The Tree of Life - Pomul vietii (2011) a fost unul dintre cele mai asteptate filme ale acestui an, inclusiv eu mi-am pus toate sperantele ca va fi un film de toata frumusetea. Am observat ca nu doar eu l-am asociat imediat cu "The Fountain", crezand ca se va apropia cu siguranta de profunzimea acestuia si asteptand cu infrigurrare sa imi provoace adevarate furtuni de ganduri.
Incercand sa il vad, am avut o cumplita dezamagire. Chiar as vrea sa trezesc ceva reactii cu parerea mea poate cineva imi va spune si imi va explica cum defapt sunt eu proasta si filmul asta a fost cu adevarat deosebit. Am fost deranjata inca de la inceput de filozofia generala a filmului mirosind grav a un soi de fanatism religios. M-am simtit de parca ar fi venit la usa mea vreo tanti d-aia cu pliante religioase si ar fi inceput sa imi debiteze in stilul caracteristic de parca ar fi luat vreun drog sau ceva. Desi am incercat cu disperare sa ii dau totusi ceva credit, nu am rezonat absolut deloc cu intreaga atmosfera a filmului, chiar daca s-a muncit ceva la toata treaba asta. Luate separat, pot spune ca am admirat coloana sonora si multitudinea de peisaje superbe insirate in film, dar nu m-am putut abtine de la gandul ca ar fi fost bune pentru a scoate o adevarata colectie de wallpapere din ele ori de la senzatia ca am dat cumva pe Discovery. Nu am deloc o problema cu filmele care adopta un stil lent, greoi si atmosfera euforica, meditativa etc, dar acestea pot trece usor limita dintre interesant si stupid. Intreaga idee a filmului mi s-a parut aproape puerila si oarecum destinata unor oameni prea simpli, superficiali.
Acestea fiind spuse , din pacate "The Tree of Life" a trecut de la cea mai mare asteptare a mea pe anul acesta fix la cea mai mare dezamagire...