"Patru luni, trei săptămâni şi două zile"

[Pitbull]

Evenimentul zilei, Nr. 4911
25 August 2007

Mungiu, criticat dur de Vatican
Florentina Ciuverca

"Osservatore Romano", ziarul Vaticanului, a criticat dur filmul "4 luni, 3 saptamani si 2 zile", de Cristian Mungiu, laureat cu Palme d'Or.
Reprosurile vizeaza cadrul care fixeaza, pentru cateva secunde, imaginea unui fetus.
„Filmul, sordid si redundant, este construit pentru a exhiba pe ecran, la capatul a aproape doua ore de monotonie, un fetus, sau mai degraba un copil de aproape cinci luni, asezat pe dusumeaua unei bai”, scrie „Osservatore Romano” in editia de azi.
Autorul textului apreciaza ca filmul prezinta „ritualurile macabre ale nebuniei umane” si „vorbeste cu dezinvoltura despre fetusi, ca si cum ar fi vorba despre lucruri, despre obiecte, si nu despre fiinte umane, chemate la viata si apoi martirizate, ucise si aruncate la gunoi”.
Articolul apare concomitent cu lansarea filmului in Italia, distribuit de ieri intr-un numar impresionant de copii - 127, in tot atatea cinematografe din 70 de orase.
In timp ce majoritatea publicatiilor anuntau entuziast zilele acestea premiera filmului, ziarul Vaticanului considera ca, „demnitatea spectatorului primeste o noua lovitura sub centura cu acest film premiat cu Palme d’Or: un semnal dramatic al revenirii noastre la barbaria, individuala si colectiva, a constiintei noastre”.


Lansat ca blockbuster

La fel ca in Italia, unde distribuitorii de la Lucky Red mizeaza pe un public consistent, in Franta, „432” va rula de pe 29 august in toate orasele, in nu mai putin de 180 de copii. „Numai pentru blockbustere se fac atat de multe copii”, a precizat Mungiu.
In tara, „432” va putea fi vazut de spectatori incepand cu 14 septembrie, cand regizorul va porni intr-o caravana prin circa 20 de orase fara cinematografe. Tot filmul lui Mungiu este cel care va reprezenta Romania la Premiile Oscar din 2008.

Sursa: http://www.evz.ro/article.php?artid=319751

* * *

Nu încape nici o îndoialä: gafele astea fac un serviciu imens filmului, si în schimb împing multi oameni sä se îndepärteze de bisericä. Nu pot sä nu mä întreb ce-au în cap, si prin câte spägi si simonii de tot felul au ajuns cardinali si episcopi...
Dar - back to the movie, cä era si timpul sä-i facem topic. In trei säptämâni, începem sä-l vedem si noi. Cele mai semnificative aspecte din articol mi se par astea:

«Articolul apare concomitent cu lansarea filmului in Italia, distribuit de ieri intr-un numar impresionant de copii - 127, in tot atatea cinematografe din 70 de orase.
(...) in Franta, „432” va rula de pe 29 august in toate orasele, in nu mai putin de 180 de copii. „Numai pentru blockbustere se fac atat de multe copii”, a precizat Mungiu.»

[gionloc]

vazind cele afirmate de Vatican am putea spune urmatoarele: ori nu au vazut filmul si vorbesc din auzite, ori cautarea lui Dumnezeu nu deschide sferele lumii si ale mintii, precum este promis, dimpotriva, ori ca, de fapt, cei de acolo nu cauta nimic, nu vad nimic si vorbesc precum automatele de cafea - eliberind cuvinte la fisa, pre-programat. uite-asa Vaticanul nu se deosebeste cu nimic de cei doi jurnalisti dela Romania Libera care, inlegatura cu 432, au realizat un material in termeni asemanatori in timpul TIFFului.

sa prezinti filmul ca un efort de a ajunge la o imagine cu un fetus e ca si cum ai zice despre Conversatia ca e un film realizat pentru a vedea cum niste organe umane ies dintr-un veceu de hotel. sau a spune ca Sympathy for Lady Vengeance a avut ca scop infatisarea unei galeti cu singe...


dincolo de 'calitatile' critice ale Vaticanului, intr-adevar, un numar impresionant de copii in Italia si Franta. si speranta ca la noi lumea va iesi din case pentru a vedea filmul!

[Pitbull]

Eu zic sa vedem intai filmul si apoi sa comentam.
Poate are dreptate Vaticanul, poate nu.

Oricum subiectul (aparent de interes, gen Stirile PRO TV) este destul de delicat si recomand sa meditam bine inainte de a ne pronunta!

Radu
Evident cä vom putea vedea cu totii filmul, din 14 septembrie încolo. Din acel moment, îl vom putea discuta în cunostintä de cauzä.
Totusi, chiar si acum, înainte de a-l fi väzut, îmi permit sä mä hazardez în a face urmätoarea afirmatie (rog sä fiu corectat, dacä e cazul, de cei care au väzut filmul):
Mungiu descrie dintr-o perspectivä absolut moralä si onestä drama avorturilor si a dezumanizärii care le înconjura, în ultimii ani ai epocii Ceausescu. Elementele mentionate (imaginea fätului avortat, atitudinea depersonalizatä fatä de el, "ca si cum ar fi un obiect", etc.) sunt realitäti crude ale acelei lumi depärtate de credintä, de Dumnezeu, de orice repere spirituale si etice.
Ca atare, filmul are o pozitie similarä cu a Bisericii Crestine, si orice reprezentanti ai acesteia au datoria moralä de a-i recunoaste acest merit. Orice condamnare pe aceastä linie, de cätre Vatican, Patriarhul din Constantinopole, sau alte foruri ecleziastice, este echivalentul unui scuipat în obrazul cuiva care vine cu bratele deschise pentru îmbrätisare - asadar, necrestinä, pägânä, vicioasä.
Imi exprim regretul cä Sfântul Scaun tolereazä în schema sa de cadre asemenea cârtite, si sper sä le înläture cât mai rapid.
Domnul fie cu voi.

[devil_doll]

ironia ce duce la paroxism e alta. If u look closely, filmul nu are ca si plot central avortul, ci mai curand se axeaza pe o descriere a unei anumite relationari intre oameni in perioada comunismului, acolo se arata cu adevarat fata dezumaniza(n)ta e regimului. Iar cine a fost atat de socat la vederea unui fat extras din uter ii recomand sa mai mediteze asupra conditiei femeii in societatea romana si in ziua de azi. Asta iti intoarce cu adevarat stomacul pe dos.

[Piotr Buendia]

eu zic sa-ti arunci mai degraba un ochi asupra situatiei femeii japoneze din Guinea Pig

[herbert]

ma amuza pana la enervare reactia impostorilor de la vatican..
mai lasati-ne in pacatul nostru, dragi and iubiti intermediari!

[rocky]

mesaj sters

[Carmine Galante]

Mie personal nu imi place ca marele nostru succes planetar e un film despre avort. Preferam sa fie unul despre gigi becali. .
Tare asta. Becali merita ecranizat. Sau macar un documentar, un clasic in viata.

[Coshava]

Mie personal nu imi place ca marele nostru succes planetar e un film despre avort. Preferam sa fie unul despre gigi becali. .
Tare asta. Becali merita ecranizat. Sau macar un documentar, un clasic in viata.

