Filme romanesti 2010
 

2010 aduce in cinematografe peste 15 filme noi romanesti, cel mai asteptat parand sa fie "Aurora", realizat de Cristi Puiu.

De asemenea, vor reveni pe marele ecran Radu Muntean, Catalin Mitulescu sau Radu Gabrea, scrie Evenimentul Zilei.

"Aurora" a costat circa 1,4 milioane de euro (din care 400.000 obtinuti de la Centrul National al Cinematografiei - CNC) si va trece probabil prin festivaluri inainte de a rula in sali.

Reactiile entuziaste din aceasta toamna, la Festivalul de la Salonic, prefigureaza alte doua surprize pentru 2010: "Caravana cinematografica", a lui Titus Muntean, si "Medalia de onoare", in regia lui Calin Netzer.

In portofoliul lui Radu Muntean urmeaza "Marti dupa Craciun" in timp ce Catalin Mitulescu va lansa cel de-al doilea film al sau, "Un balon in forma de inima".

Tot in 2010 ar trebui sa ruleze "Felicia, inainte de toate", al lui Razvan Radulescu, "Luna verde", al lui Alexa Visarion, amanate deja, iar Marian Crisan e asteptat sa debuteze cu "Morgen".

Primavara il va aduce pe marile ecrane si pe Sergiu Nicolaescu, care va lansa "Poker".

un articol de pe ziare.ro


Asteptari, pareri ....

Am inteles ca Alice in tara tovarasilor nu o sa apara anul asta.

Nici Balonul lui Mitulescu n-o s-apara.

Gabrea...? Film...? De ce? :|

Cu "Balonul..." care-i duma? :-?

"Alice..." are mari greutäti de productie: reconstituit anii '50 (da' pe bune, nu ca Barna!), etc.

Mai e pe vine chestia "Tanti" (scenariul Daneliuc, regia Serbänel). Am textul, e odios. :-&
Si sä nu uitäm nici "Poker" de Sergiu Nicolaescu. Cunoastem autorul, e Nicolaesc. =((
Si... "Liceenii mileniului trei" de Adrian Popovici. God forbid! :(
Siii... ... "Casanova, identitate feminină" de Marius-Theodor Barna. Dòmne fèri! :((

Ar mai fi în cärti:

"Ursul" de Dan Chişu (debut)
"Mar Nero" de Federico Biondi (debut)
"Bună, ce faci?" de Alexandru Matei (debut)
"Periferic" de Bogdan George Apetri (debut)
"Tatăl fantomă" de Lucian Georgescu (debut)
"Undeva la Palilula" de Silviu Purcărete (debut)
"Copilăria lui Icar" de Alexandru Iordăchescu (debut)
"Eu când vreau să fluier, fluier" de Florin Şerban (debut)
"Portretul luptătorului la tinereţe", de Constantin Popescu (debut)
"Principii de viaţă" de Constantin Popescu
"Nuntă în Basarabia" de Nap Toader (Napoleon Helmis)
"Omega Rose", de George Dorobantu (low-budget independent)

purcarete, da, curios ce film va face cu un milion si juma de euroi. ori o capodopera, ori o varza. debuturi-debuturi, dar chiar asha?

Da, pe mäsurä ce-mi compuneam mesajul, si eu numäram si mä cruceam...

La ce sinopsis are "Tanti", cred si eu ca e odios.

Marcel, un om de afaceri belgian, are doua pasiuni in Romania: sotia sa Marilena si... copiii strazii. Cand echilibrul cuplului devine instabil, Simona se adauga pe lista explorarilor senzuale ale lui Marcel. Pentru a-si satisface nevoia de "prafuri", Simona isi completeaza venitul de profesoara ajutand cuplurile care doresc sa iasa din rutina matrimoniala. Geloasa, Marilena rupe relatia maritala si fuge pe litoral, unde se indragosteste de Fredi, un tanar care aduce masini din Germania.

Tatal Fantoma e cu Iures, right?

Si am vazut pe la TV un reportaj dupa platourile de filmare de la Undeva in Palilula. Interesant. Erau aproape ca in lagare actori aia cazati, dar erau incantati.(cică)

O, da! Si care e smecheria cu Omega Rose? Sinopsis?

