îndiguitã în societãþi militarizate sau structuratã pe clase, îºi cloceºte la nesfârºit compensaþiile, proiectându-le fie într-o viaþã ulterioarã aºa cum crede conºtiinþa hindusã, fie într-o existenþã cereascã aºa cum considerã creºtinismul sau islamul sã vizualizeze, pentru consumul credincioºilor sãi, visurile alienate de viaþã.
În esenþã, religia nu e un opiu al poporului, ci amintirea faptului cã în noi existã mai multã viaþã decît va putea ea sã trãiascã.
Funcþia religiei reprezintã un travaliu asupra corpurilor devitalizate, cãrora nu le poate fi cu totul extirpatã intuiþia cã în ele existã surse mult mai profunde ale vieþii, ale puterii, ale plãcerii, ale enigmei ºi ale beþiei decât ne lasã cotidianul sã credem.
Acest lucru acordã religiilor rolul lor dublu în cadrul societãþilor:
ele pot servi sporirii legitimãrii, precum ºi oprimãrii, dar pot ajuta ºi la îndepãrtarea spaimei, deschizând indivizilor calea cãtre o mai mare creativitate ºi putere de rezistenþã.
De aceea, dupã caz, religia poate fi atât un instrument al stãpânirii cât ºi nucleul rezistenþei împotriva stãpânirii,atât mediu al represiunii, cât ºi al emancipãrii: instrument al devitalizãrii sau teorie a revitalizãrii." (P. Sloterdijk- Critica Raþiunii Cinice)
Personal, problema existenþei or a inexistenþei lui Dumnezeu, pusã în termeni rigizi, de facto, mi se pare o tâmpenie. Nu ºi problematizarea ei.
Ce-mi place la agnosticism e cã îl percep ca pe o "teorie" cu bun simþ.
Deismul dogmatic or ateismul acerb, vorba lui Nietzsche, "imi put".
Pot gãsii lucruri frumoase în fiecare din ele, dar mie, unul, imi plac spaþiile largi ºi n-am fantezii în cãmarã (chiar dacã spaþiul ãla e burduºit cu "merinde") coz am o religiozitate outdoor -)))
Nu neg ºi nu coº cã, la un moment dat, când mã voi simþii cu adevãrat devitalizat apropo de ideile lui Sloterdijk, voi opta "pentru Dumnezeu."
ªi-l voi numi, maybe, "Dumnezeul Pragmatic" aºa cum James ºi Pierce îºi numeau "adevãrul"

Supastar

01 Jun 2006, 15:00

foarte interesant Sloterdijk asta... he just made my to-read list....

Ce-mi place la agnosticism e cã îl percep ca pe o "teorie" cu bun simþ.
Deismul dogmatic or ateismul acerb, vorba lui Nietzsche, "imi put".
Imi plac afirmatiile astea! :happy:

Airlight

01 Jun 2006, 15:30

misto coane.

multumim pentru conspect ;)

Ambra Blu

01 Jun 2006, 15:42

In postul lui silver_boy necuratul se ascunde in detalii, caci nu-mi explic cum poate un arhivist de inalte ginduri sa comita greselile alea de ortografie penibile. In rest, imi place cum v-ati strins voi aici, la un pahar de vin si-o pita, asteptindu-l pe Mesia. Si cum pozitivist combate ALSul. Si cum habotnic isi scot credinta la vedere Airlight si Pitbull, in timp ce silver boy face conspecte din marii ginditori ai omenirii. Ar trebui sa urmeze cugetari de maxima importanta marca Eliade, alea cu secolul religios sau neam si eterna predica a convertirii lui Blaise Pascal, plus galeria agnosticilor ocultisti de traditie Strindberg, sa fie vanity fair-ul complet.

Alex Leo Serban

01 Jun 2006, 15:44

... words, words, words...

ce ne face sa ne 'atasam' de o teorie sau alta: felul cum e exprimata? consonanta ei cu structura noastra profunda? si una, si alta? mai mult una, sau cealalta?...
cred k acestea sint lucruri mai pasionante (de discutat) decit 'ipoteza dzeu'; pina la urma, it all boils down to this> i buy this, 'cause i like the sound of it, & i don't buy that, 'cause it s.ucks.
my taste, my choice. ;)

herbert

01 Jun 2006, 16:06

Domnule Teodor Baconsky,
(...)
Rãspunsul lui T. Baconsky
(...)
Domnule Miticã Ionescu,
Vã mulþumesc pentru confesiunea agnosticã, deºi tonul ei exasperat m-a cam întristat. Se cheamã cã aveþi totuºi o credinþã: aceea cã orice credinþã e absurdã. Nu reuºiþi sã vedeþi nimic bun în cele douã milenii de creºtinism pe care, sînt convins, le-aþi examinat cu bunãvoinþã ºi competenþã. Kieslowski, un maestru redus la condiþia de "bigot cu aere de artist", nu v-a ajutat sã rezolvaþi, convenabil, "suferinþa dreptului". Nici creºtinismul autohton nu vã spune mare lucru, mai ales cã îl reduceþi la patologiile sale curente. Ce argumente v-aº mai putea furniza fãrã sã generez suspiciunea cã vã manipulez? Poate cã e mai bine sã rãmîneþi strãin de majoritatea care, prin ipocritul ei delir mistic, vã produce atîta dezgust. Socotesc, în concluzie, cã nu greºiþi. Sînteþi pe linia lui Tertulian din Cartagina (credo quia ineptum est). Cu speranþa cã nu v-aþi supãrat definitiv,

Teodor BACONSKY

Tipul ala cred k e un gen de om care nu-mi place. (probabil din (multe) motive evidente). cica: "Dacã credeþi cã greºesc, vã rog corectaþi-mã."..... hmmm..... nu gasesc o singura afirmatie (cat de cat relevanta) cu care sa fiu de acord....
Mi-a placut mult reactia lui Baconsky care tot oscileaza intre "baga-te-as-n-ma-ta" (intellectual lounge style), "tre sa fiu diplomat cu el" si "sa nu ma lungesc cu scrisu"!

nu-mi place teologul-diplomat Teodor Bakonsky...
chiar ma irita...
uite ce gasesc intr-o carte de Dorin Tudoran ("Absurdistan. O tragedie cu iesire la mare" - Polirom 2006, pag.201): ..."Sa spunem ca nu prea conteaza prea mult daca primul scriitor roman disident nu a fost regretatul A. E. Bakonsky, cum crede dl Breban, ci Radu Cosasu, care invoca "adevarul integral". Socheaza, insa, faptul ca, atunci cand prietenul dlui Breban, domnul Plesita, fost ministru adjunct al Securitatii, afirma ca "A. E. Bakonsky lucra organizat cu noi, dar sa nu scrii treaba asta", istoricul disidentei romanesti , Nicolae Breban, tace ca mormantul".

un detaliu din istoria complicata and incarcata parinti-copii a Romaniei... pioase.

silver_boy

01 Jun 2006, 16:42

...

ce ne face sa ne 'atasam' de o teorie sau alta...?

Foamea !

Alex Leo Serban

01 Jun 2006, 17:52

nu-mi place teologul-diplomat Teodor Bakonsky...
chiar ma irita...
uite ce gasesc intr-o carte de Dorin Tudoran ("Absurdistan. O tragedie cu iesire la mare" - Polirom 2006, pag.201): ..."Sa spunem ca nu prea conteaza prea mult daca primul scriitor roman disident nu a fost regretatul A. E. Bakonsky, cum crede dl Breban, ci Radu Cosasu, care invoca "adevarul integral". Socheaza, insa, faptul ca, atunci cand prietenul dlui Breban, domnul Plesita, fost ministru adjunct al Securitatii, afirma ca "A. E. Bakonsky lucra organizat cu noi, dar sa nu scrii treaba asta", istoricul disidentei romanesti , Nicolae Breban, tace ca mormantul".

un detaliu din istoria complicata and incarcata parinti-copii a Romaniei... pioase.

hodoronc-tronc!
noi discutam kestii subtile, iar tu vii cu fisha de cadre... nu mai vorbeam (de mult) dspr teodor baconsky (si kiar daca am fi vorbit: ce leg. are parerea fiului lui a.e.b. cu ce a fost, sau n-a fost, a.e.b. in epoca?!? iar venim cu d-astea? :(( ), nici dspr 'dekalog', nici macar dspr dzeu - eram pe alte coclauri, si kiar ma gindeam c-o sa apari; dar nu cu asa ceva...

pt silver_boy

i guess i'm missing the point :?

Airlight

01 Jun 2006, 18:24

Alex Leo Serban

01 Jun 2006, 18:52

silver_boy

01 Jun 2006, 19:13

pt. als,
was a joke, cu referire subtilã la team-ul de astã varã - facem pomanã de 1 an "casei creaturilor"
(exista acolo un personaj care vroia sã ºtie ce stã în spatele ideilor...ºi i se rãspundea cu "foamea dom-le, foamea..." )
si pe mine ma fascineaza intrebarea asta...ce ne face sa aderam la o teorie mai degraba decat la alta...probabil ca un compositum intre educatie, culturã, inteligenþã,sensibilitatile, experientele nemijlocite...i dont know ...
oricum merge si "foamea". E cel mai universal raspuns .
Si, ma gandeam, din moment ce Istoria s-a creat cu ea...de ce n-ar fi ºi întemeietoare de "ontologii"

ps. expresia "cei sãraci cu duhul" nu înseamnã nici pe departe "cei proºti or something...(asta în cazul în care ai gândit-o aºa) ci, "cei necunoscãtori ai relelor"

Airlight

01 Jun 2006, 19:28

AB: wey eu ma mandresc cu credinta mea, wey :) ma bucur de ea, mi-e draga, nu e o teorie amorfa, ci asta traiesc. Sunt habotnic in sensul in care mi-e clar ca nicio rationalizare de prost gust n-are cum sa schimbe Ordinea lucrurilor.

Si de-aia ma bucur.

'fericiti cei saraci cu duhul', eh?

duhul cu d mic, in cazul asta.

ma iertati, stiti ca sunt sensibil la majuscule :)

silver: m-a busit rasul cand am citit prima oara aia cu foamea :lol:

herbert

01 Jun 2006, 19:29

[quote="Alex Leo Serban
... nu mai vorbeam (de mult) dspr teodor baconsky (si kiar daca am fi vorbit: ce leg. are parerea fiului lui a.e.b. cu ce a fost, sau n-a fost, a.e.b. in epoca?!? iar venim cu d-astea? :(( ), nici dspr 'dekalog', nici macar dspr dzeu - eram pe alte coclauri, si kiar ma gindeam c-o sa apari; dar nu cu asa ceva...
[/quote]

nu te supara, e doar un detaliu care conteaza (daca conteaza?) pentru putini... am spus doar ca tipul (T.B.) ma irita/enerveaza (desi ii recunosc calitatile...) si taman imi cazuse (e drept, cam tarziu...) cu comentariul sau competent-intelegator-superior, explicandu-i nefericitului dilematic cum sa simta si sa nu se sperie daca simte, ca e pe calea cea buna :) ...
desi sunt agnostic, mi se pare indecent sa discuti despre credinta in public... treaba asta (credinta) nu se masoara si nici nu se afiseaza. de aceea, ma enerveaza (din nou!) "paznicii" credintei... simt asa un sentiment de mila... dar mai bine nu spun, ca se supara unii mai credinciosi din tarcul asta (unii, pe care ii simpatizez)...
dekalogul nu mi-a placut (deci, nu m-a marcat :) ), asa ca nu discut o "broderie" in parte parazitara, uneori intoarsa pe dos...

bagati alt articol.

Alex Leo Serban

02 Jun 2006, 06:27

1. aha, acu am inteles (kestia cu 'foamea'), era o inside joke; n-aveam de unde sa stiu...
2. da, stiu care-i treaba cu 'saracii cu duhul'- da nu strica niciodata s-o dai ambigua pt cei care nu stiu si cred k e legata de prostie, nu? ;)
3. nu vad de ce credinta n-ar putea fi discutata in public, de bine ce sexul este...? kestia asta cu, 'e ceva intim', blabla - gimme a break! orice poate fi discutat in public. ce sint de acord, e k discutia se infunda - cita vreme e ceva ce nu poate fi argumentat rational.