Lasa, ca daca ajunge presedinte o sa i se faca destule filmulete-oda ca lu' Ceasca ... :P

[gionloc]

Mie personal nu imi place ca marele nostru succes planetar e un film despre avort. Preferam sa fie unul despre gigi becali. era mai tare ca orice borat si nu mai avea vaticanul nici o treaba.


pai h-asta e smecheria, ca nu e un film despre avort... dupa cum spui tu ar parea ca e un documentar medical in care is infatisate etapele executarii unui avort. or' nicidecum nu e vorbva despre asa ceva.

avortul e declansatorul povestii... greutatea epica pe altceva cade... o gramada de fire si emotii care insotesc acel eveniment si care nu au nimic de-a face cu modalitatea medicala de a intelege practica avortului...

a spune ca 432 e un film despre avort e ca si cum ai zice ca rocky e un fim despre unu care urca scarile in fuga la antrenamente, pentru a deveni pugilist - retii doar o parte a filmului, una care, dupa vizionare, coboara spre fundul apei, la suprafata raminind ginduri si provocari iesite din intimplari care insotesc evenimentul medical, dar care nu tin de o evidenta medicala...

mai e o saptamina pina la film... nu il ocoliti din cauza unor prejudecati nici macar morale...

cit priveste filmu' despre becali... nu mai umpleti topicul asta cu timpenii! avem un film (aproximativ despre becali si altii ca el) prin cinemauri - ticalosii! si zilnic zeci de minute la tv... e suficient! ce e trist e ca daca ar aparea un astfel de film, mi-e teama ca nu ati merge la cinema sa il vedeti (nu ca ar merita filmul), ci l-ati cauta spre descarcare pe net...

[klein]

in sfarsit o chestie sanatoasa si foarte pe subiect.
sunt de acord cu tine in privinta net-ului. Asta e cel mai grav, ca lumea cauta sa il descarce de pe net.
si nu stiu cine zicea la un moment dat ca 432 va fi cu siguranta mai bine apreciat afara decat la noi. Se pare ca chestia incepe sa se adevereasca. la Bordeaux se organizeaza o dezbatere pe tema filmului lui CM si tipul care se ocupa de manifestare m-a sunat sa imi spuna cat de entuziasmat este de film si cat de prolifica i se pare generatia asta de cineasti romani. nu puteam sa ii mai potolesc elanul.
o sa particip la dezbatere si daca intereseaza pe cineva o sa vin cu detalii despre cum a fost primit.

[Pitbull]

Neapärat, si te rugäm sä ne aduci relatäri cât mai semnificative si amänuntite! Iti multumim anticipat în prealabil dinainte!

[rocky]

mesaj sters

[thequietsurfer]

Cred ca numai o femeie care a trecut prin asa ceva are dreptul de a vorbi despre asta.
f. Nu cred ca un film poate vindeca traumele de acest tip, ale femeilor care au trait asa ceva sau ale familiilor lor, ale copiilor ramasi fara mama etc. Cred ca aceste traume, extrem de puternice, care le-au schimbat viata acestor oameni, nu pot fi vindecate decit individual. Cu totii cunoastem asemenea cazuri si cred ca avem o mare intelegere pentru aceste victime nevinovate.
:shock: :shock:
Creatorul, fie el scriitor, pictor sau regizor nu trebuie sa fi experimentat neaparat toate emotiile pe care le insufla operei sale. Potrivit rationamentului tau, ar trebui sa fim indignati ca Spielberg a indraznit sa aduca pe ecrane mormane de cadavre sau oameni impuscati cu o naturalete dementa. Cum isi permite sa vorbeasca despre asa ceva? :x Doar un supravietuitor al Holocaustului poate pomeni de pogromurile naziste. :x
Problema de la punctul f al manifestului tau anti-Mungiu este una care transcende granitele cinematografiei. Foarte putine opere de arta remarcabile (dar hai sa nu-l idolatrizez pe Mungiu si sa spunem ca filmul sau este o creatie cinematografica reusita) au cu adevarat ceea ce se numeste IMPACT SOCIAL. Bineinteles ca nu ne putem astepta ca un film sa vindece traumele unor oameni care au trecut prin situatii similare celor de pe ecran. Daca ar fi asa, am avea parte de o lume mult mai buna. Filmul lui Mungiu poate alina, poate oferi o mangaiere de moment celor care s-ar putea simti direct vizati, sau ne poate oferi noua, celorlalti(si mie
care am implinit de curand 18 ani) o imagine a unei societati mutilate in care relatiile pe care obisnuim sa le numim interumane devenisera interinumane, de o raceala salbatica. Poate fi un "memento" benefic pt. cei nostalgici si o povata pt. cei mai tineri care privesc trecutul istoric ca pe o lume exotica pe care-au apucat-o doar parintii.
Inteleg k ti s-a cam acrit de minimalismul stilistic si de mizerabilismul tematic mult discutate si utilizate in ultima vreme, dar macar putem astepta filmul lui Mungiu care are toate sansele de a pune capat acestui val si de a ridica stacheta genului undeva de unde multe(daca vor mai fi)
productii de acest fel vor parea imitatii lamentabile. Este oarecum de inteles si indemnul tau care se poate citi printre randuri: unele lucruri nu trebuie captate pe pelicula si aduse pe ecran, insa imi place sa cred ca Mungiu nu a decis k fatul sa fie in prim plan doar pt. publicitate(fie ea si negativa). Nu pare genul de om care cauta sa epateze prin orice mijloace.
Ultima mea obiectie(care sper sa nu te deranjeze) se refera la reactiile celor pe care tu ii compatimesti pe buna dreptate. Am scris si mai sus cate ceva, dar tin sa punctez din nou aspectu' asta. Nu conteaza despre ce vorbesti, ci cum vorbesti, iar oamenii care vor vedea filmul sunt sigur ca vor sesiza nuanta.

[Pitbull]

Observatiile lui Quiet Surfer mi se par de bun-simt, si în linii mari subscriu la pärerea lui.
Fatä de pozitia exprimatä de Rocky, o înteleg în totalitate, o aprob în mare parte, iar acolo unde o dezaprob, fac acest lucru de pe pozitii de empatie.
Evit sä spun mai mult acum, cäci foarte curând vom vedea filmul, dupä care vom putea vorbi în cunostintä de cauzä. Totusi, mä astept (sper, de fapt) sä pot subscrie la acea opinie exprimatä mai sus, conform cäreia "432" nu e un film "despre avort", ci despre probleme umane, psihologice, emotionale, morale si afective mult mai cuprinzätoare - pe care avortul le reunea si le punea în evidentä, prin teribila sa încärcäturä dramaticä si tragicä. Pe de altä parte, nu cred în tabuuri de nici un fel (nici chiar în cele religioase - desi sunt foarte credincios), dar sunt constient de cresterea gradului de dificultate al multor teme si subiecte pe care unii dintre noi, în functie de diverse limite ale acceptabilului adoptat, le consideräm ca atare tabu. Cred cä asta rimeazä foarte bine cu ideea reiteratä de Surfer în final: mai mult decât "ce" si "despre ce" vorbesti, conteazä "cum" vorbesti.
Inteleg, de asemenea, reticenta lui Rocky fatä de a vedea filmul; presupun cä se asociazä cu o eventualä traumä personalä sau familialä din acea perioadä, si se bazeazä cu sigurantä si pe o mare sensibilitate si o profundä moralitate. Respectându-i sine die aceste träsäturi, îmi exprim dorinta de a reusi sä-si depäseascä propriile retineri si a vedea filmul - nu de alta, dar lucrurile pe care le-a spus mai sus sunt importante, si ar fi päcat sä se piardä; evident, ele au nevoie de baza cunostintei de cauzä.