Astept cu deosebit interes:

"Aurora" - Cristi Puiu
"Marti dupa Craciun" - Radu Muntean
"Portretul Luptatorului la Tinerete" - Constantin Popescu Jr.
"Copilaria lui Icar" - Alexandru Iordachescu
"Eu cand vreau sa fluier, fluier" - Florin Serban
"Caravana Cinematografica" - Titus Muntean

Eu nu astept nimic.
Convingerea mea e ca, dupa varfurile 432 si A fost sau n-a fost, cinematografia romaneasca se afla in declin.

De ce, Keepy?
Nu e nici în declin, nici în ascensiune (sä nu fim absurzi!), merge firesc pe trendul creat de cele cinci vârfuri (nu putem omite "Marfa...", "M.D.L." si "Hârtia..."); anul 2009 a stat foarte bine, marcat în primul rând de "Politist, adj.". Am mai avut o datä discutia asta.
Am citit ultimele douä drafturi de scenariu, si am discutat ore-n sir cu George, astä-varä pe motoare. Are sanse sä iasä un film bun, dar dupä cum aräta scenariul, cred cä va fi totusi cu o clasä sub "Elevator" - desi nu exclud nici ca modul lui Dorobantu de a filma, atât de viu si imaginativ, sä-l ridice mult.
Nu sunt sigur cä e cazul sä divulg subiectul, nici chiar la nivel de synopsis.

Mie nu-mi place sa astept, asa, in general, dar am prins din intamplare cateva imagini din "Medalia de Onoare" si m-a facut foarte curios.

Balonul a tot fost modificat si e intr-un soi de pre-productie. Chiar daca ar fi filmat anul asta (which I doubt), pana nu trec festivalurile mari de la anul (Cannes included) nu are cum sa-l scoata.

@ Kramer - astiu ca e o preluare, dar poti, te rog, sa-i scrii corect numele lui Titus (e Muntean, fara "u") ?

Filmul lui Gabrea se cheama Manusile rosii

Ati uitat

Aglaja, sau De ce fierbe copilul în mămăligă (Krisztina Deak)
Cernozaurii (animatie, Radu Dinulescu)
Europolis (Cornel Gheorghita)
Eva (Adrian Popovici)
Umilinta (Catalin Apostol)
Pac! Esti mort (Dan Chisu)

Am numarat 30 de premiere romanesti posibile. Eu zic ca daca vom avea 15 sa ne consideram norocosi.
Asa s-a intamplat si anul trecut. S-au anuntat o droaie si au aparut putine. Nu stiu daca au fost 15.

Am mutat discutia despre "Politist, adj." în topicul titular.

Dupa ce am intrebat aici despre Omega Rose, am cautat pe net mai multe detalii. Daca e sinopsisul ala pe care l-am citit, abia astept.

Si daca o sa vedem un film bun ........... mai ramanem tot cu meseria asta altfel ne apucam de altceva ca de debuturi sau nu....... cred ca sunt bani aruncati in vant ..........toate sunt filme de arta, de autori, de ce vreti voi .......numai filme care isi vor scoate cheltuielile Nu !
Aurora , un scenariu grotesc , nici nu-mi imaginez pe ce considerente au dat 400000 de roni .......statul Roaman......ca si cel al lui Lucian Georgescu niste povesti tampite.........de ..... fara cuvinte.Imi pare nespus de rau dar nu cred ca ami avem cum sa ne redresam la capitolul scenarii in primul rand si in al doilea la tehnica de filmare. Nu am mai vazut o poveste buna de ani in sir de un dialog bun de gaguri sau poante .......cat despre cum am vrea sa fie filmat ........
Uni care spuneau acum 10 ani ca nu-i lasa generatia veche si acum procedeaza intocmai ca ea ba mai mult o intrece in gafe sau comportament pe platou....... Asa ee elevul trebuie sa-si intreaca maestrul hahahahah !

Ups... :">
...Si puteam sä JUR cä nu mai respira, acolo, între prosoapele din baie... :(

Dan Chişu: "Dacă "WebSiteStory" va fi un fiasco, nu voi da socoteală nimănui"
(Mediafax)

Dan Chişu, al cărui debut în lungmetraj, "WebSiteStory", va avea premiera pe marile ecrane româneşti pe 14 mai, a declarat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că este mândru că pelicula sa este realizată fără bani publici şi astfel, dacă va fi un fiasco, nu va da socoteală nimănui.