silver_boy

02 Jun 2006, 13:05

Terror_IST

02 Jun 2006, 19:35

Am fost surprins sã constat cã puþini dintre cei care au adresã de e-mail la yahoo.com ºtiu de unde vine numele portalului, cu toate cã aproape toþi l-au citit, mãcar în copilãrie, pe Jonathan Swift. În ultima sa cãlãtorie, Gulliver ajunge pe o insulã unde caii (Houyhnhnm-ii) sînt fiinþe inteligente ºi raþionale, în timp ce oamenii (yahoo-ii) sînt niºte primitivi, aproape de animalitate, folosiþi ca vite de povarã de cei dintîi. Naratorul este tratat cu suspiciune, avînd în vedere fizicul sãu de yahoo. El însuºi se dezgustã de sine ºi, dimpotrivã, se lasã fascinat de superioritatea rafinatã a houyhnhnm-ilor, cu care, dupã ce le învaþã limba, întreþine colocvii interesante. Aceastã conte philosophique, departe de a se adresa copiilor, satirizeazã starea de lucruri din Anglia începutului de secol XVIII ºi, în general, din Europa cea nejustificat de orgolioasã. Denumirea motorului de cãutare, apoi a portalului, nu are sens în afara semnului de exclamare: Yahoo! În intenþia proprietarilor acestei mãrci înregistrate, numele semnificã ordinul dat unui inferior de a aduce degrabã ceea ce superiorul sãu doreºte sã aibã. Spre deosebire de yahoo-ii lui Swift, care asudau cãrînd materiale ºi trãgînd sãnii pe uscat, în care se lãfãiau caii bãtrîni, yahoo-ul virtual aduce, la cerere, informaþie, cunoaºtere sau distracþie de pe tot întinsul web-ului. Acesta din urmã aparþine deci yahoo-ilor, care-l parcurg în lung ºi-n lat, strîngînd de toate, bune ºi rele, cu bulimie ºi fãrã discernãmînt.
Swift ne povesteºte, prin intermediul lui Gulliver, cã houyhnhnm-ii, nemulþumiþi de prestaþiile yahoo-ilor, ºi-au pus chiar problema exterminãrii acestora. Murdari ºi mincinoºi, nici mãcar nu erau eficienþi, deoarece preþuiau cantitatea ºi nu ºtiau sã distingã calitatea. Fãrã ei, houyhnhnm-ii se puteau descurca mai bine. În mod asemãnãtor gîndesc cei care, de la un timp, vor sã reinventeze spaþiul virtual. Pînã nu de mult, acesta era doar un depozit de bric-�*-brac, din care yahoo-ii software aduceau cantitãþi imense, rãmînînd utilizatorilor houyhnhnm-i sarcina dificilã de a scormoni în grãmadã, pentru a gãsi ceea ce merita pãstrat. Web 2.0 este proiectul unui spaþiu virtual curat, lipsit de situri parazitare, nesemnificative, inutile. Sistemul Web 1.0, adicã cel pe care-l cunoaºtem, era adaptat nevoilor unor yahoo-i, care vor sã strîngã cît mai mult ºi sã dea cît mai puþin. Conexiunea asimetricã permitea transferul cu mare vitezã al informaþiei de la servere cãtre utilizator ºi, dimpotrivã, un debit mult mai mic al transferului invers, de la utilizatorul individual cãtre comunitãþile virtuale. Motoarele de cãutare, la rîndul lor, erau apreciate dupã volumul ofertei, nu dupã relevanþa ei. Instrumentele noi, oferite de Google (ordonarea rezultatelor dupã relevanþã, de exemplu) schimbã modul în care considerãm informaþia, de la percepþia de tip yahoo la cea de tip houyhnhnm. Sistemul BitTorrent dã posibilitatea unei conexiuni simetrice, în care viteza sã fie egalã, în ambele sensuri. Paradigma celui de-al doilea web este interacþiunea, ciberspaþiul nemaifiind doar un mediu de transmitere sau de imersiune, ci un sistem de cooperare. De aceea, o denumire alternativã a lui este "sistem de operare Internet". Exemplarã, ca realizare bazatã pe aceastã paradigmã, este enciclopedia Wikipedia. Întreprinderile din noua economie sînt extrem de sensibile la aceastã schimbare, ele încurajînd colaborarea online, atît pe Intranet-ul firmei, cît ºi pe Web 2.0, fãcînd astfel sã se creeze valoare, iar aceasta sã iradieze în spaþiul ciber-social al comunitãþilor virtuale. Colaborarea prin Web 2.0 presupune renunþarea la locvacitatea redundantã ºi debutonatã care caracteriza comunicarea virtualã de pînã mai ieri. Cibernauþii, pentru a continua sã reziste ºi sã stîrneascã atenþie în noile circumstanþe, trebuie sã-ºi însuºeascã felul de a fi al houyhnhnm-ilor. În conversaþiile lor, ne spune Gulliver, nu se menþiona nimic care sã nu fi fost folositor, exprimat în cuvinte puþine ºi pline de miez. Schimbul de idei se supunea regulilor decenþei, dar evita adresarea ceremonioasã. Oricine contribuia la discuþie o fãcea spre a se împlini pe sine ºi spre a-i mulþumi pe ceilalþi. Nu erau întreruperi, nici plictisealã; nu era înfierbîntare, nici indiferenþã.
Mulþi deplîng faptul cã cei dornici sã contribuie la realizarea proiectelor prin cooperare virtualã sînt prea puþini în raport cu numãrul celor care beneficiazã de pe urma acestor proiecte. De fapt, nu avem motive sã credem cã o colectivitate de mediocritãþi ar lucra mai bine decît un grup mic de avizaþi. Web 2.0 este democratic, dar minoritar, în timp ce precedentul lui era doar gregar. Houyhnhnm-ii înºiºi, de altfel, aveau grijã sã nu se înmulþeascã peste mãsurã, pentru a-ºi pãstra standardele de calitate. Decizia care urmeazã deliberãrilor în grupuri mici nu este privitã ca un decret ci, dacã ar fi sã utilizãm limbajul houyhnhnm-ilor, ca un hnhloayn, adicã, aºa cum ne traduce Gulliver, ca un îndemn. Fiinþa raþionalã nu trebuie constrînsã, ci convinsã, deoarece nici un cibernaut evoluat nu se va opune unei idei raþionale din orgoliu, din lãcomie sau din pasiune, fãrã a-ºi pierde calitatea de houyhnhnm ºi a risca sã fie privit cu dezgust, ca un simplu yahoo.

Adrian MIHALACHE

Alex Leo Serban

03 Jun 2006, 07:13

citatul de mai sus e din dilema veche - poate n-ar fi stricat sa fie precizat!...

Terror_IST

03 Jun 2006, 12:31

citatul de mai sus e din dilema veche - poate n-ar fi stricat sa fie precizat!...

Imi cer scuze, dar mi s-a parut ca am scris si sursa. Intr-adevar e un articol din numarul trecut al Dilemei.

@ ALS Loved your Cannes review din numarul nou.

herbert

03 Jun 2006, 22:22

pt. herbert
Ideea asta a credinþei intime despre care "nu se cade" sã vorbeºti în public face parte din spiritul obtuz ºi ecumenic al Bisericii pt. care orice discuþie dincolo de porþile ei dogmatice e o impietate.

Acu nici exhibarea ei nu mi se pare o soluþie...dar mã mirã o chestie:
Faptul cã dumneata n-ai înþeles cã, pentru un scriitor, totul devine "de vânzare" ºi implicit public: credinþa lui intimã, sexul, angoasele, dinþii, pãrul..cãci (citire de la Mill) cât ar mai valora un autor fãrã individualitatea lui distinctã cu care dezbracã ºi îmbracã curva asta de lume...

mi-e lene sa vad ce-am scris eu despre credinta, retineri narative si interpretative (sper sa nu fie mai grav decat rezumi "dumneata" aici, domnule silver_boy :) ), dar aveti perfecta dreptate... un artist poate rascoli orice pe lumea aceasta. doar ca rascolite, unele teme degaja asa miasme... la toxicitatea asta ma refeream eu, care de la un moment incolo e destul de neplacuta... restul, evident, e parfum si inspiratie...

Alex Leo Serban

05 Jun 2006, 09:20

@ ALS Loved your Cannes review din numarul nou.

thank you :)

silver_boy

06 Jun 2006, 00:13

Revoluþia lor
Magda Mihãilescu (Gândul 6 iunie)

În decembrie 1989, abia ieºeau din adolescenþã. Tinereþea le-ar fi dat dreptul sã nu târascã dupã ei imaginea rãnilor îndurate de pãrinþii lor, sã intre într-o altã epocã lepãdaþi, asemenea multora, de obsesia istoriei. Cu toate acestea, ºi Cãtãlin Mitulescu, ºi Corneliu Porumboiu au ales, pentru debutul în lungmetraj, subiecte al cãror fundal este revoluþia. Ante ºi post decembrie 1989. Talentul le-ar fi susþinut oricare altã opþiune. Anvergura succeselor anterioare – unul: Palme d’Or pentru scurtmetraj, altul Premiul Cinéfondation, la Cannes – le-ar fi justificat libertatea de a-ºi arunca ochii oriunde în jur, chiar ºi dincolo de zare. Cu toate acestea, þinta lor a fost una ºi aceeaºi: întrebãrile nedesluºite în adolescenþã, rãspunsurile de atâtea ori distorsionate oferite mai târziu de alþii. Nu poate fi o întâmplare cã doi dintre cei mai înzestraþi cineaºti ai generaþiei lor s-au întâlnit, acum, pe acelaºi teren tematic. Opþiunea lor poate ºi ar trebui, de fapt, sã descumpãneascã pe cei tentaþi sã judece din goana trenului o generaþie pragmaticã, perceputã ca una care a întors cu voioºie spatele istoriei, de pe urma cãreia nu ar mai putea avea beneficii. Dupã cum ar trebui sã proiecteze într-o altã luminã noul val al cineaºtilor care, iatã, se pare cã sunt departe de a se împãca, în indiferenþã, cu hegeliana „viclenie a istoriei”. Pelicule despre revoluþie s-au mai fãcut. În primii de dupã ’89 zburau teroriºtii pe ecrane, în cãmeºoaiele lor negre, precum liliecii. Soluþia cea mai facilã era, atunci, sã produci oportuniste „filme de acþiune inspirate din actualitate”, în vechea, nezdruncinata noastrã tradiþie. Cum mi-am petrecut sfârºitul lumii al lui Mitulescu, A fost sau n-a fost (12:08, East of Bucharest) al lui Porumboiu sunt purtate nu numai de un impuls de respingere a minciunii, a bâjbâielilor, a gesticulaþiei de arenã ce însoþesc evocarea evenimentelor de acum 16 ani, ci ºi de reacþia desprinderii de un cinematograf mediocru în pretenþia lui de a face ordine în istorie, de a fi deþinãtorul adevãrului unic. Sunt filmele unei generaþii care, înainte de orice, vrea sã înþeleagã ce s-a întâmplat dar ºi ale unei alte priviri, eliberate de ticurile uniformizãrii. Tocmai de aceea nu seamãnã unul cu altul. Cãtãlin Mitulescu este un artist îngândurat, melancolic, Porumboiu – un hâtru al cãrui umor devastator lasã destul loc amãrãciunii. Unul se situeazã la un capãt al segmentului istoric: presimþirea furtunii. Altul – la polul opus, al unor nedumeriri ºi ambiþii caraghioase ce se tot prelungesc de mai bine de un deceniu. În finalul din Cum mi-am petrecut sfârºitul lumii, vaporul inundat de luminã, la care au visat copiii, se tot îndepãrteazã de þãrmul nostru, ca o himerã. A fost sau n-a fost se încheie cu imaginea unor amãrâte de felinare ce se aprind exact ca ºi acum 16 ani, pâlpâirea lor rãzbãtând cu greu în întunericul uliþelor, la fel ca atunci. Abia acum, pornind de la cele douã filme, atât de diferite, se poate vorbi, cu adevãrat, despre începutul scrierii unui capitol cinematografic în care cei de mâine vor putea gãsi repere ale raporturilor dintre artã ºi istoria trãitã de noi toþi. Fãrã fanfaronadã ºi, nu mai puþin, fãrã gãunoºenia mimãrilor estetizante. O mare ºcoalã de film, cea polonezã, se impunea, dupã rãzboi, preluând din istorie tema destinului tragic al unui popor. Noi am ratat aceastã probã. Sunt semne cã noua generaþie nu vrea sã piardã ºansa înaintãrii compacte. Sã le luãm în seamã la timp, nu doar în zilele de sãrbãtoare.

Supastar

07 Jun 2006, 20:26

Homuniºtii – între orificiu ºi oficiu

Cristian Tudor POPESCU
Gandul - 7 iunie

Homuniºtii – între orificiu ºi oficiu
Homosexualitatea a fost odatã o problemã de sex ºi orificii. Niºte „fetiþe” ºi niºte „bãieþi” luptau pentru dreptul de a putea sã se lesbieneascã ºi sã se gãyþeze liber. Ziceau cã-s hãituiþi ºi bãgaþi în puºcãrii pentru simplul fapt cã „iubeau pe cine voiau”. Aceºtia sunt „ilegaliºtii” Partidului Homunist Român, cu nimic deosebiþi de ilegaliºtii Partidului Comunist Român, printre care, de altfel, era frecventã împãrtãºirea tovãrãºeascã de idei ºi sentimente pe cale oralã sau / ºi analã.

Astãzi, nimeni nu-i mai deranjeazã pe homosexuali, care pot sã ºi-o punã cum doresc, în mod democratic. Dar, aidoma activiºtilor comuniºti, homuniºtii trebuie sã întreþinã libidoul sacru al revoluþiei continue, trebuie sã inventeze noi þeluri ºi duºmani, sã învârtã moriºca agitaþiei ºi propagandei. E prea puþin faptul cã pot sã se iubeascã în dormitor cum vor, acum þin sã bage în ochii oamenilor normali agitaþia lor sexualã de bâlci. Gesticulaþia heterosexualã „normalã” la vedere este interzisã prin lege. Foarte bine. Dar de ce ar fi permisã cea homosexualã? Cãsãtoria este o instituþie – bunã, proastã – creatã pe baza diferenþierii sexuale. De ce propagandiºtilor homosexuali nu le mai ajunge orificiul, vor ºi oficiul stãrii civile? Mai mult, dupã cãsãtorie, urmeazã, logic, sinistra pretenþie a însurãþeilor homo de a adopta copii. Dupã cum vedeþi, în loc sã-ºi construiascã relaþii specifice unei minoritãþi sexuale, homuniºtii se înfig în viaþa oamenilor normali, cãreia îi sug tradiþiile ºi cutumele pânã le golesc de sens.

O primã explicaþie pentru toate acestea sunt pur ºi simplu banii. Milioane de euro vin din Occident pentru asociaþiile gay&lesbian care militeazã pentru ce mai inventeazã. Prin urmare, homuniºtii, ºi dacã li s-ar aproba exhibiþiile publice, cãsãtoria, adopþia etc., tot ar mai gãsi ceva de revendicat – de pildã recunoaºterea relaþiilor homosexuale dintre Iisus ºi apostolii sãi. De la o anumitã sumã în sus, a fi homosexual devine o meserie. Lucrativã.

Dincolo de bani, homosexualitatea înseamnã ºi o mentalitate sectantã. Ca orice minoritate agresivã, homuniºtii vor transformarea drepturilor individuale, pe care incontestabil le au, în drepturi colective. Acum, se poate vedea cu ochiul liber cum aceºtia se promoveazã unii pe alþii în funcþii politice, administrative, artistice – priviþi televiziunile, partidele politice, bãncile... Obþinând drepturi colective, discriminaþi pozitiv, aceºtia vor putea sã-i încalece pe faþã pe heterosexuali, pe unde îi prind... Existã însã ºi un alt pericol. Mitingismul homosexual, vânturarea obsesivã a „cauzei” în ochii publicului, oferã un excelent prilej de afirmare a aºa-zisei „noua dreaptã”. Singurul segment de politicã româneascã interbelicã nerefãcut ºi neconsumat dupã 1989 este legionarismul. Þãrãnismul, liberalismul, naþional-comunismul etc. au imagini deja uzate. Dupã portretele lui Maniu, Coposu, ale Brãtienilor ºi al lui Nicolae Ceauºescu, mã întrebam când se va ieºi cu portretul lui Zelea Codreanu. S-a întâmplat ºi asta, graþie activismului homunist. Politicieni ca Gigi Becali sau C.V. Tudor au dificultãþi insurmontabile în a-ºi construi un discurs bazat pe deficitul comercial, TVA, cotã unicã sau temele integrãrii europene, în schimb ca sã tune ºi sã fulgere împotriva homolãilor „stricãtori de neam” le vine mãnuºã, iar priza la public e garantatã. Apãrãtorii amorului carpatin, care au zbierat lozinci antigay la Piaþa Unirii, aduceau foarte bine cu niºte ultraºi ai stadioanelor, vãdit incomodaþi cã nu pot sã strige „Muie!”, întrucât ar fi fost ca o declaraþie de dragoste. Cred cã dl. Becali ar fi dispus sã finanþeze nu numai un referendum pe tema cãsãtoriilor homo, ci ºi, discret, niºte festivaluri gay. Pânã atunci, o delegaþie reprezentativã a partidului lui Dan Voiculescu, partid de guvernãmânt al României, i-a întâmpinat pe „dreptacii” sexului corect cu „Bravo, bãieþi!”...