[klein]

am vazut ca l-au propus la Oscar. nu prea merge. ar fi fost mai potrivit filmul lui Nemescu, dupa mine.

[valskript]

http://www.youtube.com/watch?v=dbAYPt1mpgI
v

[rocky]

mesaj sters

[thequietsurfer]

Din cate stiu eu, unul dintre parintii sai a fost doctor, iar celalalt profesor. Am impresia si ca a facut parte din categoria celor fortati sa primeasca chiriasi. Cu toate astea, a fost un copil destul de privilegiat in acele vremuri(el insusi parca o spunea intr-o emisiune).
Referitor la criteriul tau moral pe care il aplici in judecarea calitatii umane a unui artist-nimic de obiectat. Voltaire a facut bani frumosi din comertul cu sclavi(in totala contradictie cu preceptele iluministe) insa asta nu-l face un scriitor/moralist/filosof mai putin valoros. Din mesajul tau imi dau totusi seama ca iti este destul de greu sa ignori personalitatea omului din spatele artistului cu toate ca incerci acest lucru.
Am observat ca esti in continuare adeptul unui principiu estetic putin primejdios atunci cand trebuie sa apreciezi o opera ce are drept tema o realitate delicata care in afara creatiei iti provoaca dezgust. Pericolul de care vorbeam consta in pierderea imaginii de ansamblu( you' re losing the big picture cum s-ar spune). Mungiu nu FILMEAZA UN AVORT, nu este indiferent in fata acestei REALITATI care TRANSFIGURATA pe ecran devine acceptabila, o copie infidela(scuze pt. exprimarea barbara) capabila de a trezi sentimente admirative, tocmai pt. ca a iesit din sistemul obisnuit si a fost integrata intr-o cu totul alta entitate(opera, filmul) in care SENSUL initial s-a schimbat si el.
Am simtit nevoia sa reiterez truismul enuntat anterior( nu conteaza despre ce vorbesti, ci cum vorbesti tocmai pt. ca am vazut ca te afli in dezacord cu acest principiu sanatos(in opinia majoritatii celor care incearca sa-si procure hrana spirituala din arta). Poate ca ar trebui sa reformulez(ma bucur sa constat ca esti dispus sa primesti filmul fara prejudecati) intrucat am impresia ca nu m-am facut inteles: nu este important ce subiect tratezi, ci cum te raportezi la aceasta tema.
In speranta ca poti privi putin altfel lucrurile, inchid si eu acest subiect once and for all caci nu-s din Bucuresti si nu cred ca filmul va ajunge prea curand la mine-n oras(pana atunci disputele se vor fi consumat).

[Pitbull]

"Patru luni, trei sãptãmâni ºi douã zile" - Neconvenþional ºi extrem de exact
Acele (mici) probleme!