Dan Chişu mai povesteşte, în acelaşi interviu, cum a evoluat filmul, de la o poveste găsită pe internet până la o producţie în care a cooptat nume precum Marius Moga şi Dragoş Bucur. De asemenea, acesta mărturiseşte şi în ce stadiu este cu un alt proiect de lungmetraj al său, "Ursul".

Prezentăm integral interviul acordat de Dan Chişu agenţiei MEDIAFAX:

Reporter: Spuneţi-mi povestea proiectului. De unde v-a venit ideea şi cum s-a schimbat povestea de la scenariu până la filmările propriu-zise?

Dan Chişu: Povestea am găsit-o pe net. Eram fascinat de felul în care orice tânăr îşi putea posta filmările făcute cu telefonul mobil. Acolo am descoperit-o pe Diana Gurscă, care a postat controversatul filmuleţ intitulat "Cu cine fac sex vineri seara". Mi-a luat o lună să o găsesc pe Diana şi încă o lună să o conving că ea este potrivită pentru rolul Mirei din film. Povestea nu s-a schimbat, s-a adaptat personalităţii fiecăruia, pentru că am făcut un joc prin care fiecare îşi crea propriul personaj începând de la cele patru pagini pe care le-au primit drept fişa personajului, în care se regăseau nişte linii directoare despre personajul ce urma a fi interpretat. De fapt, dialogurile sunt ale lor, improvizate pe baza pesonalităţii personajului interpretat de fiecare în parte.

Rep.: De ce aţi schimbat titlul din "Pac! Eşti mort" în "WebSiteStory"?

D.C.: Iniţial filmul s-a numit "Pac! Eşti mort!", iar pe timpul filmărilor am avut câteva intervenţii în presă. În momentul în care am creat conceptul campaniei de promovare a filmului şi anume o campanie virală de marketing, am decis să rup orice legătură între campania în sine şi numele meu sau al filmului. Conceptul a fost crearea unui blog al unei fete unde posta filmuleţe video despre problemele ei cu părinţii, sub deviza "Părinţii tăi sunt la fel de cretini ca ai mei?". Filmuleţele respective erau de fapt duble din film, însă la momentul respectiv ele au fost tratate ca atare şi foarte mulţi tineri au postat şi ei răspunsuri video la postările fetei. În foarte scurt timp, traficul pe blog a crescut continuu, pe măsură ce avansam cu postările fetei. Trăgând foarte multe duble la filmări, am putut anticipa comentariile unora dintre vizitatori, astfel răspunsurile video ale fetei au fost credibile şi, până la un moment dat, nimeni nu s-a prins că este vorba despre o campanie de marketing. Au fost şi câteva persoane care, urmărind blogul, au observat ticuri verbale sau asemănări între înfăţişarea fetei şi a Dianei din filmuleţul amintit mai sus, iar noi a trebuit să negăm de fiecare dată şi să mergem mai departe pe varianta blogului unei fete cu probleme în familie.

Rep.: De ce acest titlu?

D.C.: Este o poveste din zona internetului şi mi-a surâs şi legătura cu "West Side Story".

Rep.: Cum s-a născut colaborarea dintre dumneavoastră şi Marius Moga (regizor-producător)?

D.C.: Aveam nevoie de un nume sonor în materie de hituri pentru tinerii cărora se adresează filmul. Ştiam că e bun, scump şi destul de ocupat. Aşa că l-am şocat din prima: i-am spus ce vreau şi că nu am să-i cer niciun ban pentru acest privilegiu de a face muzică de film, pentru un film cu subiect controversat. A acceptat. A şi râs puţin.

Rep.: Cum aţi ales actorii care să joace în film?

D.C.: Un casting scurt, pentru că pe Costel (Bojog, n.r.) şi Teo (Oreste Teodorescu, n.r.) îi ştiam. Pe ceilalţi, Bucur, (Florin, n.r.) Piersic Jr. şi Şerban Ionescu i-am convins să joace pro-bono.

Rep.: Aţi avut roluri scrise cu un actor anume în minte?