Parcã aud ariergarda homunistã care va citi acest text cum îmi aruncã în faþã argumentul suprem al alinierii la Europa. Nu comentez, citez: dupã cum informeazã agenþia Reuters, pedofilii din Olanda ºi-au lansat oficial Partidul Caritate, Libertate ºi Diversitate (NVD) care are în centrul agendei sale legalizarea relaþiilor sexuale cu copii de la 12 ani în sus, dezincriminarea deþinerii de materiale pornografice cu minori ºi posibilitatea ca orice copil sã aparã în filme porno de la 16 ani. Acesta este numai începutul, intenþia NVD fiind ca „pânã la urmã sã se renunþe la limita de vârstã cu totul”, precizeazã Reuters.
----------------------------------------------------------------------------

Inca unul din multele argumente pt care CTP-ul mi se pare un prost...
-ca sa incep cu incheierea lui: ce au pedofilii cu homosexualii?? :?
-ce i se pare lui atat de greu de inteles de vor homosexualii s fie legale -casatoriile? (one of my guesses would be motive psihice)
-toata duma cu "homunistii" e tampitzica rau....
-becali nu cred k ar finanta festivaluri gay pt k asta e nebun, nu e om politic s umble dupa interese si s fie ipocrit..... i really don't like becali, dar consider k e nebun, astfel oarecum sincer in ideile lui cretine....

si as mai avea cateva obiectii la articolul asta.... dar sa vad daca genereaza discutii au ba (sa nu vorbesc singur!)

silver_boy

08 Jun 2006, 03:47

Dear Supastar, CTP-ul nu e "un prost" and u know that (in fact, we know that) :)
Am citit ºi io articolul...E scris cu "rãutate". O rãutate gratuitã, inutilã, care-l dezonoreazã pe autor. Am un amic care-mi aminteºte necontenit despre "toxicitatea" CTP-ului. Cred cã e, indeed, cel puþin de la o vreme, prea "toxic" ... asta ca sã nu mai amintesc de autosuficienþa lui ostentativã care mi-l face, cu adevãrat, antipatic.
Dar se pare cã autosuficienþa e un soi de pret-a-porter în vogã printre "vestimentaþiile" formatorilor de opinie...cicã
Cât priveºte toatã bãlãcãreala asta cu meetingul homosexualilor...absolut penibil. Prilej de isterie ºi populism patriotard, demagogie ºi becalism cu toptanu'...ca sã nu mai amintesc de clericii noºtri "pavlovieni" .
Nici nu ºtiu ce e mai "indecent": homosexualitatea care iese în stradã sau comunismul care o "aºtepta" deja acolo?

Cinemania

08 Jun 2006, 08:32

oricum de-acuma vor aparea noi motive de cafteala in afara celor din/de pe langa stadion :D

cat despre homosexuali, ar fi bine sa fie atenti la ce e in jurul lor - asta pt binele lor...una e sa te manifestezi intr-o tara ca Olanda, alta e sa o faci in Romania

Bogie

08 Jun 2006, 09:43

Inca unul din multele argumente pt care CTP-ul mi se pare un prost...

Cred ca ar fi mai bine sa citesti 2-3 carti scrise de el, apoi sa afirmi lucrul asta...

ulrich

08 Jun 2006, 09:50

ctp e in im-postura,asta e problema lui;de fiecare data cand cineva il localizeaza lka stanga politica incepe sa rada manzeste,accepta in tacere(si cu placere)plasarea lui acolo,desi e evident ca omul nu se diferentiaza cu nimic de restul "telectualilor" romani(de dreapta,in imensa majoritate,acum si intotdeauna).

Coshava

08 Jun 2006, 10:42

{...}restul "telectualilor" romani(de dreapta,in imensa majoritate,acum si intotdeauna).

:?
Discutabil. O mare parte a "intelighentsiei" romane e finantata/are legaturi "tainice" cu diverse ONG-uri iesterne care ... numai de dreapta nu sunt. Asta desi, intr-adevar, in plan intern da ( sau dadea ) mai bine sa-l sustii pe E. Constantinescu decit pe I. Iliescu, pe T. Basescu decit pe A. Nastase s.a.m.d. :lol:

Supastar

08 Jun 2006, 12:30

bine...bine...bine....
nu sariti pe mine
na, nu e chiar prost... dar de prost gust si lipsit de bun simt tot ramane...
intr-adevar nu i-am citit cartile, dar discutam in mare despre articolul din ziar.... pe care tot un articol prost gandit il consider... vezi postul d mai sus pt cateva argumente...
plus ca pe ctp comportamentul lui de a fi comentator/critic/analist de orice oricand oriunde il descalifica din start...
need i remind anyone de tampeniile lui cu intreruperea filmelor d p procinema? asta chiar mi se pare jalnic... nu mi se par atat de cretine interventiile lui (desi majoritatea sunt) pe cat mi se pare de idioata toata faza cu intreruptul filmului (a se vedea in acest sens: emisiunea cand au difuzat psycho si au intrerupt dupa scena cu dushul s-mi spuna cristian tudor popescu ca "tocmai ati urmarit celebra scena...") sau cum naiba sa intrerupi un film care se baza pe atmosfera gen "Spring, Summer, Fall, Winter... and Spring" k s-mi recite el poezii??? :x

Pitbull

08 Jun 2006, 14:50

Dom'le, pentru cä C.T.P.-u' mi-e bun prieten, de vreo dooj de ani încoace, îmi arog dreptul de a afirma: e genul de om foarte inteligent si onest care, din päcate, uneori o ia razna la modul de-a dreptul penibil, ba mai poate si sä se curväsäreascä habar n-având cä o face. Are o dozä de superficialitate si opacitate pe care nu i-o spargi nici cu pickhammeru', iar când i se pune pata, parcä nici n-ar mai fi el, si începe cu aberatii ca astea de mai sus. Partea bunä e cä, totusi, e permeabil la argumente. Când îl väd cu penibilitäti de-astea, zâmbesc îngäduitor si-mi amintesc ce zicea fi-miu acu' vreo cinci ani, privindu-l cum iar se dädea "Pythia" (cine stie, cunoaste! ;) ) la un talk-show:
- Mai stii cum la displayu' äla vechiu apäruserä pe ecran linii de la rândurile din WordPerfect, dupä ce scrisesesi în el atâtia ani? La fel o sä se imprime si pe televizor, în curând, conturul cheliei lu' Popescu!

Bogie

08 Jun 2006, 15:07

Mie mi-au placut cartile lui, lasand la o parte anumiti termeni de care abuzeaza( nu poate scapa de formatia sa de inginer). Are idei interesante despre filme sau literatura, niste observatii subtile. Comenteaza intr-adevar multe(politica, filme, muzica, fotbal, literatura, tenis etc.), ca un adevarat roman se pricepe la toate....dar si Llosa face la fel + multi altii.

Si chiar are bun-gust.

Supastar

08 Jun 2006, 15:16

Si chiar are bun-gust.
nici n-am zis k n-are.... am zis k ESTE de prost-gust! :w00t:

ce s-i faci? omu' e complex! asta e! voi gasiti ce sa va placa si sa apreciati, eu gasesc parti care nu-mi plac (desi nu-i caut nod in papura) :huh:

silver_boy

08 Jun 2006, 17:37

(off-topic) l-au bombardescu pe al-Zarqawi

herbert

08 Jun 2006, 18:59

CTP-ul e un populist... trage cu ochiul spre tribuna, sa vada reactiile. le asteapta. sufera cand trece neobservat prin multime...
are si crize - intervale de prostie plata si cruzime ambalata proletar... dar, mai ales, sufera ca nu e acceptat pe deplin in lumea buna (si face atatea eforturi!)... si atunci o uraste. se declara antielitist.
lupta sa cu orificiile (e obsedat de subiectul asta, a mai publicat cateva) nu e doar penibila si gretoasa, dar si usor fascistoida...

ulrich

08 Jun 2006, 20:27

O mare parte a "intelighentsiei" romane e finantata/are legaturi "tainice" cu diverse ONG-uri iesterne care ... numai de dreapta nu sunt. Asta desi, intr-adevar, in plan intern da ( sau dadea ) mai bine sa-l sustii pe E. Constantinescu decit pe I. Iliescu, pe T. Basescu decit pe A. Nastase
nastase si iliescu sunt de stanga??asta e un fel de gluma,or wha?trista trebe sa fie tara in care tipi d-astia,autoritaristi,traditionalisti si natzionalisti pana-n verdele camasilor trec drept oameni de stanga...insi care se afiseaza(ca in cartile lui carpentier)cu capul bisericii la stanga si cu seful statului major la dreapta ? iar la intelectuali...poti sa spui un singur nume de intelectual roman de stanga(in afara de dobrogeanu-gherea si panait istrati)?

Coshava

08 Jun 2006, 21:58

nastase si iliescu sunt de stanga??

La Nãstase nu aº fi sigur, dar la Iliescu da. :)

trista trebe sa fie tara in care tipi d-astia,autoritaristi,traditionalisti si natzionalisti pana-n verdele camasilor trec drept oameni de stanga...

Nici una din trãsãturile identificate nu e în mod absolut ireconciliabilã cu "a fi de stânga" - cel puþin nu la modul politic. Dacã e sã o iei aºa ... la modul filosofic, unde bãnuiesc cã ai în vedere o abordare de genul "de stânga = progresist" etc, punctul tãu de vedere are o oarecare validitate. Însã teamã mi-e cã ... meandrele concretului :P , adecã abordarea politicã purã, are de regulã prioritate. :?

insi care se afiseaza(ca in cartile lui carpentier)cu capul bisericii la stanga si cu seful statului major la dreapta ?

Cred cã protocolul de stat impune în bunã mãsurã la defilãri astfel de "afiºãri".

iar la intelectuali...poti sa spui un singur nume de intelectual roman de stanga(in afara de dobrogeanu-gherea si panait istrati)?

N. Bãlcescu ºi paºoptiºtii - în special Rosetti ?
L. Pãtrãºcanu ? ;)

În fine - discuþia deviazã pe lângã subiect. :oops:

Pitbull

09 Jun 2006, 06:14

Coshava, îmi luasi voroavele din guritä.

silver_boy

13 Jun 2006, 08:42

Idei în Dialog nr. 6, "Juste une Image" by als. Just pure delight. Probabil (apropos de reclama de la Carlsberg) cel mai bun articol ( de fapt eseu) din ce-am citit, by de alex. leo ºerban.
absolut incitantã ideea lui Godard prin care cinema-ul se converteºte din estetic în etic (comentariile pe marginea fragmentarismului imaginii, iarãºi, minunate, cinematograful prozã versus cinematograful poetic, etc. )
Fain-fain.
totuºi e de neconceput (vorba lu hagi: pãrerea mea) o hermeneuticã a esteticului fãrã tãtucu Kant care a scos înaintea lu Godard esteticul din "sentimentalitatea lui" (gr. aisthesis - sentiment)
La tãtucu Kant, estetica este filosofia senzaþiei ºi a formelor a priori, care sunt spaþiul ºi timpul.
Oricum este primul care a pus în valoare caracterul specific al valorii estetice. Judecata privind esteticul (frumosul) este dezinteresatã, universalã ºi necesarã, pe româneºte, nu are nimic subiectiv ºi arbitrar cu toate cã e lipsitã de concept., adicã nu poate fi dedusã din norme ale raþiunii sau reguli.
Sorry pt. aberaþii. deci, în concluzie, un art. foarte fain. În acelaºi nr. Traian Ungureanu - Terapia Ravel, Antonio Pentaº - elogiul diletantismului (m-am simþit direct vizat lol..and much more

Alex Leo Serban

14 Jun 2006, 06:02

draga silver_boy, mersi pt aprecieri, dar cred k te-ai grabit: eseul continua... cel putin pe ink 2 episoade! :lol:

Pitbull

14 Jun 2006, 06:46

Nu-i bai, mai postäm, mai pastäm, cä ce treabä avem? :P

silver_boy

14 Jun 2006, 10:10

draga silver_boy, mersi pt aprecieri, dar cred k te-ai grabit: eseul continua... cel putin pe ink 2 episoade! :lol:

draga alex leo serban, aveam io o vaga banuiala ca acele doua cuvinte din finalul eseului ("va urma") asta intentionau sa spuna :lol:

EgoN

14 Jun 2006, 10:31

cel mai prost articol citit lately: "TIFF XXX" de Cristina Bazavan, in Catavencu.
Doamna cu pricina, autoarea unor panseuri mondene -cinefile (face ea tot felul de legaturi numai de ea intelese intre high life-ul bucurestean si filmele comentate) (daca nu ma insel domnul marx avea o slabiciune pentru ea :sick: ) incepe spunandu-ne ca Vanessa Redgrave e o doamna spre deosebire de "cuconetul" autohton. Corect, dar venind din partea ei, a se slabi :P .
Apoi, ca sa-si pastreze probabil aerul de mare doamna, e intrigata de "criteriul de selectie sexual" a domnului Chirilov. E kipurile ingretosata de multitudinea de penisuri si de cupluri gay din selectia Tiff-ului. Halal cronicheta despre festival. Cum n-am auzit in nici un an pe cineva sa se planga de selectia lui kiri ( e vreo victima pe undeva si nu stiu eu? ) , de valoarea filmelor, a te transforma intr-un aparator al pudismului mi se pare de prost gust.
hai siktir! sa ciocnim mai bine paharelele de sampanie si sa gustam niste piscoturi!

P.S: rugaminte: m-am saturat ca in loc de comentarii despre filmele lui, sa citesc mereu aceleasi kestii despre corneliu porumboiu (ca se insoara, ca e "monosilabic" sau "lapidar in exprimare", ca nevasta-sa e frantuzoica...) :x

Alex Leo Serban

15 Jun 2006, 05:59

mda, am citit si eu. penibil. o incoerenta dupa alta (zice k gustul artistic al lui kiri e incontestabil, dupa care il acuza de 'criterii de selectie sexuala'(wtf is that!?) si k ar trebui skimbat k selectioner - de pilda cu gorzo :lol: (bietul gorzo - el kiar n-are nici o vina...)
cred k duduia era pur si simplu indispusa. sau are a hidden agenda. sau e naturally blonde... whatever. o picatura intr-un ocean.
si uite-asa, ink o data se ajunge la, si se adevereste vorba mea: oricine are dreptul la o parere, dar nu trebuie tinut cont de parerea oricui ;)

Sinnerman

15 Jun 2006, 15:37

TIFF XXX

Vãzut de la TV, TIFF (a.k.a. Festivalul Internaþional de Film Transilvania) a fost manifestarea aceea cosmolitã în care s-a fãcut miºto de prostul gust preþ de o noapte, locul unde Vanessa Redgrave s-a înîlnit cu Leslie Hawke arãtînd cuconetului bucureºtean cã e nevoie de mai mult decît de niºte haine de firmã ºi cîteva operaþii estetice ca sã fii o "lady", dar ºi spaþiul în care filmele tinerilor cineaºti autohtoni s-au bucurat de sãli pline ºi de aplauze la scenã deschisã.
Vãzut de la Cluj, festivalul a fost o selecþie de pelicule în care, cu cîteva mici excepþii, fie marcai un penis expus în cadre largi pe ecran, fie bifai o poveste despre o iubire homosexualã. Cum era de aºteptat, ºi Noaptea prostului gust a conþinut secvenþe de sex, baºca o vedetã de filme porno în ipostaza unei doamne hotãrîte sã-ºi rãzbune soþul, strivindu-i dusmanii între sînii uriaºi. Festivalul are, la fiecare ediþie, acelaºi criteriu de selecþie sexualã, aºa cã ar fi bine ca, mãcar o datã la trei ani, organizatorii sã încerce sã lucreze ºi cu un alt "selecþioner de filme". Gustul artistic al actualului director artistic (Mihai Chirilov) e indiscutabil, la fel ºi cunoºtinþele sale cinematografice, doar cã, uneori, prea mult sex nu face bine. Pun pariu cã selecþia lui Gorzo ar fi arãtat cu totul altfel.
Cît despre filmele romînilor, þineþi minte titlul A fost sau n-a fost. E filmul lui Corneliu Porumboiu care l-a fãcut praf pe Andrei ªerban, aºezîndu-l în categoria preferatelor sale din festival, alãturi de Trãieºte al lui Radu Mihãileanu. Filmul lui Porumboiu (care scrie dialoguri delicioase, deºi vorbeºte monosilabic) a fost ºi preferatul publicului.
La Bucureºti, sãptãmîna asta sînt majoritatea filmelor de la Cluj, iar dacã vreþi sã vedeþi pe gaura cheii o discuþie ca-n viaþã între doi bãrbaþi homosexuali, prieteni din copilãrie (da, ajung ºi ei la o discuþie despre cum ar fi dacã ar fi gay), mergeþi la Izolaþi, filmul cu cele mai bune dialoguri din festival.