Filmul lui Mungiu e foarte simplu.
În primul rând. De aceea e atât de bun.
Ce mare lucru se întâmplã? O fatã a rãmas gravidã aiurea, ºi-a aranjat c-un felcer sã-i punã sonda, i-o pune, ea pierde sarcina, e cam neplãcut, sigur, da' nu pãþeºte nimic. Nu complicaþii, nu miliþie, nici o chestie. Totul e bine când se terminã cu bine. Ce atâta tevaturã?
...A, sigur cã pe parcurs se mai ivesc ºi unele (mici) probleme, cã doar nimic nu merge perfect în viaþã. Da' se rezolvã.
Ah - aici e aici!
Acele (mici) probleme!
Studentul arab din cãmin n-are Kentane, are doar Marlboro - ºi "ce sã fac eu cu Marlboro?"
ªi rezervarea la hotel n-a fost confirmatã, cã biata Gãbiþa, cam aerianã de felul ei, acum e datã peste cap complet - aºa cã, adio camerã.
ªi papagalul de Adi, boyfriendul Otiliei, nu ºi nu, cã sã vinã ea la ziua maicã-sii (Dumnezeu ºtie de ce, cã nici mãcar nu i-a cunoscut pãrinþii pân-atunci).
ªi domnul Bebe, felcerul cu pricina, are o mamã senilã, care din când în când iese din apartament ºi rãmâne încuiatã pe din afarã. Nimic mai mult - doar atât! Dar...
ªi-n tramvai vin controloarele, ºi Otilia n-are bilet. ªi-n ultima clipã, alt pasager îi strecoarã un bilet, ºi scapã ca prin urechile acului - dar...
ªi, ºi, ºi - dar, dar, dar...
Cu alte cuvinte, deºi premisele sunt cât se poate de fireºti, deºi evenimentele evolueazã întru totul cum era de aºteptat, ºi deºi povestea se terminã normal, pe parcurs survin, la tot pasul, mici sub-povestioare, jumãtãþi de sub-povestioare, adesea doar începuturi sau frânturi, care reuºesc sã transforme filmul într-o înlãnþuire de suspense-uri fãrã nici o clipã de rãgaz. Toate astea, desigur, suprapuse peste o tramã centralã care în sine conþine un potenþial de suspense implicit uriaº - orice avort e înfiorãtor, necum primul din viaþa unei femei, mai ales când e provocat artizanal, cu spaima cã te saltã miliþia lui Ceauºescu. Rezultatul e un tur de forþã incredibil: un film al banalitãþii, care se urmãreºte cu sufletul la gurã, într-o încordare devenitã, de la un moment dat, de-a dreptul insuportabilã. Cam de pe la jumãtatea primului cadru, simþi cã începe sã-þi creascã tensiunea; la jumãtatea filmului, deja îþi cauþi o poziþie lejerã pe scaun, ºi n-o gãseºti; iar finalul te surprinde în momentul când aveai senzaþia cã înc-un minut ºi izbucneai în urlete.
Dupã cum reiese din cele spuse mai sus, aceste mici suspense-uri parþiale se relevã ca fiind tot atâtea piste false: nici unul dintre incidente nu va avea consecinþe serioase, toate rezolvându-se de la sine, pe parcurs - ceea ce Tudor Caranfil, într-o aprinsã conversaþie pe care am purtat-o imediat dupã vizionare, considerã cã e genialul vicleºug care defineºte "marca Mungiu". De bunã seamã, procedeul obþine rezultatele scontate - poate cu douã excepþii, asupra cãrora încã mai am îndoieli: cuþitul ºi buletinul lui Bebe. E evident cã Mungiu lasã deliberat în coadã de peºte ºi aceste douã sub-ploturi: cuþitul cu arc gãsit de Otilia în servieta felcerului ºi rãmas, semi-accidental, în posesia ei, ºi buletinul ajuns tot la ea, dupã ce respectivul ºi l-a uitat la recepþie. Problema e cã, luate ca "puºti cehoviene", fac notã separatã faþã de celelalte, fiind extrem de puternice: cuþitul, atât prin el însuºi (e clar cã Bebe îl poartã asupra lui în eventualitatea croirii unor buzunare-n burtã, nu ca sã se scobeascã sub unghii), cât ºi prin contextul tensionat în care-l descoperã Otilia; iar buletinul, prin insistenþa cu care Bebe îl menþionazã repetat ("Buletinul meu e la recepþie!") ºi faptul cã e un principal factor de risc pe filonul central al tensiunii dramaturgice: ameninþarea cu închisoarea. Ca atare, ambele determinã niºte paliere de aºteptare extrem de înalte: ce se va întâmpla cu cuþitul ãla...? Dar cu buletinul...? Va reveni Bebe, în final? ªi-atunci, ce-o sã fie...? ªi nu se întâmplã nimic - absolut nimic. Nu ne rãmâne decât sã deducem cã buletinul va reveni pe cãi normale în posesia titularului, iar cuþitul... nici nu mai conteazã ce se va alege de el.
Cred cã soluþia ar fi constat într-o ºi mai (subliniere deloc întâmplãtoare) exactã nuanþare, la nivel dramaturgic ºi regisoral. Evident, toate elementele filmului sunt dozate cu o precizie farmaceuticã - deci poate cã aici avem deja de-a face cu diferenþa dintre microscopul optic ºi cel electronic.
Cam la fel stau lucrurile ºi în zona celui de-al doilea (ºi ultim) punct discutabil al filmului: constrângerea fetelor de a face sex cu Bebe.
Privind lucrurile la nivel strict uman, e foarte verosimil. Gãbiþa ºi Otilia aratã destul de bine, ºi nu e deloc surprinzãtor cã un individ care le-a prins la strâmtoare atât de bine va profita pânã la capãt - cu atât mai mult, cu cât e vorba de un cinic greþos ca domnul Bebe: când îþi câºtigi existenþa ucigând copii nou nãscuþi, ce mai conteazã câteva tinere posedate semi-forþat?
Pe planul imediat urmãtor, însã - cel al justificãrilor estetice, cel al personajelor construite pe scheletul "persoanelor", situaþia începe sã se complice. În momentul respectiv, Bebe s-a conturat deja complet, în toatã odioºenia lui - devine inutil sã-l facem ºi mai monstruos decât este; dacã "persoana Bebe" poate acþiona aºa fãrã nici un fel de probleme, personajul Bebe depãºeºte astfel, cumva, limita de aur a acceptabilului artistic.
Totuºi, lucrurile nu se opresc aici. Mârºãvia individului lasã urme; apariþia Otiliei în baie imediat dupã aceea, goalã de la talie în jos, grãbitã sã se spele, exprimã de-a dreptul nãprasnic efectul traumatic al abuzului. Nu peste mult, dupã ce a plãtit ºi ea asemenea "în naturã", Gãbiþa reia modelul, la un nivel ºi mai subtil: o trecere fugarã prin oglinda bãii, urmatã doar de sunetele spãlatului, intercalate cu suspine. Ambele componente ale secvenþei sugereazã necruþãtor tratarea celor douã fete ca simple obiecte - dezumanizarea barbarã, pe multiple niveluri, ce ne cuprinsese în acei ani.
Ulterior, Otilia se relevã, prin toate reacþiile ei (deloc ostentative, de o admirabilã fineþe ºi profunzime), ca fiind vizibil marcatã de respectivul abuz - ceea ce plaseazã toatã jumãtatea secundã a filmului sub semnul unei tensiuni cu atât mai intense. Practic, din momentul violului (ca sã-l numim astfel, pe scurt - ºi în sens moral este un viol cu drepturi depline!), tot filmul iese deja din sfera spaimei tolerabile, intrând în domeniul unei angoase cu gheara-n gât. Ceea ce face ca episodul sã aibã totuºi un rol determinant în evoluþia povestirii ºi a stãrii, ºi sã nu poatã fi expediat atât de uºor, sub semnul unui simplu "e prea mult". Ca atare, soluþia ar fi stat, din nou, într-o ºi mai minuþioasã precizie a reglãrii mecanismului - în zona replicilor ºi a acþiunilor care duc la decizia lui Bebe de a supralicita, filând o idee mai prelung cartea acelui "eu sunt drãguþ cu voi, deci fiþi ºi voi drãguþe cu mine - care-i prima?" Nu ºtiu, poate sunt chiar hiper-cusurgiu, dar am senzaþia cã o asemenea rezolvare (atât aici, cât ºi cu buletinul ºi cuþitul) ne-ar fi adus în prezenþa perfecþiunii.