D.C.: Nu am avut aproape nimic scris din păcate. Am riscat enorm. Nu se face aşa. De altfel, toate problemele filmului sunt generate de lipsa scenariului, de aceea am lucrat foarte mult la montajul lui. Este un experiment, aştept rezultatul lui de la public.

Rep.: Aţi vrut să aveţi un actor în distribuţie şi nu l-aţi putut coopta în proiect?

D.C.: Nu. Am fost atât de fericit că i-am avut pe Bucur, Florin Piersic Jr., Lia (Bugnar, n.r.) şi Şerban Ionescu încât…

Rep.: Va participa filmul în festivaluri?

D.C.: Nu este un film de festival. Are o parte masiv comercială. Este un film de public. A fost deja selecţionat în câteva, dar doar pentru tema destul de rar abordată până acum. Suntem selecţionaţi în trei festivaluri până la sfârşitul anului, dar aşteptăm răspunsul de la încă câteva unde, nota bene, am fost solicitaţi să participăm datorită subiectului.

Rep.: Puteţi să îmi spuneţi, în prezent, despre ce festivaluri este vorba?

D.C.: Festivalul Internaţional al Filmului de Dragoste de la Mons, în Belgia, Cottbus International Film Festival în Germania şi Culture & Cultures Film Festival în Franţa

Rep.: Ce dificultăţi aţi întâmpinat ca regizor, având în vedere că acesta este debutul dumneavoastră în lungmetraj?

D.C.: În primul rând, întoarcerea la film. E altfel decât acum 30 de ani. Pentru mine este important că am reuşit să-l termin fără finanţare de la CNC. Dacă va fi un fiasco, nu voi da socoteală nimănui, sunt banii mei şi asta mă va face să mă bucur mai tare în cazul în care va fi un succes.

Rep.: De ce aţi ales acest moment pentru a debuta în film?

D.C.: Cinema-ul românesc este pe val afară… de ce să nu profit de simpatia publicului pentru succesul filmului românesc în general? Poate îi voi convinge să vină în sală cu un astfel de produs, mai dinamic, într-un cuvânt, comercial. Îmi asum acest lucru. L-am făcut conştient, intenţionat.

Rep.: Mai aveţi un proiect, "Ursul". În ce stadiu este acum filmul?

D.C.: "Ursul" este în postproducţie cu pre-mixul făcut. Aştept să plec la Paris pentru mix-ul final.

Rep.: Mai semnează Goran Bregovic muzica filmului?

D.C.: Muzica este gata şi, deşi sunt subiectiv, este senzaţională. E primul film la care (Bregovic, n.r.) semnează muzica după "Trenul vieţii/ Train de vie", al lui Radu Mihăileanu.

Dan Chişu este un cunoscut om de televiziune şi media. Este promotorul unor evenimente precum "Noaptea Devoratorilor de Publicitate" şi Festivalul de Film DaKino.

La emisiunea lui Patapievici de pe TVRC am vazut un interviu cu Florin Iepan.Omul nostru face un documentar despre masacrul evreilor de la Odessa,masacru facut de armata armata romana pe 22 oct.1941 ca represalii pentru aruncarea in aer a comandamentului militar roman din acest oras.
Abia astept acest documentar si scandalul care o sa iasa. >:)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Masacrul_de_la_Odesa

Si un interviu mai vechi al lui Iepan.
http://agenda.liternet.ro/articol/74...st-Odessa.html

asta e noua strategie a lu' Israel. o sa faca atatea filme despre holocaust pana restu' natiunilor o sa sucombe de plictiseala. si atunci o sa preia controlul asupra lumii.

Ce ai avut cu mine, bremen, de ai pus linkul la mizeria aia de interviu?:((

Pai din bube si mucegaiuri se naste frumosul.

Nu vezi ca atunci cind aduci indiscutie temele controversate lumea se agita ,se balacareste si apar contuzii vizibile.
Cum credeau vechii greci :Ares (Marte ) este tatal tuturor lucrurilor .Deci la razbel .Cu :legionarii ,ateii ,,comunistii ,popimea, capitalistii ,travestitii ,s.a.m.d. =))

Am dat un search si se pare ca doar aici s-a mentionat de Manusile rosii de Gabrea? Nu ca mi-ar fi placut in mod deosbit, insa vad topicuri cu filme romanesti care, in umila-mi opinie, sunt net inferioare.

