|
'ars povera' se refera la mijloace de expresie, nu la subiect. din cate stiu - e drept ca stiu foarte putin - aici intra si interventiile in natura, copacii impachetati in folii de plastic, sublinierea unui drum cu hartie sau alt element etc. in arta stilul nu impune subiectul.
in ce priveste acel 'joie de vivre' si blocurile cenusii pun pariu ca apartamentul in care locuiesti e un spatiu obisnuit. nu-ti pica igrasia in cap, nu-ti asezi oala de noapte sub pat, n-ai rapire din serai pe perete. poti turna o pelicula minmalista/hiperrealista avand ca subiect apartamentul tau, fara nici o preparatie speciala? sigur, e usor sa alegi un apartament cu igrasie, cu gandaci striviti, pentru ca un asemenea subiect e un santaj emotional excelent. plangi cu muci numai cand vezi igrasia, nici nu-ti mai trebuie subiect. numai cand il vezi pe lazarescu ai senzatia de rau visceral. ok, e si asta o felie de realitate, insa - cred eu - e partea cea mai gustoasa din tort, cea mai previzibila, cea mai ofertanta. nu inteleg de ce vezi lucrurile in alb si negru, de ce absenta igrasiei ar trebui sa insemne automat baloane colorate si confetii. nu sunt cineast, dar daca ar fi sa obtin emotie artistica, n-ar fi o provocare mai mare sa o obtin fara cliseul apartamentului igrasios, al studentei care urmeaza sa avorteze ori al revolutionarului torturat de fantasmele adevarului? de ce e nevoie de subiecte suculente ca sa capeti eticheta de arta? sunt sigur ca exista scurt metraje la fel de bune cu subicte care la prima vedere n-au atatea implicatii angajate social. chiar am vazut cateva la dalles, la expozitia de arta video.
|