Pentru cã în rest, cu respect sunt nevoit sã-mi scot pãlãria. Filmul e ireproºabil - ºi mai mult decât atât: e copleºitor.
S-a subliniat insistent - nu numai pe bunã dreptate, ci chiar cu acutã necesitate, cã "Patru luni, trei sãptãmâni ºi douã zile" nu este un film "despre (un) avort". Este, în fond, un film despre dezumanizare. Care dezumanizare? Incidental, aceea din finalul regimului Ceauºescu - pentru cã ne e proprie, ºi pentru cã se baza pe atât de multe piloane ale rãului, dintre care demenþa demograficã nu era decât unul. Indiscutabil, protagonista filmului este Otilia. Nu numai cã Gãbiþa apare mult mai puþin, dar ea e oarecum dusã de valul pe care singurã l-a stârnit, ºi nu face decât sã suporte consecinþele propriilor sale acþiuni, încercând sã supravieþuiascã. Otilia, însã, luptã instinctiv (dar ºi conºtient!) sã-ºi pãstreze umanitatea. Ea îºi ajutã prietena dintr-un devotament elementar - pentru cã nu poate altfel. Ea parcurge tot acel periplu infernal prin bolgiile epocii de aur, ea se confruntã cu funcþionarii ºi biºniþarii, cu idioþii ºi escrocii, ea calcã mereu (la propriu) prin bãlþi ºi noroaie - ºi, vai, ea va înhuma fãtul mort într-un tobogan de gunoi, neptându-ºi apoi reprima câteva momente de oripilatã reculegere... Pe scurt, ea este cea care "duce" filmul din toate punctele de vedere - ºi în raport cu învingãtoarea ei umanitate trebuie sã fie interpretatã opera lui Mungiu.
Ceea ce plaseazã avortul propriu-zis într-o luminã mult mai complexã. Fãrã doar ºi poate, actul avortului este o crimã; faptul cã în ultimii ani ai comunismului se banalizase atât de mult nu era decât un corolar al ansamblului unei orândiri criminale prin definiþie: ne ucideam propriii copii, smulgându-i din pântecele mamelor, pentru cã sistemul ne interzicea aberant orice formã de planning ºi contracepþie, totodatã creând condiþiile unei vieþi subumane pentru viitorii nãscuþi. Caracterul genocid al comunismului nu scuzã avorturile din acea perioadã, însã le plaseazã într-o justã perspectivã.
Este foarte important sã înþelegem, la nivel istoric ºi moral, acest lucru, pentru a putea intra în rezonanþã cu atitudinea lui Mungiu. Artistul nostru nu e deloc moralist ºi moralizator, nu enunþã, nu declarã - nu face nimic altceva decât sã povesteascã (cãci un regisor de film este în primul rând, eminamente, un story-teller). Cristian Mungiu ne spune povestea descrisã mai sus pe un ton egal, neutru, lucid. Numai cã lucrurile pe care le selecteazã ca sã ni le spunã sunt atât de cumplite (în banalitatea lor generalizatã), încât e inevitabil sã ne punã pe gânduri. ªi, într-adevãr, filmul te urmãreºte - angoasant, devorator, obsesiv. Te face sã înþelegi cu adevãrat atât dimensiunile ororii oricãrei întreruperi de sarcinã, ci ºi, mai ales, prãpastia umanã în care te împinge o societate unde oamenii sunt reduºi la statutul de obiecte, iar un fãt devine doar o mãruntã pacoste (cu potenþial distrugãtor din motive exterioare instituþionalizate). Sub acest aspect, "432" atinge o dimensiune umanã (ºi, implicit, creºtinã) unicã, devenind una dintre cele mai bulversante pledoarii pentru dreptul elementar la viaþã - în deplinã opoziþie cu pretenþiile trufaºe ale câtorva clerici fundamentaliºti de la Vatican care, pesemne ofuscaþi cã Mungiu se relevã un misionar mai convingãtor decât ei, au avut obrãznicia sã defãimeze filmul în presã. Imaginea foetusului lepãdat în baie, parþial pierdut între faldurile unui prosop alb, este una dintre cele mai teribile icoane cu tema "uciderea pruncilor".
Ca sã tranºãm definitiv ºi aceastã controversã - Mungiu, frãmântat de dubii ca orice artist responsabil, a ezitat mult dacã sã includã sau nu în montajul final cadrul cu avortonul. Rãspunsul este indiscutabil: a ales bine. Dincolo de semnificaþiile relevate mai sus, acea imagine este obligatorie în economia de ansamblu a filmului - ea constituind un vârf dramatic esenþial, în continuarea cãruia toate consideraþiile morale ale întregii poveºti se potenþeazã mult mai puternic. Excluderea ei s-ar fi redus la nivelul unui simplu compromis din laºitate.
Acelaºi curaj calm ºi stãpân pe sine se relevã din întregul ansamblu al regiei filmului. Fiecare secvenþã este conceputã cu o economicitate deplinã, toatã succesiunea lor articulându-se în cheia acelei coerenþe pe care "arta naraþiunii în filmul românesc", cum o definea Ioan Lazãr, a cãutat-o jumãtate de secol în cap, pentru a o gãsi dincolo de pragul mileniului. Mizanscenele urmãresc un realism discret al mobilitãþii spaþiale, speculând mai ales relaþiile dintre personaje ºi obiecte - atât la nivel activ, când interacþioneazã cu diversele elemente de mobilier ºi recuzitã, cât ºi, într-o cheie foarte interesantã, prin pasivitatea compoziþiilor statice - de exemplu, în cele câteva cadre cu uºile ºi fotoliile de pe palierul hotelului, sau în plasarea celor douã fete în spaþiul camerei de cãmin, din primele secvenþe ale filmului.
Mi-ar sãri lumea-n cap dacã n-aº menþiona memorabila secvenþã a aniversãrii doamnei Radu - cadrul fix al mesei, cu liota de doctori ºi ingineri totalmente dobitoci invitaþi perechi-perechi la petrecere, desfãºurându-ºi plenar imbecilitatea zgomotoasã în jurul unei Otilii încremenite în groaza de a ºti cã a lãsat-o pe Gãbiþa în camera de hotel, cu sonda-n uter. De altfel, acest plan-secvenþã, rimând ºi cu primul cadru al filmului în sine (masa cu obiecte personale din cãmin), reprezintã totodatã ºi o declaraþie stilisticã de ansamblu - diversele intervenþii laterale, constând în mâini, profiluri, þigãri, ºi alte elemente umane active reluând la nivel micro cheia dramaturgicã a întregului, cu sumedenia de sub-ploturi care dau viaþã firului epic central.
Meritã de asemenea sã remarcãm folosirea inteligentã a cinemascopului, cu ajutorul cãruia operatorul Oleg Mutu exploateazã din plin valenþele formatului lat - analiza detaliatã a tuturor compoziþiilor de cadre, pe cât de expresive, pe atât de migãloase, ar ocupa un spaþiu de câteva ori mai extins decât al acestei analize. Pe lângã aceastã manevrare savantã a încadraturilor, Mutu îºi confirmã din nou apetenþele pentru grafia "luminii fãrã luminã", reluând (ºi câºtigând din nou) aceleaºi pariuri nebuneºti din "Moartea domnului Lãzãrescu", unde petele de beznã, din agramatisme imagistice de principiu, deveneau componente plastice. În "432", gravurile de întuneric ale lui Oleg Mutu funcþioneazã cel mai dramatic pe culoarele cãminului ºi în secvenþele finale de pe strãzi - dintre care aº remarca în special cadrul pasarelei de cale feratã, cu felinarul care se leagãnã ºi autobuzul cu butelie de gaz care opreºte în ultimul plan.