Comisia Europeană dă bani pentru producţia de film românesc!
Decizia deblochează o situaţie dezagreabilă pentru câştigătorii concursului organizat de CNC în iunie-iulie 2010

http://www.cinemagia.ro/stiri/comisi...omanesc-17106/

comisia europeana nu da nici un ban pentru cinematografia noastra;)

e vorba de altceva ... mult mai greu de inteles, probabil, de catre unii:-?

Nimeni nu spune ca da bani, ci ca va da ;).

Nici nu da, nici nu va da. Repet... e greu pentru unii sa priceapa despre ce este vorba =))

Dar la Gloria nu ma asteptam, sincer, sa nu inteleagaX( ;) :D :P

[b][/B


Mai incercati cu limba engleza, zau.=)) =)) =)) =)) :-&

Puteti accesa si site-ul Comisiei... poate din a "n"-a incercare veti reusi. >:)

L-a vazut careva?

Filmul românesc în 2010
Autor: Mihai FULGER

Cu cele 19 premiere româneşti ale sale (incluzînd aici coproducţia Mar Nero de Federico Bondi), anul 2010 este, cel puţin cantitativ, cel mai bun pentru cinematografia autohtonă de după 1989.
Dacă am fi bifat şi premiera Aurorei, al treilea lungmetraj al lui Cristi Puiu, n-aş fi ezitat să afirm că 2010 a fost, din toate punctele de vedere, cel mai bun an postcomunist al filmului românesc. Chiar şi aşa, am avut destule titluri pentru a alcătui un Top Ten personal, pe care vi-l prezint mai jos:

1. Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu de Andrei Ujică. Dacă Eisenstein ar mai fi trăit, ar fi fost încîntat de măiestria cu care regizorul român se foloseşte de montajul audio-vizual şi intelectual, păstrînd permanent sub control dramaturgia şi ritmul filmului. Secvenţele de arhivă – unele cunoscute, altele inedite pentru mulţi – sînt „remixate“ subtil, revelînd semnificaţii noi asupra vieţii şi epocii lui Ceauşescu. O producţie necesară, care ar putea contribui la eliberarea de clişee adînc înrădăcinate (presupunînd că spectatorii sînt deschişi la un minim efort hermeneutic), şi, totodată, o lecţie de cinema realizată „cu materialul clientului“, Autobiografia... lui Andrei Ujică sfidează aşteptările şi încheie triumfal o trilogie non-non-fiction ce va face dată în istoria artei filmului.


2. Medalia de onoare de Călin Peter Netzer. Nu doar filmul unui mare actor (deşi Victor Rebengiuc face aici unul dintre cele mai importante roluri de cinema ale sale), ci şi filmul unui regizor talentat şi matur, care a trecut cu brio peste un semieşec (lungmetrajul de debut Maria din 2003), cu sprijinul unui scenarist în formă maximă (Tudor Voican) şi al unui operator-producător inspirat (Liviu Mărghidan). Călin Peter Netzer şi-a însuşit lecţia realismului introdus la noi de Cristi Puiu, dar nu s-a limitat la acet model deseori imitat, punîndu-şi propria amprentă asupra tratării subiectului aşa-zis „minimalist“. Pentru mine rămîne un mister cum un asemenea film, care poate prinde la orice categorie de public, nu a adunat decît vreo 7.000 de spectatori în circuitul cinematografic autohton.

3. Morgen de Marian Crişan. Cel mai important debut cinematografic al anului, un film foarte personal, în care regizorul-scenarist izbuteşte să-şi depăşească performanţele din zona scurtmetrajului. O poveste „clasică“ despre neobişnuita prietenie ce se leagă, dincolo de cuvinte, între un „E.T.“ şi gazda sa temporară, este plasată cu succes în regiunea de baştină a autorului (Salonta, Bihor). Marian Crişan cunoaşte şi redă bine atmosfera şi spiritul zonei limitrofe, utilizînd actori mai puţin cunoscuţi, dar perfect integraţi lumii prezentate, una în care conflictele nu depăşesc limitele bunului simţ şi se sting repede, căci şi morgen e o zi... Cineastul extrage sensuri adînci din detalii cotidiene, oferindu-ne o memorabilă comedie dramatică, profund umană, care poate fi înţeleasă oriunde.