Ãsta e articolu' pt.cei ce nu-l au la-ndemînã. Mie unuia mi se pare cã tipa e cam...ne.ftutã? Fãrã sã fiu rãutãcios (defapt, ba da!), da' nici un un om normal nu spune asta, indiferent de situaþie:

doar cã, uneori, prea mult sex nu face bine.

:lol: :w00t:

Alex Leo Serban

18 Jun 2006, 06:32

(urmarea celor de mai sus:)

http://agenda.liternet.ro/articol.php?art=3019

cu precizarea k articolul se termina - asa cum va aparea in dilema - cu un link la postarile voastre; liternet-ul l-a suprimat...

Supastar

18 Jun 2006, 12:08

Cum n-am auzit in nici un an pe cineva sa se planga de selectia lui kiri ( e vreo victima pe undeva si nu stiu eu? ) , de valoarea filmelor, a te transforma intr-un aparator al pudismului mi se pare de prost gust.
si ce are catavencu de-a face cu apararea pudorii (mai ales ca aici se ignora calitatea filmelor)??? chiar o fi incurcat textele si asta era menit sa apara in tabu sau undeva (unde oricum noi n-am fi dat de el decat accidental! ;) )

Din acelasi ciclu (in more ways than one ;) ), acum cateva dupa-amieze dj-ita d l guerrilla (which otherwise rulz!radio-ul nu tipa!) din timisoara, i-a adresat unui tip care sunase sa castige ceva invitatie urmatoarea intrebare: "pe tine nu te deranjeaza cand mergi la mare si vezi atatea domnisoare topless? "Daca ai avea un copil cum i-ai explicat ceea ce vede?" eu eram "like WTF?!?", tipu s-a blocat si nici nu stiu daca a mai raspuns ceva pentru ca eu am schimbat de pe "radio speranta vocii evangheliei"

Ambra Blu

19 Jun 2006, 15:51

Misto analiza ALSului asupra publicitatii 'intime'. (Ma rog, in advertising i se zicea publicitatea de lux si exista si divizii specializate care se ocupa de asta). A distins si polarizarea relatiilor inter-sexe atit in domeniul public cit si in cel privat. Nu trebuie luat pe bune, pentru ca e vorba doar de publicitate, mestesugul ala de soft lies and videotapes, dar e bine scris.

Articolul e aici (http://atelier.liternet.ro/articol.php?art=3528)

Ah, iar Larry Sultan (http://www.zwirnerandwirth.com/exhibitions/2005/GOF0705/images/Kitchen%20Floor,%20Reseda,0025.jpg) il face de departe pe Terry Richardson (http://www.edwardmitterrand.com/artists/Super-H%E9ros/Images/Richardson_batman_robin_72dpi_15cm.JPG), iar imagini de sex explicit in reclame - as in two going at it - exista si ele.

silver_boy

19 Jun 2006, 16:51

Als-ul a desfiintat-o pur si simplu pe Cristina Bazavan in comentariul din Dilema Veche ( preluat si pe liternet, in linkul de mai sus)
tineti minte cum il laudau vecinii nostri pe hagi pe vremea cand urmaream meciurile nationalei, pe bulgari: pai ziceau " strasnicu tuva hagi"
cam asa a facut si als in argumentul de mai sus:asa ca "strasnicu tuva als., sicicu nema, Cristina Bazavan
lol

Alex Leo Serban

19 Jun 2006, 17:52

Misto analiza ALSului asupra publicitatii 'intime'.

thnx :)
intr-una din poze o veti fi recunoscut-o pe alexandra croitoru...
iar intr-alta, pe kiri ;)
iar in articolul de sapt. asta ('nudul masculin')... nu, nu veti recunoaste pe nimeni - sper!

Ambra Blu

20 Jun 2006, 09:56

Eu, care credeam ca Gorzo nu are umor, am citit la recomandarea unui tovaras articolul lui Gorzo despre Azucena si am ris aproape tot timpul. Indiferent ce s-a scris si se va scrie (???) despre Azucena, Gorzo is king.

Rideti si voi aici (http://agenda.liternet.ro/articol.php?art=2901)

Alex Leo Serban

20 Jun 2006, 10:54

da, recunosc k si eu - pina sa-l cunosc mai bine - aveam aceeasi impresie dspr andrei... (am scris kiar o kestie dspr un fest. al filmului britanic in care, intr-o paranteza, relatind o vizionare comuna, scriam ceva gen: 'da. gorzo ride!' - k un clin d'oeil la 'garbo laughs!') well, mea maxima culpa!, gorzo ride copios :)

re: cronik la 'azucena', insa - dincolo de savoarea textului -, eu am o rezerva de principiu la acest tip de txt/comentariu/analiza/whatever: mi se pare k, in felul asta, se minimalizeaza, k sa zic asha, porcaria de pe ecran... cind rizi de ceva, il transformi intr-un obiect simpatic, haios, harmless. or, din ce-am inteles, 'azucena' is anything but; la ce sa rizi?? k mureshan a bagat mina-n buzunaru tuturor for this shit? :sick:

Airlight

20 Jun 2006, 12:10

n-a fortat-o el; au alintat-o usor, catre destinatie, altii...

drudu

20 Jun 2006, 12:13

boy, eu aveam impresia ca, on the contrary, gorzo rade prea mult si prea copios... a stat o data in spatele meu si tresaream in scaun de fiecare data cand izbucnea... acoperea orice zgomot pe o raza de cativa metri si ma facea sa vreau sa ma intorc si sa ma uit urat la el... din pacate eu nu pot sa ma uit urat (mai ales la cineva care rade)

Ambra Blu

20 Jun 2006, 13:05

Ei, dar daca despre Gorzo se poate zice ca umorul gemea in stare latenta, aici, la domnisoara aceasta (http://agenda.liternet.ro/articol.php?art=3034), nici o urma de umor sau umori. Ni se compileaza intr-un stil steril diverse informatii bio-bibliografice despre Gregg Araki, un regizor minor(itar sexual), cunoscut celor dusi pe la salile de ODC prin Mysterious Skin, Threesome si The Doom Generation. Stilul domnisoarei abunda in expresii de o admirabila plasticitate precum: violenta cartoonizata, ultra-sexualizant, erotic, productii-cult: the whole holy family (ultima sintagma imi apartine si se remarca detasat de galeria cuvintelor dubioase, pline de ele ca prezervativul de aer). Remarc cu insuficienta nepasare lipsa cuvintelor star de genul 'schizoid' si 'psihotic' si a semnului '&'. Se pare ca, de cind ALS nu-l mai foloseste, semnul nu mai e la moda.

Si o concluzie, pe final, ca trebuie sa plec: se pare ca doar fetele """"deosebite"""" (am pus 8 ghilimele, pentru a sublinia eufemismul dintre ele, ruda mai frumoasa a cuvintului "clorotica") pot vorbi cu candoare despre homosexuali atunci cind fac filme penale.

Leonard

20 Jun 2006, 18:04

Remarc cu insuficienta nepasare lipsa cuvintelor star de genul 'schizoid' si 'psihotic' si a semnului '&'.
ba este. în ultima frazã din primul paragraf: "radical & militant".
oricum o sã caut ºi eu filmele regizorului cã mi-a trezit curiozitatea.

Ambra Blu

20 Jun 2006, 18:45

Uite, in biletelul asta pe servetel (http://agenda.liternet.ro/articol.php?art=1087) in care ii da limbi lui ALS sint mai multe. Iti zic eu, '&' nu mai e hip.

Leonard

20 Jun 2006, 20:04

n-am zis cã e hip. mie demult nu mai îmi place (dacã mi-o fi plãcut vreodatã) &-ul, nici la als nici la alþii. voiam doar sã-þi arãt, fãrã nicio insinuare, cã þi-a scãpat unul, zicînd cã lipseºte. Pe mine m-au intrigat în articol niºte propoziþii fãrã predicat. În rest e ok. Evident, nu lipsesc nici multiplele slash-uri care îngreuneazã cititul (tre sã citesc fraza de 2 (sau cîte slash-uri are) ori pentru a compila fiecare sens în parte)

Ambra Blu

20 Jun 2006, 20:38

Cind vad ////// intr-un text, ma gindesc ca auctorele n/a avut puterea deciziei, sa taie ce trebuie, sa dea jos balastul, sa ramina silueta.

Si, fara legatura cu subiectul discutat, ma mai gindesc la Pinocchio, singur pe insula lui Robinson, facindu-si crestaturi pe pula.

Alex Leo Serban

21 Jun 2006, 05:30

whatever.
eu zic k bati cimpii cu slashurile: nu e kestia de indecizie, ci de 'multiple entries', as in 'cutare is a X slash Y', a.s.o.
eu am o rubrik la dilema care se keama 'citit/auzit'...
cum adik sa ma 'decid' ??

slashurile sint utile.
plus k dau textului asha, ceva... interesant? (ador cuvintul asta! :lol: )
PS intr-adevar, la '&' am renuntat... dar care e problema dk unii vor sa-l perpetueze? va pierdeti in detalii - unde stim noi cine sta ;)

raptor

25 Jun 2006, 11:13

Emisiunea realizata de Gabriela Vrânceanu-Firea i-a avut ca invitati pe deputatul Sergiu Andon (avocat al lui Dan Voiculescu) si pe Aurelian Nebel (seful Biroului Juridic de la CNSAS). Subiectul? Aceeasi porcarie, jenanta, cu noile dosare si dovezi pe care, brusc, le tot "descopera" parazitara institutie, la comanda politica. A fost abordat, telefonic, si tartorul CNSAS-ului, tiganul sifilitic Mircea Dinescu. Incontestabil, stapînul absolut al CNSAS, care îi calca în picioare pe toti prin huliganism, obraznicie, santaj. Înca de la primele tipete guturale, nenorocitul asta a dovedit ca e beat mort. Mai mult decît atît, dar a vorbit si ca un porc, jignind-o pe moderatoare si zicînd, textual, despre colegii sai ca "se caca pe ei" (?!).
Si asta în direct, pe un post de Televiziune, fara bulina rosie, sau avertismentul (18). Ce pazeste CNA-ul? De ce nu-i atrage atentia vagabondului sa nu-si mai clateasca gura cu produsul preferat, în public, pe micul ecran, la ora de vîrf? A fost abordat telefonic si Dan Voiculescu, care, în "triplex", l-a dat de gol pe infractorul respectiv. Astfel, milioane de oameni au aflat ca idiotul a fost recrutat de Securitate în 1983. si au mai aflat cum "lucreaza" ("Mircea, fa-te ca lucrezi!") boschetarul Mircea Lindescu la CNSAS: cu 2 ani în urma, el l-a vizitat pe Dan Voiculescu la sediul firmei acestuia, din Str. Gîrlei, anuntîndu-l, radios, ca a descoperit ca avea un Dosar de Urmarire Informativa (nu de informator!), iar la schimb sa-i dea si lui o emisiune la Antena 1. Incredibil, dar perfect plauzibil, fiindca acesta a fost, mereu, comportamentul puradelului vînzatoarei hoate de la Alimentara din Slobozia, care l-a avortat, cu fusul, pe marginea santului. Aici s-a terminat povestea. Un asemenea BIsNItAR nu mai are dreptul sa deschida gura, trebuie dat afara cu scuipati în ochi si suturi în fund.
Ce alte avantaje a mai stors gunoiul asta din functia de membru CNSAS? Multe, fireste. În primul rînd ca a traficat dosare, pe bani grei. si-a angajat si amanta acolo, în anul 2000, pe unguroaica Germina Nagît, fata colonelului de Securitate Ivascu, pe care a transferat-o de la revista "Secolul XX" în functia foarte importanta si bine platita de sefa a Directiei Arhivelor, avînd 55 de angajati în subordine, masina la scara si, în general, un statut de mare demnitar. si ea e o buboasa proasta ca noaptea! (Ne aminteste de filmul italian "Fata lui Bube".) Auzind el ce-i reproseaza presedintele PC, cioroiul cu strungareata a fost lovit de streche si a turbat! Ce tipete! Ce isterie! Rareori s-a auzit, pe vreun post de Televiziune, asa vacarm! Mitocanul era facut la pielea goala. În finalul emisiunii a intervenit, tot telefonic, si liderul PRM, care a spus ceea ce trebuia spus despre ratatul si antitalentul asta de Dinescu: 1) E un analfabet, care a ramas repetent la liceul din Slobozia; 2) A fost strecurat de PCR la Academia de Politruci "stefan Gheorghiu"; 3) A fost secretar UTC pe Uniunea Scriitorilor fiind distins cu Premiul CC al UTC; 4) A facut armata la Securitate (în anii 1970-1971), iesind cu un grad de subofiter - prin urmare, el e sperjur si încalca Legea de functionare a CNSAS; 5) A fost turnator, contra-cost, la colonelul Albu si la tovarasa maior Stana Cheta, pe care a angajat-o, la începutul anului 1990, ca femeie de serviciu în vila sa de pe Bd. Aviatorilor, ca sa o tina "aproape" si sa-i închida gura. Tribunul a mai spus ca infecta creatura Nagît n-are nici un drept moral sa controleze Arhivele Securitatii, de vreme ce ta-su a fost colonel de Securitate, colaborator (cu mai multe identitati) al lui Pacepa, asadar ea nu poate fi obiectiva. Ce cloaca împutita s-a format acolo, la CNSAS! "N-am sa te uit niciodata, Dinescule!" - i-a strigat Dan Voiculescu Poetului Cimpanzeu. Iar avocatul Sergiu Andon l-a facut "vagabond literar". Una peste alta, a fost o seara de pomina, care a dovedit, înca o data (daca mai era nevoie!), cît de iresponsabil e cocalarul din Slobozia si cum s-a facut tandari credibilitatea CNSAS. Orice ar spune "institutia" asta si orice "verdict" ar da, n-o mai crede nimeni...

articol de: Elena Loghinovskaia
:lol:
dar mai bine va dau link-ul, sa rideti si voi...
http://www.ziarultricolorul.ro/eveniment.html?aid=1148

Leonard

25 Jun 2006, 11:25

Dinescu rulz

raptor

25 Jun 2006, 11:32

.admit si sustin.