Evident, era inevitabil ca un film atât de compact comprimat în planul umanului sã strãluceascã prin galeria interpretativã, o adevãratã pleiadã de revelaþii ºi confirmãri. Cum spuneam, personajul care poartã efectiv povestea pe umeri este Otilia, iar Anamaria Marinca oferã o creaþie rarã, de o economicitate a mijloacelor care nu face decât sã potenþeze ºi mai puternic tumultul interior al personajului - "sora", cum i se mai spune impropriu, susþinãtoarea Gãbiþei, "cutia de rezonanþã" care preia ºi amplificã toate vibraþiile dramei. Faþa ei nu tocmai frumoasã, dar cuceritoare prin uºoara dezarmonie a trãsãturilor, ascunde sub aparenta sa imobilitate o diversitate de stãri ºi emoþii cum rar am mai vãzut în filmul românesc - efect obþinut ºi prin frazarea care îmbinã naturaleþea cu simplitatea, pentru a atinge reverberaþii de tragedie greacã (îmi vine în minte Antigona, ºi nu cred cã folosesc vorbe mari). În tandem cu ea, Laura Vasiliu îºi reconverteºte sofisticata personalitate realã în mulajul gâsculiþei nevinovate ºi împrãºtiate care plãteºte un moment de nechibzuinþã cu preþul câtorva ore ce o vor traumatiza, cel mai probabil, pe viaþã. Momentul de maximã potenþã al compoziþiei sale e cel în care "negocierea" cu domnu' Bebe atinge masa criticã, ºi zarurile sunt în sfârºit aruncate.
Apropo de domnu' Bebe - din nou am satisfacþia sã vãd cum, în sfârºit (mai bine mai târziu, decât niciodatã!) i se dã actorului ce-i al actorului - adicã lui Vlad Ivanov, un artist de o complexitate ºi disponibilitate rarã, pe care l-am descoperit acum vreo doisprezece ani, în "Pantomimia" lui Dan Puric, ºi de-atunci îl tot aºteptam (cã din pãcate, regisorii care l-au distribuit pe scena Naþionalului bucureºtean n-au ºtiut sã-l foloseascã decât între mediocru - Trahanache, Jitnicerul Stavãr - ºi prost - Praida). Ei bine, Vlad Ivanov readuce pe tapet, mult îmbogãþitã ºi aprofundatã, bruta din scena introductivã a "Pantomimiei" - un domn Bebe grobian cu fineþe ipocritã, manipulator ºi parºiv, plin de ticuri verbale autoreferenþiale care-l fac sã vorbeascã (deliberat!) mai mult singur, alunecos ºi inabordabil - ºi toate astea, explodând în momentul când (din nou deliberat!) îºi dezlãnþuie violenþa verbalã, într-unul dintre cele mai ºocante cadre ale filmului (ºi unul dintre puþinele recursuri ale regisorului la prim-planul foarte strâns, aproape grosplan, atent urmãrit cu camera în miºcare). Personajul este atât de puternic, încât deºi pãrãseºte povestea puþin dupã jumãtate, continuã sã ne urmãreascã pânã la final (inclusiv ca rezultat al trucului cu buletinul intrat în posesia Otiliei, despre care am mai vorbit).
În ultima vreme, prezenþa Luminiþei Gheorghiu a devenit un "must" în filmele româneºti bune - ºi nu ºtiu cum face, cã-i mereu inepuizabilã! Dupã Mioara Avram, dupã mama cumsecade din "Bucureºti-Berlin" ºi nevasta nãroadã din "A fost sau n-a fost", Luminiþa se joacã aici din nou cu o partiturã de mamã-nevastã-gospodinã cam pe aceleaºi coordonate, ºi din nou surprinzãtoare prin dimensiunile abisale pe care reuºeºte sã le confere tâmpeniei omeneºti - atât în notoriul plan-secvenþã al mesei de petrecere, cu delirantul sãu crescendo de tensiune spre "Mulþi ani trãiascã!", precum ºi mai ales când (momentul meu favorit) intrã-n camera lui Adi (Alex Potocean), peste tensiunile dintre cei doi tineri, ºi nici una, nici douã, o ºi trânteºte: "De ce staþi mamã pe-ntuneric?" - zdrang, lumina!
Adi Carauleanu rãmâne ºi el activ, dupã redescoperirea din "Hârtia va fi albastrã", ºi-ºi face corect datoria ca "domnul Radu", într-un tandem nãtântol cu "domnul Rusu" - (evident!) Ion Sapdaru, care în siajul celor trei prezenþe galopante din ultimii ani experimenteazã ºi cu o a patra mascã (aici, prostul care-i ºi fudul, obsedat de respectul copiilor faþã de pãrinþi ºi armata ca ºcoalã a vieþii). În jurul lor ºi al aceleiaºi mese festive schiþeazã portrete similare, în tuºe sumare, Marioara Sterian, Georgeta Burdujan-Pãduraru, Cristina Buburuz, Emil Coºeru ºi Geo Dobre. Note speciale recepþionerelor - în special celei "de la Unirea", în care Liliana Mocanu reconstituie cu acuitate ºi fineþe tipul de funcþionarã roboticã ºi stereotipã, acrã ºi autoritarã (ºi rãcitã, pe deasupra!) caracteristic acelei perioade. O secundeazã, tot pe la recepþiile hotelurilor, Tania Popa, Cerasela Iosifescu, ºi Teo Corban (slavã Domnului cã, dupã rolurile de la Porumboiu ºi Nemescu, a prins ºi el cheagul pe care-l merita în castingurile de calitate!). Doru Ana face ºi el act de prezenþã, cu robusteþea-i binecunoscutã, în rolul benzinarului, iar din restul galeriei de completare l-aº menþiona pe Alexandru Conovaru, care puncteazã interesant, din doar câteva nuanþe, un fals "stalker" relevat ca trecãtor timid, în paranoia premergãtoare finalului.
Cã tot veni vorba de final: meritã un paragraf aparte, asemenea acelei detestabile nunþi la restaurantul hotelului, care revine regulat în planul secund, la fiecare trecere a Otiliei prin hol: mai întâi, un domniºor de onoare, sau ce-o fi, intrã cu lumânãrile mirilor; dupã un timp, vreo doi nuntaºi îl scot pe unul care nu se mai þine pe picioare de beat ce-i; nu trece mult, ºi alþii îl oblojesc conºtiincioºi pe altul care-a cam luat un cuþit în burtã (conform comentariului într-o doarã al recepþionerei: "Ei, s-a luat la bãtaie ãºtia..."); ºi, în sfârºit, nunta merge mai departe, siluete tulburi dansând incert dincolo de peretele din geamuri mate, în acordurile înfiorãtor de cretine ale unui ºlagãr ce repetã d-a-mboulea: "ªi m-am îndrãgostit de tine... De tine, de tine, de tine...!"
Pe acest fundal vizual ºi sonor, Gãbiþa ºi Otilia stau la masã - în ultima dintre acele expresive compoziþii simetrice ale imaginii filmului; vine un chelner fãrã cap (dintr-o stângãcie studiatã de încadraturã - un robot asemenea celorlalþi din jur), care le oferã ficãþei, rinichi, creier pane, mãduvioare ºi alte asemenea viscere. În geam se reflectã câte o pereche de faruri de afarã, atrãgând instinctiv privirea Otiliei - pânã întoarce capul suficient ca sã-i vedem clar faþa... sã-i descifrãm expresia... ºi sã trãim finalul - scurt, retezat, eficace, fãrã alte complicaþii. Un alt ºlagãr idiot de epocã va comenta genericul.
Sub acest aspect, asemãnãrile cu "Moartea domnului Lãzãrescu" (din nou!) sunt vizibile - ºi extrem de semnificative. Pentru cã "432" reprezintã indiscutabil încununarea tuturor cãutãrilor de pânã acum ale deja consacratului curent minimalist în cinematografia româneascã. L-am putea considera, la o adicã, "domul" edificiului constituit din recentele opere ale lui Puiu, Porumboiu ºi Muntean - cu contribuþia lui Radu Jude - ºi îmi permit sã sper cã aceasta va deveni rampa noii estetici filmice pe care o aºteptãm de la actuala generaþie de cineaºti români. Pentru cã - sã fim drepþi - e cam imposibil ca din minimalism sã scoþi ceva maximal; conform unei evoluþii fireºti, aceste filme au înlãturat o cantitate impresionantã de balast, complexe ºi epigonisme, scoþând la ivealã filonul veritabil al talentului cinematografic românesc. Avem toate motivele sã credem cã, pornind de aici, ne vom gãsi în sfârºit, pentru prima oarã, identitatea.