4. Marţi, după Crăciun de Radu Muntean. Al patrulea lungmetraj al regizorului continuă căutările sale în spaţiul realismului cinematografic, un sprijin preţios venind şi de această dată de la coscenariştii Alexandru Baciu şi Răzvan Rădulescu, precum şi de la operatorul Tudor Lucaciu. Radu Muntean, asemuit pe bună dreptate cu Chabrol sau Sautet, ştie să facă un film de autor gustat şi de critici, dar şi de yuppies. În plus, regizorul are abilitatea de a-şi pune în valoare actorii (aici se remarcă Maria Popistaşu şi Mirela Oprişor), aducîndu-i pe culmile firescului, inclusiv la nivel nonverbal. În pofida unui anume schematism narativ, Marţi, după Crăciun este un film izbutit şi un mare pas înainte pentru cinematograful lui Radu Muntean. Din nou, e surprinzător numărul mic de spectatori români (14.000).

5. Eu cînd vreau să fluier, fluier de Florin Şerban. Al doilea debut important al anului este deopotrivă un film de familie şi un film de dragoste, cu elemente atît de thriller psihologic, cît şi de dramă socială. Florin Şerban şi coscenaristul său, Cătălin Mitulescu, îl implică pe protagonist în trei conflicte diferite, tratate cu participarea multor actori neprofesionişti sau neexperimentaţi (cu un plus pentru revelaţia George Piştereanu), care îi eclipsează pe cei experimentaţi. Un posibil model de transfer între arte, de evoluţie de pe scenă pe ecran (are la bază piesa omonimă a Andreei Vălean), filmul anunţă un regizor foarte înzestrat, curajos şi sigur pe sine, un cineast care caută cu abnegaţie adevărul poveştilor şi personajelor sale, fără a încerca să-şi manipuleze spectatorii.

6. Felicia, înainte de toate de Răzvan Rădulescu şi Melissa De Raaf. Un al treilea debut remarcabil (venit după un scurtmetraj-test); primul dintre autori este şi cel mai cunoscut scenarist al Noului Cinema Românesc. Actriţa Ozana Oancea domină autoritar o poveste tragicomică despre prăpastia dintre generaţii, o poveste în care mulţi dintre noi ne-am recunoscut, datorită fineţii analizei psihologice.

7. Kapitalism – reţeta noastră secretă de Alexandru Solomon. Din păcate, singurul documentar românesc distribuit în cinematografe în 2010. Regizorul abordează un nou subiect de dureroasă actualitate (încă), folosind mizanscene, secvenţe animate (cu piese de Lego), imagini de arhivă şi bucăţi muzicale (compuse de Mircea Florian) care dublează discursul personajelor şi potenţează mesajul filmului.
8. Portretul luptătorului la tinereţe de Constantin Popescu. Ultimul debut notabil al anului este un ambiţios film coral, ce-şi asumă riscurile aferente unei asemenea construcţii, în dorinţa de a acoperi cît mai bine subiectul. Autorul îşi prezintă corect personajele (membrii grupului de rezistenţă anticomunistă al lui Ion Gavrilă Ogoranu), ca pe nişte oameni vulnerabili, nu ca pe nişte eroi de baladă.

9. Nuntă în Basarabia de Nap Toader. După un lungmetraj de debut ratat, mai ales în a doua sa parte (Italiencele, 2004), regizorul cunoscut anterior ca Napoleon Helmis propune o comedie agreabilă şi coerentă, al cărei umor sănătos este bazat în principal pe diferenţele culturale dintre români şi moldoveni. Pe lîngă interpretarea lui Vlad Logigan, merită amintite citatele din Von Trier sau Kusturica.

10. Caravana cinematografică de Titus Muntean. Debutant – cu Examen – în acelaşi an ca şi Călin Peter Netzer, regizorul – altminteri un bun profesionist – nu a găsit cele mai inspirate soluţii pentru ecranizarea nuvelei lui Ioan Groşan, astfel încît imaginea ireproşabilă a lui Vivi Drăgan Vasile nu poate salva situaţia. Totuşi, filmul reconstituie destul de fidel epoca impunerii cu forţa a comunismului.