MinRep

25 Jun 2006, 11:43

dar mai bine va dau link-ul, sa rideti si voi...
Astia, cu "Tricoloru'" si partidulor lor cu tot, sunt penibili rau... Nici Dinescu nu e mai breaz (sau, cel putin, nu mai e amuzant de foarte mult timp), da' pare hotarat sa-i bage pe cat mai multi la puscarie...

...sau la sanatoriu...

Supastar

25 Jun 2006, 13:21

:lol: :lol: :lol: :lol: :lol: :lol: :lol: :lol: :lol: :lol: :lol: :lol: :lol:

textul e atat de prost scris ca material jurnalistic, incat credeam k e parerea lui raptor si m tot miram si ma pregateam sa-i dau un reply!

:lol: :lol: :lol: :lol: :lol: :lol: :lol: :lol:

Raptore, imi cer scuze ca te-am banuit de asa ceva. Textul e de vina, e intr-un asemenea hal incat nici nu m-am gandit ca a fost publicat undeva! :D

raptor

25 Jun 2006, 13:34

:lol: nu face nimic. o sa incerc sa caut lautele ascunse printre injurii :P :lol:

Supastar

25 Jun 2006, 15:40

:happy:

sa fiu onforum, tot de pe jegul ala d site:
http://www.ziarultricolorul.ro/eveniment.html?aid=1165

de unde aflam ca in cinematografie "totul este montatura"! in alte cuvinte numai montajul conteaza, MDL sux, Haneke SUX, si l'enfant sux (cu mentiunea ca p asta nu l-am vazut) si, bineinteles, numai vechile epoci de aur ale cinematografiei dau roade.......
ce mai! samanatorism si poporanism cinematografic!!!

MinRep

25 Jun 2006, 15:54

sa fiu onforum, tot de pe jegul ala d site:
http://www.ziarultricolorul.ro/eveniment.html?aid=1165
Fraza de inceput (Filmul înseamna, prin definitie, legaturi, adica, tehnic vorbind, taieturi, montaj sau cut, cum zic americanii.), adica, virgula, adica, m-a dat, virgula, adica, virgula, gata, adica, cum zic americanii, virgula, this is fukced up right here...

raptor

25 Jun 2006, 16:13

http://www.ziarultricolorul.ro/eveniment.html?aid=1148

:D faine comentarii!!!! :lol: :lol: :lol:

Supastar

25 Jun 2006, 16:17

L, (virgula) O, (virgula) L, (virgula)

Cinemania

25 Jun 2006, 17:17

de acolo se poate da copy/paste pentru cearta pe Cinemagia de ex :D

Alex Leo Serban

25 Jun 2006, 17:55

ah, da, grid modorcea... un ins la fel de penibil precum numele-i :lol:
dk mai era nevoie de ceva pt a se face de kk de tot - e tatal proastelor de la indiggo!

Mala Portugal

25 Jun 2006, 18:03

Si-n plus e si autorul trilogiei "Baietii de bani gata" (1993), "Fetele de bani gata" (1994), si " Noii baieti de bani gata" (1996) :w00t: :huh: :shock:

drudu

25 Jun 2006, 19:13

cum, grid modorcea, reputatul regizor si scriitor (not my words!!!) care a lasat posteritatii numai opere de arta, nu ca filmele superficialilor de azi? cata ireverenta din partea noastra... :o

Alex Leo Serban

25 Jun 2006, 19:44

hai, mai cu tupeu, mai bagati ireverenta baietii si fetele, k nu e destula pt cit d penal e personaju ! :P

Airlight

25 Jun 2006, 20:49

some of you guys are actually enjoying the spittings in the air here..

nu c-as avea ceva pro modorcea (don't know the guy) dar prezumtia de la care pleaca mi se pare in regula. Filmul e constructie in aceeasi masura in care e si marturie, eveniment - in fapt, astea doua fiind singurele instrumente care dau, interwoven, rezultatele pe care le stim.

Ca lately e hip si trendi sa tii camera locked down pentru minute bune "ca la festival" sau ca intre timp s-au dezvoltat tehnici de stilizare a montajului pana la minimalism in favoarea continutului cadrului, e tot atat de adevarat, pe cat e de pasager si de regional - nu oricine si nu oriunde recurge la stilistica asta.

Si ce zice nea grig e ok in esenta. El zice "nu va mai luati dupa outsiderii care forteaza regulile, pentru ca ei o fac in cunostinta de cauza. Nu puteti face asta pana nu intelegeti voi, filmaci romani ce sunteti, regula cu pricina."

El zice de fapt sa nu mai copiem abulici fara sa fi inteles lectia.
Si asta mi se pare de bun simt.

In rest, treaba voastra ce socoteli aveti de incheiat cu el. Mie, desi oarecum inghetat intr-o perspectiva, articolul mi se pare pertinent.

Sa nu ne grabim sa dam inertial cu rahat. Un pic de luciditate nu strica.

My 2pence.

MinRep

25 Jun 2006, 21:14

El zice de fapt sa nu mai copiem abulici fara sa fi inteles lectia.
Da. Da' de ce se leaga tocmai de "Marfa si banii" si "Moartea domnului Lazarescu", care sunt cam cele mai bune filme romanesti facute dupa 2000?

Articolul e penibil... Si la fel e tot saitul de unde a fost cules!

Alex Leo Serban

26 Jun 2006, 05:55

sint persoane atit de compromise (vezi gm) incit kiar si cind spun k pamintul e rotund u have to disagree! ;)

KORBEN

26 Jun 2006, 08:09

studiu de caz:
un film mai multi cronicari:

http://agenda.liternet.ro/articol.php?art=3045
gorzo ar fi vrut mai mult sex de la un film!!!
sunt in stare de soc.

http://agenda.liternet.ro/articol.php?art=3020
ne-entuziasmant ca scriitura dar cu o concluzie de milioane

http://agenda.liternet.ro/articol.php?art=3010
probabil cel mai bine utilizat "fireste" din publicistica romana contemporana

http://agenda.liternet.ro/articol.php?art=2926
cam "ilar' si cam lung

http://agenda.liternet.ro/articol.php?art=2916
oribil de lung
dupa primul paragraf (mult prea "latrat" pentru starea mea de dimineata m-am oprit)

http://agenda.liternet.ro/articol.php?art=2896
inimaginabil de oribil de lung
si totalmente lipsit de detasare
argumentele oki (in majoritate) dar cum sa zik... textul in sine e doar "oarecum lizibil"

Airlight

26 Jun 2006, 12:04

misto idee, sa vezi cu ce diferente de polaritate raspund haparatele noastre critice mai mult ori mai putin consacrate..

cool shit mon

Alex Leo Serban

26 Jun 2006, 14:57

whatever, da eu n-am inteles cum adik 'cel mai bun 'fireste' bla bla'...
adik nu stiu dk e cool sau e shit.
mai ales k in textu meu nu e niciun 'fireste'!
oh korben, cu elipsele lui... :?

drudu

26 Jun 2006, 22:04

Caranfil, superproductiile romanesti si vajnica armata romana

Nae Caranfil plãnuia sã înceapã, zilele acestea, filmãrile la „Restul e tãcere”, prima superproducþie româneascã din ultimul sfert de veac. Programul regizorului a fost dat, însã, peste cap de… Ministerul Apãrãrii Naþionale, care a refuzat sã-i punã la dispoziþie un contingent de militari, pentru a reconstitui momente din Rãzboiul de Independenþã.
Pelicula lui Caranfil, dedicatã celor care, cu un secol în urmã, au realizat primul lungmetraj de la noi, „Independenþa României”, nu are norocul celei de acum 100 de ani. Dacã cineaºtii din 1911 au beneficiat, pe parcursul a câteva luni, de sprijinul a peste 40.000 de militari puºi la dispoziþie prin ordin al regelui Carol I, Caranfil n-a cãpãtat ajutorul pe care conta. Producãtorii ar fi avut nevoie, pentru 3 zile, de 150 de militari a cãror prestaþie ar fi fost plãtitã.

Jandarmeria va participa la filmãri cu 100 de militari ºi subofiþeri cãlare, dar Ministerul Apãrãrii a refuzat sã se implice, invocând lipsa efectivelor. „Armata susþine cã n-are oameni. Deci, dacã mâine e atacatã, n-are efective”, glumeºte amar Nae Caranfil. Regizorul se aratã sceptic cu privire la veridicitatea explicaþiei date de MApN: „A fost posibil, pentru «Cold Mountain», sã se foloseascã, timp de o lunã, 1.000 de oameni, dar pentru noi nu se gãsesc 150, pentru trei zile. Mi-e ºi jenã sã mai comentez aici, e vorba de o rea-voinþã inexplicabilã. Armata are o tradiþie puternicã în filmul românesc. Au fost fãcute zeci de filme cu armata, unele chiar recent. Întâmplãtor, pentru filmul acesta nu mai sunt soldaþi. E ºi asta o glumã româneascã”.

Dacã nu primeºte susþinere în scurt timp, Caranfil ar putea renunþa la aceastã producþie, care este cel mai scump film românesc al ultimelor decenii. „În cazul în care filmãrile se opresc aici, filmul nu va mai putea fi reluat. Nu într-un viitor imaginabil. Echipa nu mai poate fi recompusã peste trei luni, oamenii au alte proiecte, pierd actorii”.

Dacã nu se poate rezolva cu ai noºtri, poate cã o soluþie ar fi militarii americani de la baza NATO din România. Caranfil nu are nimic împotrivã: „Dacã s-ar putea disloca niºte contingente de la Kogãlniceanu, ar fi perfect. Nu m-ar încurca deloc”

Gandul, 27 iunie 2006

e de bine? e de rau? i'm anxiously waiting for the outcome...

silver_boy

26 Jun 2006, 22:21

later edit. drudu postasem ºi io textu cu pricina ...il tai lasand doar numele autoarei (Diana Popescu)

pur si simplu INCREDIBIL
(re)Citeam, de curand, un articol de-al lui Caranfil din Cultura 16-22 Feb 2005 ...doar în textele autorilor mei favoriþi mai gãsesc frumuseþea asta a scriiturii ( Caranfilu ºi când dã inteviuri "scrie" bine )
E, cum însuºi o spune, un autor de filme : " Eu nu sunt "regizor de film" în accepþiunea clasicã a termenului, adicã un dirijor al platoului de filmare ce armonizeazã diversele componente ale producþiei ºi impune o viziune unitarã asupra rezultatului. Eu sunt un autor de film. Totul, de la geografie la personaje, de la situaþii la ritm, se naºte la mine în cap ºi cere sã fie impresionat pe peliculã"
Caranfilu...cu aerul lui pedant ºi finuþ de Sorbonist...
Filmu ãsta, Restul e tãcere, trateazã (cum bãnuiesc cã ºtiþi) povestea primului film românesc. E, cumva, un soi de restituþio a istoriei noastre cinematografice.
Nu-mi vine sã cred cã printre toþi imbecilii ãºtia de colonei, generali, politicieni, nu existã o minte mai luminatã care sã înþeleagã cã avem nevoie de filmul ãsta...mai acut decât sã ºtim, bunãoarã, cine e cel mai mare român ...
Armata românã nu are 150 de soldaþi ca sã-ºi apere, în definitiv, istoria.
Mu.ue armatei române în cazul ãsta.

raptor

27 Jun 2006, 09:56

.a rezervat-o nicolaiescu pe toata perioada vietii, d-aia.

Supastar

27 Jun 2006, 11:37

whatever, da eu n-am inteles cum adik 'cel mai bun 'fireste' bla bla'...
adik nu stiu dk e cool sau e shit.
mai ales k in textu meu nu e niciun 'fireste'!
oh korben, cu elipsele lui... :?

da! e cool! si eu observasem, dar nu i-am dat atata importanta...

Probabil cã "Sionul" (ºi toatã confreria legatã de el) nu existã decît în imaginaþia lui Pierre Plantard - ºi în copypaste-ul lui Dan Brown -, dar Leonardo Da Vinci, Isaac Newton ºi (fireºte) Isus au existat, iar combinaþia unora cu alþii e un cocteil exploziv.

:P :P :P

Alex Leo Serban

27 Jun 2006, 13:14

uh... uhu... u r right. i missed that one :sleep:

Pitbull

27 Jun 2006, 23:43

Off-topic scurt:
Eu am un pitic pe creier: în tot ce scriu sau traduc, cuvântul "fireste" îl atribui numai personajelor negative.
De ce? Cä-l folosea des toashu Dulea.

Supastar

28 Jun 2006, 10:30

a.l.s. = evil !!! :w00t:

Pitbull

28 Jun 2006, 10:41

Nu-i ivel*
Asa e el.
_________________________________
* - Ivel = licentä poieticä. (n.a.)