Pitbull (Mihnea Columbeanu)
11-12 septembrie, 2007
Bucureºti, România

[klein]

Mi-a placut cronica ta, desi infernal de lunga. asteptam de mult o parere detaliata a cuiva de la noi si nu viziunile, uneori pe langa placa, a strainilor.
sunt in mare de acord cu tine. si mie mi s-a parut scena violului,nu neaparat "prea mult" ci dimpotriva, nu suficient de bine exploatata si pana la urma explicata.
in schimb, cele doua momente, cu buletinul si cutitul, sunt fix la locul lor. cum filmul nu are nici inceput nici sfarsit, e firesc sa lase chestii neterminate. pare o bucata de realitate, decupata. nu exista preocupare pentru logica narativa. ea vine pe urma. de aceea nu m-au deranjat deloc. evident ca te intrebi ce dracu s-ar fi putut intampla. dar e mai bine ca nu aflam. obiectele alea au o incarcatura dramatica si s-ar fi terminat prost. mai ales ca ambele sunt legate de d. bebe, care nu face concesii.

[Pitbull]

Cred cä e cea mai lungä cronicä pe care am scris-o vreodatä... Nu intentionat - da' futu-i, sunt atât de multe de spus...! Nu te lasä inima sä nu abordezi si caracterizarea älora de la masä, si cheile compozitionale ale cadrelor, si ce se-aude ici si colo de pe sound-track...
S-ar putea sä ai dreptate privitor la buletin si cutit (si Tudor Caranfil era ieri de aceeasi pärere: cä sunt cu deliberare piste false, neterminate). Acuma, aberând putin, caut solutii de principiu pentru ca imperfectiunea lor voitä sä functioneze garantat, färä a da nici mäcar senzatia nejustificatä de stângäcie. Eventual, dacä spre final ar mai fi apärut, în treacät, unul dintre ele (de exemplu: dä buletinul undeva, si din gresealä e al lui Bebe; se scuzä, îl ia înapoi, si îl prezintä pe al ei; atât; tot în aer rämâne, dar e un semn clar cä scenariul - sau regia - n-a "pierdut pe drum" acel sub-plot).
Dar, apropo, un detaliu foarte interesant! Mai existä un sub-plot pierdut: tatäl Gäbitei, care la începutul filmului anuntä cä va veni în vizitä, dar nu mai apare... decât pe generic: actorul Costache Babii, de la Brasov. Deducem cä secventa cu el s-a filmat, dar a cäzut la montaj. Posibil ca si apropo de Bebe sä fi survenit o asemenea "simplificare".

[cornel]

Domnu' Pitbull te-ai gandit vreodata sa reunesti toate scrierile tale intr-o carte?

[Pitbull]

Da, domnu' Cornel, mä gândesc adesea, dar întrucât deocamdatä factorul cantitativ primeazä în dauna celui calitativ, ar fi prematur. Pânä anul trecut, scriam cronici de film când da Domnu'; acum, criteriul a devenit acela cä väd 80-90% din filmele de pe retea, la vizionärile de presä. Pe cine ar interesa o carte despre "majoritatea filmelor anului 2007", sau "unele filme väzute de Pitbull"? Va fi nevoie sau sä treacä vreo zece ani, ca sä se poatä selecta mäcar "cele mai discutate filme ale deceniului", sau sä-mi aleg eu o conceptie de fond a cärei dezvoltare ar presupune si scrierea unor texte complementare. Asadar, sunt convins cä vor apärea ele cândva si în volum - da' nu oricum!

[klein]

azi am vazut si cronicile din Cahiers du cinema si Positif. mi-a placut ca in Positif inaintea textului de critica li se recomanda spectatorilor care nu au vazut filmul sa mearga la cinema si dupa aia sa citeasca cronica "ca sa aiba aceeasi surpriza pe care au avut-o ei cand l-au vazut prima oara la cannes" :)

[Pitbull]

Frumos spus! :)
Linkuri, copy-paste-uri, ceva...?

[klein]

din nefericire positif nu isi pune cronicie on line ca sa te oblige sa le cumperi revista. o sa incerc sa copize cate ceva. nu promit nimic, ca i-au consacrat lui mungiu vreo 10 pagini si nu o sa am timp, dar ma straduiesc.

[gionloc]

mi-a placut scrierea ta, Pitbull... dar eu am vazut filmul de doua ori. la TIFF.
am sa revin.

la Anonimu' am mers doar sa vad reactia publicului. nu l-as mai vedea decit peste doi-trei-patru ani, poate cind o revina Mungiu pe ecrane cu inca un film, atunci am sa revad si Occident...

eu am scris trei povesti despre 432. se invirt in jurul modalitatii in care filmul reuseste sa zbuciume spectatorul. ceva comparatii cu literatura. o apropiere de Lars von Trier (ca efect asupra spectatorului). o paralela intre MDL si 432, privind stilul infatisarii (apropiat) si rezultatul la nivelul receptarii (diferit) rezultind din tratarea unor subiecte deosebite - un drum spre moarte si o alegere in viata.

ideea e ca am incercat sa evit in mare masura prezentarea oricarui detaliu din cursul povestii lu' Mungiu. apoi, ok, mie imi place si gasesc a fi in regula curgerea epica a povestii tale... insa eu am vazut filmul. pentru cei care nu l-au vazut daca va fi o problema precum cea subliniata de klein (referindu-se la mentiunea francezilor cu mersu' la cinema)?... cei care vor citi cronica ta mai pot avea suprizele pe care noi le-am avut cind am vazut 432?

[klein]

chestia e ca orice cronica oricat de generala si filosofica ar fi, tot ofera cititorului, daca nu o informatie despre film, macar o maniera de al privi, un punct de vedere. eu nu citesc niciodata cronicile inainte. e foarte frustrant sa vezi filmul prin ochii altcuiva. dar mi se pare firesc sa comentezi un film aducand in discutie si detalii, ca altfel discursul risca sa devina apa de ploaie.

[Pitbull]

@Klein:
O, dacä-i asa de mult, nu copia de mânä, conspecteazä oarecum... Fii textualä doar cu unele eventuale citate care meritä.

@Gionloc:
Mda, problema spoilerelor este... o problemä. Totusi, sä nu uitäm câteva aspecte: filmul nu e de actiune, si nu contine lovituri de teatru; surprizele nu constä în ce se întâmplä, ci în cum ni se aratä ceea ce se întâmplä; or, "cum"-ul e tocmai esenta unei cronici; apoi, e un film prea important, prea "analizabil", ca sä merite o autocenzurare a cronicii din acest motiv; în sfârsit, cum bine stim, cronica mea e un mastodont faraonic; cine stä s-o citeascä, înseamnä cä a depäsit de mult nivelul spoilingului.

[klein]

@Klein:
O, dacä-i asa de mult, nu copia de mânä, conspecteazä oarecum... Fii textualä doar cu unele eventuale citate care meritä.


mda, nu prea am ce sa conspectez. m-am entuziasmat prea deveme. cronica este foarte proasta, un fel de comentariu (cam in genul celor literare din liceu), o idee mai sofisticat: vocabular pretios si fraze alambicate... dar cam atat. in rest se pun si povestesc filmul. stiau ei de ce ziceau cititorului sa se duca mai intai la film :lol:
singura parte reusita e interviul cu Mungiu care ofera niste raspunsuri complete si detaliate despre turnaj.
in schimb, o cronicutza interesanta la "Lovituri bolnavicioase". o postez la LB

[Pitbull]

Fain, miss Klein.
O asteptäm.

[klein]

nu ma pot abtine si nici nu mi-e somn, asa ca ...

o cronica exceptionala in Cahiers du cinema.
postez cateva fraze, dar sa stiti ca articolul merita citit in intregime:

"Rien que pour la scène étouffante où l'échange vire au théâtre de l'absurde, Cristian Mungiu méritait la Palme...

Le texte très brillant révèle que le médecin, ironiquement appelé M Bébé (l-au vazut medic :shock: ), est completement malade. Il ne cesse de repeter Est-ce que je vous ai parlé d'argent? sans que l'on comprenne s'il en veut davantage ou travaille gratuitement. et puis la blonde se couche sans un mot et comprend avant nous ce qu'il avait derière la tete...

Mungiu a ensuite l'audace de laisser aller son recit sans ajouter d'evenement dramatique, de le laisser s'enfoncer dans la menace. Il lance des faux suspenses : �* quoi servira ce couteau volé dans la valise? M Bébé, reviendra-t-il cercher sa carte d'indentité? Il y a quelque chose de filou chez Mungiu: sur un modèle pour le coup anti-hitchockien, les objets ne sont pas sommés de servir...