După cum se vede din acest clasament, 2010 a fost anul revenirii în cinematografele româneşti, cu un al doilea film, a debutanţilor din anii 2003-2004 (cu trei lungmetraje la activ, după debutul cu Furia din 2002, Radu Muntean este deja cel mai prolific reprezentant al Noului Cinema Românesc). Nu toţi au reuşit să evolueze convingător, însă o cinematografie sănătoasă are nevoie şi de filme medii.

Trist este că distribuitorii (în general, şi producători) de film românesc nu scot pe piaţă decît cîteva cópii (destul de costisitoare, ce-i drept), pentru a-şi minimaliza riscurile. În aceste condiţii, nu e de mirare că rezultatele de box-office ale producţiilor româneşti sînt dezamăgitoare. Performer la acest capitol este Eu cînd vreau să fluier, fluier, care, deşi a fost distribuit de Metropolis Film în doar opt cópii, a adus în săli aproape 56.000 de spectatori.


În schimb, este îmbucurător faptul că în România se produc în continuare filme independente (adică fără finanţare din Fondul cinematografic, gestionat de CNC), iar unele dintre ele şi-au găsit chiar un distribuitor. Astfel, Despre alte mame, lungmetraj de debut semnat de Mihai Ionescu şi Tiberiu Iordan, deşi nu a intrat în Top Ten, a fost premiat la Festivalul Internaţional de Film de la Moscova şi lansat în cinematografele noastre de către Transilvania Film. Un alt debut independent, Burta balenei, film scris şi regizat de Ana Lungu şi Ana Szel, deşi mai izbutit, nu a avut şansa distribuţiei în ţară, fiind proiectat doar o dată în Bucureşti (la Noul Cinematograf al Regizorului Român). Totuşi, el a fost selecţionat la Festivalul de Film de la Locarno (în competiţia „Filmmakers of the Present“) şi la Festivalul Internaţional de Film de la Vancouver (în secţiunea „Cinema of Our Times“).

A fost un an fără premii mari la Cannes (doar scurtmetrajul documentar Căutare de Ionuţ Piţurescu a fost distins în cadrul secţiunii paralele „Quinzaine des Réalisateurs“), dar care a dovedit că Noul Cinema Românesc a ajuns la maturitate şi nu este prizonierul unei singure formule. În plus, lungmetrajele de debut semnate de Florin Şerban şi Marian Crişan au triumfat în alte festivaluri de clasa A, la Berlin şi, respectiv, la Locarno.
Printre cele mai promiţătoare premiere anunţate pentru 2011 se numără deja amintitul Aurora de Cristi Puiu (selecţionat la Cannes şi premiat la Karlovy Vary), debuturile Periferic de Bogdan George Apetri (selecţionat la Locarno şi premiat la Salonic sau Varşovia), Visul lui Adalbert de Gabriel Achim, Micul spartan de Dragoş Iuga şi Undeva la Palilula al reputatului regizor de teatru Silviu Purcărete, precum şi noile filme semnate de Constantin Popescu (Principii de viaţă, care a avut deja premiera mondială la Valladolid), Cătălin Mitulescu (Loverboy) şi Adrian Sitaru (Din dragoste, cu cele mai bune intenţii). Nu va fi, se pare, un an rău, însă veriga slabă a industriei cinematografice rămîne concursul de proiecte de la CNC: finanţările continuă să se acorde discreţionar, iar cea mai mare grijă a directorului general Eugen Şerbănescu este aceea de a împăca, pe cît posibil, toate taberele, indiferent de valoarea şi potenţialul proiectelor jurizate. A doua sesiune a concursului pe 2010, anunţată – după un obicei deja cunoscut – în perioada Sărbătorilor, are ca termen-limită data 31 ianuarie 2011, aşa că în curînd vom afla la ce filme ne putem aştepta în 2012-2013.

Caravana cinematografica mi-a placut, nu mi se pare un film ratat, iar Tovarasul Tavi e una dintre cele mai bune transpuneri in cinema a omului de tip nou, activistul cu limba de lemn, mincinos, incult, promovator al moralitatii care se ineaca intr-un viol. Filmul e comic , "Da-i dreacu' sa vina, vin si astia si pleaca", E american ? Ce american ma, asta-i film uresesesc!

Imi pare bine ca l-am revazut si pe Nicolae Urs, un actor foarte talentat dar uitat.