Nae

08 Jul 2006, 14:47

un articol scris de mult de un nou prieten de-al meu, de aici. nice guy, and... well, i like the way he thinks.

cu dedicatie speciala pentru ALS, but not meant bad, really.

http://www.fipresci.org/archive/archive_2005/questions/art/art_rbergan.htm

Alex Leo Serban

08 Jul 2006, 16:12

da, bah nae, e f misto textu - de ce sa ma supar? sint cu totul de acord cu el (ti-am si zis pe mp k l-am cunoscut pe rp la salonic)...

ma bucur k sontag e 'rated' peste kael - this is the truth. ce spune sontag dspr filme (in eseurile ei seminale, de pe la-nceputul anilor 60) este mai rewarding si mai intellectually stimulating decit cronicile lu tanti pauline...
ok, pauline (idolu lui gorzo) was witty & stuff, dar cam marginita - to put it bluntly; she didn't see the bigger picture. dk nu intelegi k filmu nu e decit 'another brick in the wall' in zidu culturii - si nu faci interconexiunile necesare -, e dish (sau pish) wasser...

deci, da, e ok. pt mine, comentariul filmelor este o cautare a ideilor care se gasesc si in filme - si pe care cei mai mari, cineastii geniali, le-au ascuns acolo (precum eroul lui wkw in 'in the mood...'). si au fost ascunse in filme pt k acolo era locul lor - nu in lit., nu in muzica, nu in altceva.
that's all, basically.

thnx for the link!
PS eu am orgoliul de a nu fi un artist :P there's way too many, anyway!

silver_boy

08 Jul 2006, 16:29

frumos rãspuns coane Leo :)
vezi, de-aia te iubim noi pe dumneata (când nu te urâm) :lol:

Alex Leo Serban

08 Jul 2006, 18:10

i prefer to be controversial rather than be everybody's toast 8)

Terror_IST

13 Jul 2006, 13:00

Pãreri despre o lansare de carte

Bookfest - Tîrg de Carte 2006. De ce tîrgul nu se mai poate numi simplu, Tîrg de Carte nu prea înþeleg. Bookfest - varianta scurtã a englezescului Book Festival - sunã probabil mai european, mai NATO, deci mult mai bine. Apãrutã în anul 1993, cartea lui Irvine Welsh, Trainspotting, este lansatã acum în limba românã de Editura Polirom. În englezã nu am citit-o încã ºi mãrturisesc cã nu am vãzut nici filmul, ecranizare realizatã de regizorul Danny Boyle în anul 1996. Atît cartea cît ºi filmul se pare cã sînt un must cum s-ar spune acum, dupã cum reiese din cele cîteva vorbe spuse de tinerii prezenþi la eveniment. Venisem hotãrîtã sã cumpãr cartea. Dupã lansare, în ciuda lansãrii, cu greu am mai cumpãrat-o. Urmeazã sã o citesc. La cei 36 de ani ai mei, nu cred cã sînt nici o babã acritã, nici o pudicã ipocritã ºi nici uºor nu mã ºochez. ªi totuºi... lansarea acestei cãrþi m-a ºocat. Pe cei ºase tineri - adevãrate personalitãþi probabil, pe care oricine trebuie sã îi cunoascã ºi sã îi recunoascã, motiv pentru care prezentãrile au lãsat mult de dorit - pare cã cel mai mult i-a impresionat atît cartea, cît ºi filmul numai prin limbajul de argou, extrem de libertin ºi colorat - obscen. Un tînãr, figurã cunoscutã - colaborator constant al gazetei Academia Caþavencu, are sau a avut o emisiune pe nu ºtiu ce post TV, a apãrut pe coperta revistei Timpul liber ºi despre care întîmplãtor ºtiu mai multe din alte surse (de, lumea-i prea micã) - se prezintã, cu o urmã de ironie adresatã nu prea ºtiu cui, ca specialist în droguri. Are un aer sigur de sine, ostentativ. Despre Trainspotting spune cã este o carte eliberatoare. O felicit pe... (traducãtoare - n.a.) fiindcã a pãstrat limbajul original (...). Este eliberator, cred eu, sã poþi citi la fiecare paginã aproape, dar chiar la fiecare paginã cred, cuvintele atît de normale, pe care le voi rosti aici tare ºi pe care vã invit sã le rostiþi ºi voi împreunã cu mine (...); aºadar este normal ºi eliberator sã citeºti în sfîrºit ºi în cãrþi, în româneºte, cuvintele pe care le auzi zilnic peste tot (...). Aceste cuvinte sînt: pu..., pi..., mu... (cu excepþia ultimei propoziþii, citatul probabil cã nu este extrem de fidel, o astfel de cuvîntare fiind greu de reþinut cu exactitate). A urmat apoi, din partea Editurii Polirom un tînãr din al cãrui cuvînt încerc sã redau cît mai exact: Cititorii fideli ai Editurii Polirom ne cunosc: jeg ºi pornografie. Cît mai mult. Trainspotting nu face excepþie. Încercãm sã menþinem ºtacheta cît mai ridicatã. (...) Aºadar jeg ºi pornografie, mu...lor! (Din nou, garantez exactitatea ultimei propoziþii!) Nu atît cuvintele dure spuse tare, la microfon, cu ostentaþie m-au ºocat. Într-adevãr, asta este ce auzim pe stradã la fiecare pas. Dar e oare normal sã le auzim atît de des? ªi în plus, acum nu eram pe stradã, ci la un tîrg de carte. La lansarea unei cãrþi. Nimeni nu cred cã vine la un tîrg de carte, nimeni nu participã la o lansare de carte ca sã fie numit M...t! ªi orice ar spune tinerii vorbitori, nici pe stradã, nici chiar în traficul bucureºtean, unde cred cã agresivitatea verbalã este maximã, nu auzi aºa ceva... La un astfel de eveniment, mãcar la un astfel de eveniment, eu aº lãsa obscenitãþile deoparte. Pur ºi simplu nu este loc pentru ele. Dar în mod evident ceea ce numesc eu obscen, lor - tinerilor lansatori ai Trainspotting-ului - nu li se pare decît normal, firesc, eliberator. Bucuria cu care vorbitorii cãutau privirile celor prezenþi pentru a le arunca în faþã cuvintele obscene a fost mai ºocantã decît cuvintele propriu-zise. Nu ºtiu, dar bãnuiesc cã, dupã ce ºi-au terminat cuvîntarea, se simþeau din nou eliberaþi. Na, cã v-am zis-o! aveau ei aerul cã spun. Probabil cã, pentru "specialistul în droguri" (despre care am aflat între timp cã este autorul unei cãrþi de succes) ºi pentru colegul sãu în ale limbajului dur, "domnul" de la Polirom, a vorbi obscen în public e o dovadã de... de ceva. De curaj? De sinceritate, în contextul în care toþi ceilalþi, care se simt agresaþi de vulgaritate, nu sînt probabil decît niºte ipocriþi? De bãrbãþie? Un alt tînãr, solist într-o formaþie de muzicã, ce mi s-a pãrut uºor jenat de antevorbitorii sãi, îºi încheie cuvîntarea relativ incoerentã, recunoscînd cu sinceritate: ªi de fapt, nu prea ºtiu ce caut eu aici! Dintre cei ºase protagoniºti ai lansãrii de carte, unii au pãrut jenaþi. Faptul cã nu au luat însã nici o atitudine, cã nu au încercat mãcar sã "dreagã" cumva penibilul, i-a pus în aceeaºi oalã cu cei doi. Nu mã gîndesc cã ar fi la fel ca ei, ci cã pur ºi simplu încã nu sînt pregãtiþi sã facã faþã intruºilor în bunul-simþ. Mi-e teamã cã le e ruºine sã fie decenþi; cã, simþindu-se ridicoli dacã nu se alãturã vulgaritãþii, obscenitãþilor ºi proastei creºteri, vor deveni ºi ei la fel. Li se pare poate ºi lor normal ca o lansare de carte sã conste într-un elogiu al obscenitãþii? Oare Trainspotting nu are alte mesaje? Are oare Trainspotting ºi un subiect? Dacã da, oare de ce nu s-a putut vorbi despre acest subiect la lansarea cãrþii? Poate pentru cã "lansatorii" nu au priceput decît cuvintele care le erau familiare...

Alexandra HILLEBRAND - Dilema Veche

Supastar

13 Jul 2006, 15:45

la bucurenci se refera,nu?

prima greseala a doamnei respective e ca nu a numit cuvintele respective: pu.la, piz.da, mu.ie, mu.ist etc. (punctele bineinteles sunt puse k s nu vedeti voi stelute ;) ) e o atitudine care nu-ti poate aduce castig de cauza intr-o asemenea problema. acum un an si ceva citeam o revista culturala care imi picase in mana (nu mai tin minte care) si la un moment dat era un articol in care publicau un jeg de pseudo-poezie pornografica. poezia era incredibil de proasta si mega vulgara, dar a fost publicata pentru a fi combatuta cum se cuvine. daca nu ar fi publicat-o integral, ar fi putut recurge la principiul "noi nu e coboram la nivelul ala", dar asa au putut construi cea mai buna (contra)argumentare pentru a combate poezia.
singura mea problema cu limbajul vulgar si, prin extensie, cu pornografia corelata cu arta de orice fel e problema sinceritatii. si sa fie necesar, nu gratuit. am vazut o piesa de teatru (chip de foc) in care la un moment dat un tip se urca in pu.la goala pe o masa si urla k nimeni nu vrea sa se fu.ta cu el; si mi s-a parut un moment foarte bun pt k a fost atat de sincer incat aveai impresia k era absolut necesar sa faca gestul respectiv. in schimb, in mai multe piese de teatru am intalnit simple injuraturi (gen "du-te-n pi.zda ma-tii"), dar au fost atat de false si de fortate incat imi venea sa ies din sala.
in literatura, problema sinceritatii e mai obscura, dar ramane intotdeauna la vedere cea a necesitatii; aceasta necesitate fiind bineinteles corelata cu un rost.
asa ca tind sa-i dau dreptate doamnei respective, dar cu o oarecare rezerva. necunoscand detaliile, exista posibilitatea ca, personal, sa fi considerat toata faza respectiv drept ok.

Alex Leo Serban

13 Jul 2006, 19:11

yep, se refera la bucurenci.

am vbit cu el, mi-a spus k faza a fost mult mai tare decit povesteste gagik - adik, el a rugat lumea strinsa la lansare sa repete-n gura mare, dupa el, cuvintele acelea, k in 'monoloagele vaginului' (pt cine a vazut piesa e clar), intr-un fel de exorcizare/terapie de grup/whatever...

in kestia asta (k si in aceea a 'nudismului'), cred k probl e in the eye of the beholder. adik si eu cred k tre sa ajungem o data si o data sa nu mai dam okii peste cap la auzul acestor cuvinte, k doar nu sintem domnisoare de pension ce p.ula mea (asha), si cred k o solutie ar fi (si) aceasta banalizare a cuvintelor cu pricina prin repetitie ad nauseam (hm, ce ziceti de asta: 'ad nauseam ;) '?) iar cei care se gindesc imediat la sex cind vad corpuri goale au - clar - o probl (care le vine probabil din frustrari sau altceva). i mean, why the f.uck tre sa te gindesti la futai cind vezi niste nuduri for chrissake?! :x
si kiar dk e vorba de sex - SO WHAT!?
cred k ar trebui sa devina cel mai banal lucru sexul - ceva k mancatul sau cascatul (ma rog, poate nu cascatul... scarpinatul?) si asta nu se va-ntimpla pina nu se va scapa de 'aura' de sacralitate pe care o are sexul vazut ca (= in relatie cu) L*O*V*E... dk va fi vazut k un sport, va fi ok; dk va fi - insa - vazut in continuare k o kestie ubermistica, the union of two souls & all that bullshit, atunci vom tiri dupa noi aceste prejudecati & clishee...
eu cred k it all comes de la culpabilizarea esentiala adusa de crestinism sexului. sexului pur, necontaminat de 'amor'. sexului 'sportiv', hedonist, auto-gratificant. sexul trebuie 'imbracat' in Iubire, altfel - asha gol-golutz - pare ceva nashpa (apud crestinism). in plus, el trebuie sa aiba o 'finalitate'- care nu e orgasmul, oh nu, NU! e procreatia...
si astfel se perpetueaza una din cele mai vulgare fatalitati ale omenirii de dupa christos: omul k mashina de (re)produs. nu sexul 'sportiv' este 'animalic' (dimpotriva, acesta e un produs al civilizatiei!), ci abia finalitatea lui reproductiva.

uf, m-am intins - but i really wanted to get it off my chest... :P
(continuarea - in 'eseul despre sex', la care lucrez)

Supastar

13 Jul 2006, 20:51

adik si eu cred k tre sa ajungem o data si o data sa nu mai dam okii peste cap la auzul acestor cuvinte[...] si cred k o solutie ar fi (si) aceasta banalizare a cuvintelor cu pricina prin repetitie ad nauseam
si conform celor spuse de mine, asta e un scop ceea ce creeaza necesitate si anuleaza gratuitatea, ergo i'm ok with that! :happy:

uf, m-am intins - but i really wanted to get it off my chest... :P
(continuarea - in 'eseul despre sex', la care lucrez)
asteptam...asteptam... ;)

silver_boy

15 Jul 2006, 04:07

Eternul ºi fascinantul Jiji a apãrut în presa Austriacã (în cotidianul Der Press, cu tot cu pozã)
Pentru cã vieþuieºte o prostie intraductibilã nea Jiji apare strãinilor uºor pitoresc, poPULAr, "un om care spune lucrurilor pe nume", cu limbã slobodã etc. mai degrabã simpatic decât frate de sânge cu unchiu Retardo...gazetarul austriac pomeneºte chiar de expresia cu care la gratulat pe Tãriceanu (gândac politic adik politische kakerlake )
Who knows, n-ar fi de mirare sã-ºi gãseascã varii fani (ºi) printre gazetarii occidentali...
Faza cu adevãrat durã ( de care habar n-aveam) e cã a pus sã fie imortalizat într-o replicã a tabloului lu Da Vinci, Cina cea de Tainã, alãturi de 11 fotbaliºti plus un antrenor pe post de apostoli,
:w00t: :w00t: :w00t:
somebody shoot me pls... :lol:

Airlight

19 Jul 2006, 23:18

l-a observat feeder, il aplaud si eu, va invit sa va delectati si pe dumneavoastra:

http://www.algoritma.ro/dilema/129/AndreiPL.htm

Supastar

19 Jul 2006, 23:24

da. nice. :)

imi aminteste de un citat de george bernard shaw, tangential, ce-i drept, dar imi place, poate il si stiti:

"The reasonable man adapts himself to the world. the unreasonable one persists in trying to adapt the world to himself. Therefore all progress depends on the unreasonable man."

Alex Leo Serban

20 Jul 2006, 16:32

a scris cioroianu, tot in dilema (de sapt trecuta), un articol super apropo de kestia cu 'marii romani' - sub forma unei scrisori catre... madalina manole :w00t: !! e absolut darimator - din pacate, tre sa mai asteptati pina marti, cind se posteaza pe net...

drudu

20 Jul 2006, 17:56

sa inteleg ca nu ne incurajezi sa ne ducem la taraba sa cumparam dilema?

Supastar

20 Jul 2006, 18:35

:lol:

la prima vedere asta am crezut si eu... dar nici nu cred k se mai gaseste acum de vanzare k e cam tarziu si maine apare alta! ;)

drudu

20 Jul 2006, 19:06

crezi serios ca s-a epuizat numarul trecut? esti mai optimist decat mine :happy:

Supastar

20 Jul 2006, 21:44

si daca nu s-au epuizat, cred k s-au trimis inapoi pt k de obicei tarabele de presa nu tin numere vechi cand primesc numere noi.

drudu

20 Jul 2006, 21:55

logic, dar eu am gasit odata 3 numere consecutive, iar 'nenea' zice ca-mi face rost si de altele mai vechi... cum arata ca un freak of nature, am cumparat ce voiam si nu m-am mai intors... :? where's one, there must be more... oricum, nu mai cumpar ziare, nu fac decat sa se adune prin colturi, astept aricolul pe net, cum bine zicea als, desi mi-e cam dor de clasicul rasfoit...

silver_boy

21 Jul 2006, 01:32

dap, foarte fain articolul conului Cioroianu.
Mã întreb dacã l-o fi citit ºi Mãdã (or' vreo colegã din branºã, or' vreo colegã de-a colegei...)
foarte fainã ºi inter-faþa nouã a dilemei (vechi).

Ambra Blu

22 Jul 2006, 00:19

adik si eu cred k tre sa ajungem o data si o data sa nu mai dam okii peste cap la auzul acestor cuvinte, k doar nu sintem domnisoare de pension ce p.ula mea (asha), si cred k o solutie ar fi (si) aceasta banalizare a cuvintelor cu pricina prin repetitie ad nauseam

Dar cuvintele astea sint cele mai uzate, abuzate si abrutizate cuvinte din limba romana. Din pacate, faptul ca sint vehiculate in toate mediile le banalizeaza, isi pierd puterea de impresionare, expresivitatea si rolul primordial, de blestem desacralizat prin trivializare. Consider ca e de datoria fiecarui vorbitor de limba romana cu pretentii (double-meaning, mind me) sa imbunatateasca acest 'catalog cu jigniri utile'. E mult mai usor sa zici 'i-o dau lu' ma-ta la muie' decit 'sa-mi bag pula-n mina cu care se sterge ma-ta la gura'.

PS: Iar 'Monoloagele vaginului ', impreuna cu initiativa lui Bucurenci de da liber acces la 'pizda', mi se par de un penibil infiorator. Prefer proiectul suprarealistilor cu fetita la virsta primei comuniuni, coronita pe cap si rochita alba, citind un text pornografic, din care sa nu inteleaga nimic.

herbert

25 Jul 2006, 00:07

iata un articol care surprinde "spiritul" acestor zile toropite de caldura si prostie...
il postez direct, ca e mic, dar voinic. imi place cum scrie Radu Calin Cristea. vedeti "Cotidianul", acolo scrie si Traian Ungureanu, Sever Voinescu, papa Paler (pe care l-ati barfit aici) si altii...

Baciul Hayssam si Miorita
Radu Calin Cristea

"Omar Hayssam a plecat din Romania pentru ca ii venise vremea. Stia prea multe si putea incepe sa vorbeasca. Nici de-a teroristii nu ne mai putem juca.
Lipit, ca Ulise si ai sai, de burta unor oite, O. Hayssam ne-a parasit. Miorita laie plinge iarasi. Suspectat de terorism si de inscenarea rapirii jurnalistilor romani in Irak, Hayssam era cel mai important trofeu cistigat in concursurile antiteroriste autohtone. Hayssam a alunecat lin spre libertate cu complicitatea unui lung lant de verigi institutionale: Justitia, SRI, SIE, Politia, IML, Vama, cu siguranta si altele. Bine infipt in structurile de informatii, a fost suspectat si dovedit ca a avut afaceri mocirloase cu citiva granguri din PSD, cu apropiati ai fostului director al SIE Gheorghe Fulga, cu fiul fostului sef al IGP Dumitru Sorescu, cu fosti mahari ai Securitatii si ai nomenclaturii comuniste. Din 1995 pina in 2005 au fost trimise autoritatilor 88 de note informative referitoare la Hayssam. Tacere. Sub o asemenea umbrela institutionala a facut si ultimii pasi pe sol romanesc. Nu e singurul caz. Tocmai ne transmite bezele dinspre cantoane helvete Zaher Iskandarani aflat si el cu un dosar greu pe rol si care ar fi parasit Romania aproape simultan cu Hayssam. Pam, pam. Partener de afaceri cu Hayssam si alt disparut in plin proces este Ristea Priboi, una dintre capatinele spionajului ceausist. Pe 25 mai 2002, cu doua zile inainte ca Parchetul sa anunte redeschiderea dosarului in care era acuzat de complicitate la contrabanda, Adrian Tarau pleaca nestingherit in strainatate, devenind un prosper om de afaceri in Statele Unite. De sub un maldar de dosare penale a levitat in Suedia Gregorian Bivolaru. Acuzat de numeroase infractiuni economico-financiare, afaceristul Sever Tcaciuc pleaca din Romania in 28 februarie 2003, cu trei ore inainte ca politistii suceveni sa solicite interzicerea iesirii acestuia din tara. Teroristi, contrabandisti, mari evazionisti fiscali sint scapati printre degete de un sistem ciuruit de coruptie si alte interese murdare. Presedintele Traian Basescu are dreptate: sistemul e ticalosit, iar institutiile statului baltesc in mediocritate. Ceea ce seful statului poate ca va pricepe macar acum este ca mare parte dintre ticalosii vin dinspre serviciile secrete care l-au tradat cind ii este lumea mai draga: cu citeva zile inainte de intilnirea cu presedintele George Bush caruia se va stradui sa-i explice cum lupta Romania impotriva terorismului si cit de bine ii sint securizate granitele prin exemplul proaspat al unui terorist care o zbugheste din tara pe o balta ruseasca, intr-un vesel behait de mioare."

Pitbull

25 Jul 2006, 00:22

Pppäi, ddah!
Bogdaproste, Herbie!

herbert

25 Jul 2006, 12:42

Pppäi, ddah!
Bogdaproste, Herbie!

sa fie primit...
intotdeauna cu placere pentru baietii buni: ascultatori, respectuosi, harnici, care mananca si se culca la timp :)

drudu

30 Jul 2006, 08:27

Corriere della Sera, 29 iulie

In Iran sunt interzise cuvintele straine
Decretul lui Ahmadinejad
"Documentele oficiale si manualele scolare vor folosi termeni in conformitate cu Academia persana"
Presedintele iranian a ordonat agentiilor guvernamentale, ziarelor si tuturor organismelor de cultura iraniana sa traduca in farsi orice cuvant strain intrat in limbajul comun. Printre acestea, de exemplu, este "pizza", care ar putea deveni "paine elastica".
Aplicarea decretului prezidential va fi supravegheata de organismul de control al limbii, Farhangestan Zaban e Farsi, sau Academia persana, care a introdus mai mult de 2.000 de cuvinte alternative pentru cele straine. O atentie deosebita va fi acordata cuvintelor de origine araba, deoarece Coranul este scris in aceasta limba.
Alte exemple de traduceri: "chat" va deveni o "scurta conversatie", o "cabina" va fi redenumita o
"camera mica", "elicopterul" se va transforma in "aripi rotitoare". Toti acesti termeni vor ajunge in noile editii ale manualelor scolare si , pentru o societate ca cea iraniana care foloseste zilnic franceza si engleza, vor suna comici si chiar cacofonici.

in afara de comic mie-mi suna cunoscut rau de tot....

herbert

04 Aug 2006, 01:20

MinRep

04 Aug 2006, 09:09

Tocmai inaint am citit si eu interviul cu Patapievici. Nu mi s-a intamplat de prea multe ori sa fiu in asemenea masura de acord cu o alta persoana... Great stuff!

marx

04 Aug 2006, 09:37

Supastar

04 Aug 2006, 10:55

mie in mare mi-a placut articolul. partea cu care nu pot sa fiu de acord e aia cu pedeapsa cu moartea si asta pt k mi se pare inacceptabila "uciderea conform legilor statului" (k tot m-a pus cineva acum cateva zile sa revad green mile si m-a obsedat replica). mai multe nu spun k nu vreau sa deturnez discutia pe tema pedepsei cu moartea.
herbert, e cale lunga (sa ne-ajunga) de la critica la anti-americanism...

Alex Leo Serban

04 Aug 2006, 12:01

un interviu cu o persoana care crede in valorile tari...
zice - intre altele - H.-R.Patapievici aproximativ acelash lucru pe care il spuneam - mai demult - si eu (vezi rabufnirile mele pe Cinemagia): toti europenii antiamericani sunt imbecili, ipocriti, fara memorie si... tot tacamul care poate fi reperat pe o scara a degradarii si a ratacirii...
iata linkul: http://www.romanialibera.ro/editie/index.php?url=articol&tabel=z04082006&idx=38

in primul rand HRP e un imbecil. omul asta face atatea gafe de interpretare si vine cu atatea argumente eronate sau fragile incat pare o gluma 'telectuala.

Ex:
"- Cand invidiem Nordul pentru prosperitatea lui nu trebuie sa ignoram doua lucruri: in primul rand ca asta se face pe baza unor mutilari sufletesti semnificative (catastrofala relatie dintre sexe ca urmare a fricii protestante fata de sexualitate)."

Daca nu a aflat pana acum, temperaturile scazute afecteaza libidoul si procreerea. E un fapt medical. Si culmea, in Suedia zoofilia e acceptata legal, iar Danemarca a fost prima tzara din lume, in 1966, care a legalizat pornografia hard.

"- A compara politica Statelor Unite cu o politica de cowboy nu este complet gresit fiindca cowboys erau de fapt niste agenti hobbesieni intr-o reglementare neputincioasa fiindca in definitiv, serifi existau, dar erau neputinciosi. Cowboy-ii asumau, potrivit ideii de dreptate pe care o aveau, justitia. Cowboy-ii nu trebuie dispretuiti."
Daca HRP si oricine altcineva crede ca america face justitie e un imbecil. Justitia nu inseamna sa-l devorezi pe cel aparat.

Dar oare ce-l face pe hrp sau pe sherbet sa considere america o notiune superioara care actioneaza fara greseala si nu trebuie deranjata de critici ?! raspunsul e simplu: prostia si lipsa memoriei. america a fost construita de niste proscrisi, apoi a implicat libertati ce satisfac instinctele primare si demagogii la fel de fruste. singurul ei atuu este ca orice muritor de pe aceasta planeta, fie un hindus dintr-un catun inecat de excremente de elefant sau cine stie ce oltean prapadit, mancator de praz, se poate integra in elementul american. de ce? simplu, america nu are o entitate distincta, e permeabila pt oricine, nu e un club de elita, si acel motto "american dreamz" nu dovedeste decat ca forta superioara e doar o abureala.

PS: cel mai bun sahist american al tuturor timpurilor, Bobby Fischer, a facut un gest de adevarat cowboy: a scuipat pe steagul americii. eu fac likid....

kestia cu 'temperaturile scazute afecteaza libidoul' & stuff suna a determinism d doi bani... ba kiar rasism! (how about: in scandinavia, iarna, e mai mult noapte decit zi - so people can f.uck??? si e simetrica cu comments gen: rasa galbena/musulmanii/tiganii puiaza la greu' etc...)
dk ar fi spus-o hrp, as fi considerat-o cu adev. o gafa!

in c priveste sua: faptul k a fost 'construita d proscrisi', p lga k NU e adev. (confunzi cu australia), oamenii aceia fiind mai degraba persecutati sau nevoiasi decit proscrisi (iarasi confunzi notiunile!), nu e nicidecum o 'pata' - cum vrei sa acreditezi ideea -, ci un argument pro. e F BINE k s-a ridicat prin fortze proprii, pishindu-se p batrina europa si depasind-o d mult in priv. drepturilor omului, si e F BINE k nu e un 'club inkis' si k oricine s poate integra... care-i problema!? :o

asha m-am saturat d turbatzi d-ashtia care se bat cu caramida-n piept k ei sint heiuropeni, mai draga (las k nu-i adevarat!), cu o 'cultura multiseculara', in timp ce americanii, vezi doamne, sint niste arivisti fara istorie/cultura & stuff... c sa-ti spun! decit cu blazon si in shantz, mai bine fara si prosperi. sint arivisti, da, si au si ajuns unde si-au propus! in timp ce 'batrina (decrepita) europa' s kk p ea, isi suge gingiile fara proteza si nu face decit sa s vaiete k americanii i-au furat pensia d urmasha... :sick:
PS nici eu nu sint d acord cu c spune pata dspr pedeapsa cu moartea... dar asta o sa i-o spun in particular

marx

04 Aug 2006, 13:02

kestia cu 'temperaturile scazute afecteaza libidoul' & stuff suna a determinism d doi bani... ba kiar rasism! (how about: in scandinavia, iarna, e mai mult noapte decit zi - so people can f.uck??? si e simetrica cu comments gen: rasa galbena/musulmanii/tiganii puiaza la greu' etc...)
dk ar fi spus-o hrp, as fi considerat-o cu adev. o gafa!
bha, si tu si hrp sunteti niste harbarnisti. mai citeste si tu medicina si afla ce "boli" rasiale exista. Cum dracu' sa spui ca nordicii sunt niste amputati sexuali cand astia sunt cei mai permisivi in sexualitate?!

in c priveste sua: faptul k a fost 'construita d proscrisi', p lga k NU e adev. (confunzi cu australia), oamenii aceia fiind mai degraba persecutati sau nevoiasi decit proscrisi (iarasi confunzi notiunile!), nu e nicidecum o 'pata' - cum vrei sa acreditezi ideea -, ci un argument pro. e F BINE k s-a ridicat prin fortze proprii, pishindu-se p batrina europa si depasind-o d mult in priv. drepturilor omului, si e F BINE k nu e un 'club inkis' si k oricine s poate integra... care-i problema!? :o
ok, au fost nevoiasi, persecutati sau orice altceva, dar de unde au venit?! nu majoritatea din Europa?!

asha m-am saturat d turbatzi d-ashtia care se bat cu caramida-n piept k ei sint heiuropeni, mai draga (las k nu-i adevarat!), cu o 'cultura multiseculara', in timp ce americanii, vezi doamne, sint niste arivisti fara istorie/cultura & stuff... c sa-ti spun! decit cu blazon si in shantz, mai bine fara si prosperi. sint arivisti, da, si au si ajuns unde si-au propus! in timp ce 'batrina (decrepita) europa' s kk p ea, isi suge gingiile fara proteza si nu face decit sa s vaiete k americanii i-au furat pensia d urmasha... :sick:
in anii'30 america a fost in colaps financiar, mureau de foame, apoi au facut speculatii in razboi si au inceput sa-si ingroase burtile. si la ce le foloseste?! la iluzia ca sunt cei mai puternici. big deal.

nu sunt nici pe departe anti-american dar e gretos sa citesc niste texte pupincuriste despre cat de perfecta e o natiune care, politic, face gafa dupa gafa, iar social e subreda, la fel ca orice alt stat, mai putin cele nordice...(cred ca asta il fute pe hrp).

Alex Leo Serban

04 Aug 2006, 14:50

bha, si tu si hrp sunteti niste harbarnisti. mai citeste si tu medicina si afla ce "boli" rasiale exista. Cum dracu' sa spui ca nordicii sunt niste amputati sexuali cand astia sunt cei mai permisivi in sexualitate?!

:lol: pai asta-i si ideea - sint permisivi, ultrapermisivi, suprapermisivi, doar-doar li s-o scula... :w00t:
tu nu crezi k un handicapat locomotor este mare amator d porno??

cit priveste sua vs europa - da, toata lumea stie k americanii au venit din europa (marea britanie, olanda, italia...). ei, si? au demonstrat k pot depasi europa-muma si pune p roate un sistem mai avansat... dk europenii aia ramineau, k niste calici, in europa, mureau d foame: asha, in 'tara tuturor posibilitatilor', s-au realizat.

si asta nu e 'pupincurism' decit dk esti willingly blind to facts!
end of story.
(pun pariu k n-o sa rabzi si o sa mai postezi un raspuns! kiar vrei sa ai ult. cuvint, trollule? np - ti-l ofer d acuma :P )

marx

04 Aug 2006, 15:26

:lol: pai asta-i si ideea - sint permisivi, ultrapermisivi, suprapermisivi, doar-doar li s-o scula... :w00t:
tu nu crezi k un handicapat locomotor este mare amator d porno??
ma bucur ca esti de acord ca impotenta lor se sexuala nu e de natura religioasa cum sugera haotic hrp...

cit priveste sua vs europa - da, toata lumea stie k americanii au venit din europa (marea britanie, olanda, italia...). ei, si? au demonstrat k pot depasi europa-muma si pune p roate un sistem mai avansat... dk europenii aia ramineau, k niste calici, in europa, mureau d foame: asha, in 'tara tuturor posibilitatilor', s-au realizat.
nu contest asta. contest superioritatea artificiala a americii.
si oricum ai da-o, america daca n-ar fi expansionista s-ar sufoca, ar dispare in cativa ani.
(pun pariu k n-o sa rabzi si o sa mai postezi un raspuns! kiar vrei sa ai ult. cuvint, trollule? np - ti-l ofer d acuma :P )
ultimul cuvant e un citat din Chaplin: " o sa ma intorc in america cand presedinte va fi Iisus".

silver_boy

05 Aug 2006, 04:04

Iatã ce spune domnul Boia în "Mitul Democraþiei" apãrutã la Humanitas în 2003 (ºi oferitã la Bookfest cu reducere 50% adik exact 5 RON -50.000 vechi, preþul fix al unei mui de prin 2000...)

"...Nu ar fi corect sã asimilãm democraþia ghilotinei. Între timp majoritatea þãrilor democratice au abolit pedeapsa cu moartea ºi se remarcã tocmai prin respectarea drepturilor omului. Logica ghilotinei meritã totuºi puþinã reflecþie.
Suveranitatea poporului e un principiu abstract, ceva ce nu existã în sine. Poate fi invocatã în toate sensurile, în bine sau în rãu.
Dacã interesul suprem al þãrii o cere nu existã sacrificiu prea mare. Teroarea bolºevicã s-a exercitat în numele poporului. Fascismul ºi nazismul au invocat la rîndul lor poporul. Iar rãzboaiele "democratice" care timp de douã secole au însângerat lumea (incomparabil mai ucigaºe decât rãzboaiele "aristocratice" de altãdatã) ºi-au aflat justificarea în acelaºi principiu înalt, deºi ne-am putea îndoi cã popoarele, sau mãcar o majoritate de bãrbaþi sau femei, ar fi dorit vreodatã asemenea masacre.
Concepþia "monistã" a puterii explicã de ce Revoluþia Francezã a lãsat toate prerogativele politice în Adunare, lãsând celelalte puteri ale statului în umbra acesteia.Între timp a curs ceva apã pe sub podurile Senei ºi sistemele de guvernãmânt s-au succedat în Franþa pentru a ajunge la o sintezã mult mai complexã ºi mai nuanþatã decât mecanica simplã a teoreticienilor de la 1789.
Dar ceva încã supravieþuieºte în filozofia originarã. Organismul politic francez rãmâne integrator ºi suspicios faþã de interesele specifice ale minoritãþilor ºi grupurilor de presiune. Aplicând aceleaºi principii- "suveranitatea poporului" - americanii au construit un sistem foarte diferit. Ei nu porneau de la absolutism pentru a-l reinvesti în Republicã, ci de la o istorie care privilegiase individualismul, grupurile restrânse ºi formele locale de solidaritate ºi acþiune politicã.
Urmare a colonizãrii ºi înaintãrii spre Vest, America era o þarã dispersatã. Ea exprimã unitatea în diversitate: Franþa unitatea pur ºi simplu.
Abordarea francezã e filozoficã, abordarea americanã, pragmaticã.
.... Pãrinþii fondatori ai Statelor Unite au conceput o "balanþã" a puterilor al cãrui scop era tocmai ca o putere sã se opunã celeilalte. Puterea ca obstacol la putere. Ceva de negândit dinspre partea francezã: Cum sã se opunã poporul sie-însuºi? Pare-se cã americanii ºtiau cã nu poporul ci conducãtorii sunt cei care conduc. Interesul poporului este ca aceºtia sã nu se înþeleagã chiar de minune. Relaþiile complexe ºi uneori delicate dintre Casa Albã ºi Congres sunt o constantã a politicii americane. Adesea ele complicã lucrurile , dar cel puþin le þin în echilibru.
În plus grupurile de presiune sunt omniprezente. În Franþa, pare aproape ruºinos sã faci presiune asupra reprezentanþilor poporului. În America, dimpotrivã, conceptul de "lobby" face parte din sistem.
Acest sistem de suveranitate "împãrþitã" permite evident mai multã supleþe decît principiul unei suveranitãþi indivizibile, susceptibilã, în voia interpretãrilor, de cele mai contradictorii materializãri ale "voinþei poporului".
Ceea ce explicã remarcabila continuitate politicã americanã. Cu adaptãrile de rigoare Constituþia de la 1787 a rãmas la locul ei. În acelaºi interval Franþa a cunoscut cinci republici, douã regate ºi douã imperii (fãrã sã mai socotim statul de la Vichy)"

Alex Leo Serban

05 Aug 2006, 10:38

pt eunucul verde-n... nuc:

well, thank u dear, dar 'the closing of the am. mind' eu am citit-o d mult, in original - kiar fac o trimitere la ea in cap. introductiv al 'dieteticii lui robinson', e una din cartile mele d capatii (cea a lui bloom, nu a mea!), so...
but thx all the same - u show good taste! :P

pt silver_boy:

da, f bune 'tips'-urile din boia! omu kiar stie & le zice bine 8)

Alex Leo Serban

05 Aug 2006, 12:16

da, asta e o probl - d ac. un boia nu va avea niciodata succesul sau celebritatea unor pleshu sau hrp... traim sub tirania imaginii - k sa invoc un clisheu - si asta 'se vede': intelectualii fara charisma, sau macar netelegenici - boia, andrei cornea, batrinul domn mihai sora s.a. - nu pot spera sa devina 'intelectuali publici', locul acesta fiind ocupat de oameni care, unii (vezi pleshu & pata), sint intr-adev. 'blindati' teoretic, iar altii sint simple ciocanitori mediatice - vezi ctp sau cristoiu...
haosul & amestecul valorilor e general: recent, a aparut o carte (la vesnica editura anti-paltinishana compania) dspr asha-zishii 'intelectuali publici' in care autorul - cam urekist - ii punea alaturi d pleshu & pata p alde... ctp, radu moraru si kiar jiji!!!!
which only goes to prove, etc.

PS cit priveste critica adusa americii, ea este - fireste - cit s poate d indreptatita, cu conditia sa fie d buna-credinta si argumentata logic, bazindu-se p fapte, nu para-logic, bazindu-te p resentimente & fandacsii (sau kiar paranoia - vezi chomsky & mmoore :sick: - care, nu intimplator, s intilnesc - in varza din capul lor - cu acel francez ciupit big time d teoria conspiratiei, care sustine k atacul d la 9/11 e opera... cia)
si, iarasi nu intimplator, acei intelectuali francezi care sustin declinul frantei (baverez, muray & altii) sint marginalizati in perversul hexagon
;)

raptor

07 Aug 2006, 11:47

.cica pe fratele lui omar hayssam il cheama mucles.

Alex Leo Serban

07 Aug 2006, 13:41

.cica pe fratele lui omar hayssam il cheama mucles.

si tu acu ai aflat!? :w00t:

raptor

07 Aug 2006, 13:44

.da se stia de mai mult timp? :P

Alex Leo Serban

07 Aug 2006, 13:45

oho!

raptor

07 Aug 2006, 13:49

.eh... pã vremea mea nu circula informatia ca acuma, cînd tãþi ºtiu de tãte...p-atunci rîdeam si 2 luni la o gluma, ca stiam ca n-om afla alta degraba....

Coshava

07 Aug 2006, 13:59

da, asta e o probl - d ac. un boia nu va avea niciodata succesul sau celebritatea unor pleshu sau hrp

Discutabil. :?

Abureala aia de carte a lui L. Boia ( aia in care critica cu extrem de mult zel desi cu cam putina obiectivitate :P "mitologia nationala" ) a avut o priza foarte mare la ( un anumit gen ) de public. Si o buna parte din cliseele flatulate pe-acolo au intrat asa ... in "mitologia zilnica", pe cind nu prea stiu din "Zbor in bataia sagetii" sa fi prins la asa nivel idei & fraze intregi.

Oricum L. Boia e teribil de unilateral si schematic in afirmatiile lui. Si, pe undeva, pica in capcana pe care el o sesizeaza si o critica adesea la altii - axindu-se pe paralela Franta - SUA are impresia ca defineste in cvasi-totalitate cei doi poli posibil ai problemelor guvernarii unui stat liber, pe cind istoria - fie a secolului al XIX-lea fie a secolului al XX-lea parerea mea ca indeamna mai degraba la prudenta atunci cind vine vorba de studia dupa astfel de schematisme realitatea complexa, meandrele concretului :lol: , bla, bla

P.S. : Si la fel - si americanii care desconsidera ajutorul francez si se considera antifrancezi si spun tot felul de bancuri stupidute trebuie considerati niste ipocriti ordinari, etc, etc :D

Alex Leo Serban

10 Aug 2006, 08:54

EXCELENT!

din 'Ziua', 10 august 2006:

Islamismul, "noul totalitarism"

Atitudinea fata de evenimentele din Orientul Mijlociu, in particular din Liban si Iran, depinde de imaginea pe care o avem despre islamism. Daca credinta islamica poate mobiliza adeptii, asemenea oricarui fenomen cultural-religios, si sub flamura pacii, si sub cea a razboiului, in schimb tendinta fundamentalista numita "islamism" se identifica doar cu ultimul. Exista astazi personalitati care considera absolut imperioasa mobilizarea democratiilor impotriva acestui "nou totalitarism". Un manifest lansat acum cateva luni atragea atentia ca, desi a reusit sa infranga fascismul si stalinismul, lumea se afla "in fata unei noi amenintari globale: islamismul. Noi, scriitori, ziaristi, intelectuali, chemam la rezistenta impotriva totalitarismului religios si la sustinerea libertatii, egalitatii de sanse si valorilor seculare pentru lumea intreaga". Recunoscand existenta cauzelor, islamismul hranindu-se, ca toate totalitarismele, din temeri si frustrari, semnatarii subliniaza "clar si ferm", ca "nimic, nici macar disperarea, nu justifica alegerea obscurantismului, a totalitarismului si urii. Islamismul este o ideologie reactionara care ucide egalitatea, libertatea si secularismul oriunde se manifesta acestea".

Autorii au fost oripilati de scandalul caricaturilor lui Mohamed care, sustin ei, au repus in evidenta necesitatea luptei pentru sustinerea valorilor universale. Semnatarii neaga ideea unei infruntari intre civilizatiile Vestului si Estului. Ea se duce intre democrati si teocrati. "Noi respingem", spune manifestul, "relativismul cultural care revine la acceptarea ideii ca barbatii si femeile culturii musulmane pot fi privati de dreptul la egalitate, libertate si de valorile seculare in numele respectului pentru valorile culturale si traditii". Aceasta afirmatie ar trebui astazi repetata mai des, caci sensul originar al relativismului cultural era de inaltare a fiintelor umane; de afirmare a interesului si respectului pentru oameni provenind din culturi considerate prin traditie inferioare. Or, relativismul a ajuns astazi prea deseori invocat ca sa legitimeze contrariul, practici injuste si chiar inumane.

In aceeasi logica, manifestul acuza utilizarea mult prea usoara a "termenului nefericit" de "islamofobie", care confunda criticarea Islamului ca religie, act legitim, cu stigmatizarea credinciosilor, indecenta ca atitudine. Cine cunoaste impetuoasa cariera a termenului in cadrul discursului din Uniunea Europeana, intelege de ce semnatarii au tinut sa declare ca nu vor renunta la spiritul lor critic de teama de a nu fi acuzati de islamofobie.

In sfarsit, manifestul sustine apasat principiul secularismului, valoare prea des uitata sau tradata. Opunerea curenta a secularismului, pe de o parte, si a libertatii religioase, pe de alta, nu este doar inadecvata, ci intoarce lucrurile cu capul in jos. Secularismul este indispendabil manifestarii religioase libere. Deci diverse. El reprezinta o conditie a emanciparii doctrinelor religioase, punand in valoare incarcatura spirituala si culturala a credintelor in detrimentul dimensiunii lor dogmatice si de putere.

Manifestul dat publicitatii acum cateva luni se adreseaza tuturor "democratilor si oamenilor cu spiritul liber" si este deschis (se poate semna la http://www.petitionspot.com/petitions/manifesto). Ideile, enuntate separat, nu sunt noi, dar ele conving luate impreuna datorita echilibrului dintre fermitate si nuanta. Ele infrunta moralismul superficial si identifica cu precizie codurile nevralgice ale defetismului actual. Lista initiatorilor da la randul ei greutate manifestului. Apar printre ei liberali ai culturii islamice precum scriitorul Salman Rushdie si deputata olandeza Ayaan Hirsi Ali, filosoful Bernard-Henri Lévy si Philippe Val, directorul publicatiei Charlie Hebdo care a preluat caricaturile lui Mohamed in semn de solidaritate cu ziaristii danezi amenintati cu moartea. Nu stim daca acest manifest va face istorie. Dar, iata, incearca.

PS. S-au adunat in paginile Ziua reactii la doua editoriale anterioare. Regret ca membrii Consiliului Director al LADO au gasit ca articolul in care invocam Liga reprezinta un "atac" la adresa organizatiei. Pur si simplu, nu au inteles sensul celor scrise de mine. Si pentru Miruna Munteanu as adauga cateva date. Implicarea Al Qaida in fosta Iugoslavie a avut loc in ultima parte a anilor '90, cand a gasit receptivitate in urma ororilor facute de militarii sau paramilitarii sarbi. Premierul Ehud Olmert blufeaza cand vorbeste de 10.000 de victime civile in timpul interventiei NATO in Serbia. Acestea, documentate in detaliu, sunt de ordinul a cateva sute. Miruna Munteanu are insa sigur dreptate in ce priveste concluzia: nu exista combatanti absolut inocenti.

Gabriel ANDREESCU

eu am semnat manifestul - pt cine vrea, ink o data linkul unde poate fi accesat:

http://www.petitionspot.com/petitions/manifesto

jeleu

10 Aug 2006, 18:38

Incepe un adevarat 'shitstorm'. Israel&Liban + Iran + AlQaida = naspa.
Cum te relaxezi ca n-au mai fost atentate in vest de multa vreme, BOOM vine o stire bomba care din nou baga frica in tine. In mod normal, ar trebui sa se stie doar esecurile unui serviciu secret. Deci n-ar trebui sa se stie nimic despre ei. Este imbucurator sa auzi ca mii de vieti au fost salvate, dar n-ai fi mai fericit daca n-ai sti acest lucru? De ce trebuie serviciile secrete sa se mandreasca in fata intregii planete pentru ca si-au facut datoria? Nu creeaza decat o stare de panica si confuzie. Vom ajunge ca la aeroport pentru o banala cursa Bucuresti-Brasov (cica isi fac aeroport) sa ne verifice si bunicii sa vada daca au scuipat vreodata ciunga pe jos. Desigur, uitam de "the real issue". de ce se baga sua in lumea araba? de ce nu-i lasa sa se impuste in pace? Si nu ma luati cu petrolul, ca Venezuela are cacalau si de ei nu se atinge nimeni. Intr-o societate uber-globalizata, este imposibil sa nu ne calcam pe bataturi din cand in cand. Don't get me wrong, nu iau partea nimanui, si arabii si americanii au comis-o de destule ori.
Si o mica dilema: What happened to the war on drugs, people?

norina

11 Aug 2006, 11:35