Et si, �* la première vision, le spectateur reste oprésé par une menace finalement sans raison, une seconde vision met d'avantage l'accent sur le centre de gravité: Otilia"...

Cette Palme roumaine est la plus incongrue et meritée depuis plusieurs années, elle encourage �* detroner les grands noms habituellement en competition. place aux jeunes."

[Piotr Buendia]

pe dvd cand va iesi?

[Alex Leo Serban]

si mie mi-a placut cronik lui musiu pitbull (cre k va ramine intr-adevar cea mai stufoasa dedicata filmului - atentie: nu e vba d un eseu!), e maniacal d aplicata & d meticuloasa & d ticaita... dar - k in cazul unui film d debut in kre autorul a-ncerkt sa '(s)puna tot' - trebuia comprimata! nu exista idee (oricit d 'geniala') kre sa nu poate fi spusa intr-o fraza in loc d un paragraf...
si, pt k musiu p tot vbeste d fo 2 ori d 'economicitate' in cuprinsul cronicii (as fi preferat, simplu & romaneshte, 'economie'!), e fix ceea c ii lipseste ac cronici - repet - f bune & complete...
exista, totusi, o inexactitate, sa zicem, terminologik: purtat d elanul sau umanist - p kre nu-l impartashesc! -, vbeste dspr 'nou-nascuti': or, un fetus avortat nu este - nu poate fi! - asha cva... ceea ce-mi aminteste faptu k si in asa-zisa 'cronik' vaticaniana s vbea, la un mom dat, dspr faptu k este avortat un 'copil d 4 luni'... pai, dk ala e 'copil', atunci un bebe d 4 luni c mai e?!? :?

[klein]

pai fa si tu un calcul. e ca la matematica de vacanta. enigme de rezolvat in familie :). cred ca aia de la Vatican n-au priceput o iota din film, asa ca nu stiu daca se merita sa ne batem capul. chiar si pentru un calcul.

[Proletar]

am vazut aseara filmul, la Iasi, unde a fost si Cristi prezent, impreuna cu toata echipa.
in primele 15-20 de minute sonorul a fost varza, dar, ca prin farmec, odata cu aparitia "domnului Bebe" pe ecran, si-a revenit.
bine, problema cu sunetul tinea de conditiile mizere oferite de "cel mai mare cinematograf din Moldova", si anume Victoria.
despre film...
regizat perfect, jucat impecabil.
e prima oara cand nu aud, intr-un film romanesc, o replica rostita artificial.
pana si controloarele de bilete erau naturale in exprimare.
scene un pic fortate:
- arabul din camin care tinea la vedere pachetele de tigari si cafea, fix pe frigiderul de la usa.
- la intalnirea cu Bebe in masina, se vede o coada la Alimentara...prea ostentativa.
- parca prea lungi scenele cu receptionerele de la ambele hoteluri...negocierile alea puteau fi scurtate.

in rest, absolut perfect totul.

[klein]

si la Anonimul i s-a reprosat problema de sunet. atunci a invocat conditiile proaste de difuzare: in aer liber si fara material performant de sonorizare(ce-o fi ala)

[Pitbull]

si mie mi-a placut cronik lui musiu pitbull (cre k va ramine intr-adevar cea mai stufoasa dedicata filmului - atentie: nu e vba d un eseu!), e maniacal d aplicata & d meticuloasa & d ticaita... dar - k in cazul unui film d debut in kre autorul a-ncerkt sa '(s)puna tot' - trebuia comprimata! nu exista idee (oricit d 'geniala') kre sa nu poate fi spusa intr-o fraza in loc d un paragraf...
Acuma, sigur cä as putea oricând s-o condensez si s-o esentializez (cum am fäcut, pe vremea lui Emanuel, cu aia la "Azucena" (scuzarisiti sacrilegiul asociativ), din varianta forumistä la varianta de revistä, sau la "Legäturi bolnävicioase", din motive experimentale. Dacä-mi zice cineva: "Uite, o vreau pe jumatea asta de paginä de revistä, fä-o sä încapä!", se rezolvä.
si, pt k musiu p tot vbeste d fo 2 ori d 'economicitate' in cuprinsul cronicii (as fi preferat, simplu & romaneshte, 'economie'!), e fix ceea c ii lipseste ac cronici - repet - f bune & complete...
Da, "economicitate" am folosit din fastidiosenie ticäitoare; odatä, la un curs, zice Potra, Dumnezeu sä-l ierte: "Aici, în loc de «doctrinarä», Columbeanu precis ar zice, «doctrinardicä»."
exista, totusi, o inexactitate, sa zicem, terminologik: purtat d elanul sau umanist - p kre nu-l impartashesc! -, vbeste dspr 'nou-nascuti': or, un fetus avortat nu este - nu poate fi! - asha cva...
Bineînteles: gândisem "nenäscuti", dar în frenezia de simtire, gândire si scris, am cälcat pe-aläturi. Am observat curând, si am tot vrut sä intru sä corectez (mai aveam câteva de fäcut, strict la nivel de stil), da mi-o fo' lene. Acuma gata, nu mai e cazu', am lämurit-o aici.

[Cazeemeer]

http://cazeemeer.wordpress.com/2007/09/17/4-luni-3-saptamani-si-2-zile
Tentativa de incercare de exercitiu de posibila asa-zisa pseudo-cronica
Ceea ce nu e un motiv sa nu aruncati cu pietre in mine. Be my guests, stiu ca la asta te expui oricand te urci pe o cutie de sapun si te apuci sa vorbesti.

[Pitbull]

Stii ceva?
Eu chiar n-am chef sä arunc cu pietre. Chiar diloc.
Da' diloc, diloc, diloc.
OK, s-ar putea gäsi cusururi la analiza ta, da' pur si simplu nu m-a chemat la asta. Mi-a pläcut, si gata! E foarte bunä!
Am mai completat câte ceva, pe scânduricile läzii tale de säpun.
La mai mare! Mai vrem!

[devil_doll]

Revazut in seara asta, dupa vizionarea TIFF--emotionanta, tensionata, extrem de personala cred pentru toti cei din sala.
La a doua vizionare e chiar mai percutant, in special momentele intre personajele feminine ( recunosc ca de aceasta data infamul Bebe nu mi-a mai instigat furia pur feminina, l-am acceptat ca atare). Dar am remarcat cu parere de rau ca publicul bucurestean este absolut pe dinafara, scenele erau tratate anapoda, se radea la momentul in care Bebe are izbucnirea in camera de hotel si se tacea molcom la cina in familie. Observ cu regret ca in filmul romanesc daca nu se rade, atunci nu s-a vazut pelicula.

[Pitbull]

As vorbi despre cum ne-am certat in cancelarie despre film.Dar colegii mei nu vor sa vada filmul in sala de cinema.Doar au citit articolele in 22.
Eu cred ca este o iluzie cum ca s-ar mai discuta cu elevii.
Voi incerca ...
Petrecerea a fost minunata dupa ce am incercat momente de groaza la filmul lui Mungiu. Cannes a dat de gandit femeilor din Romania. Eu cred ca a avut o relatie cu publicul ...Totusi juriul merita un premiu. L-as propune intrun festival. UN PREMIU pentru un juriu.

[thequietsurfer]

Tocmai am vazut si eu premiera la mine-n oras(Focsani). Nu am de gand sa-mi insir impresiile caci nu cred ca as putea aduce un adaos consistent.
Este intr-adevar percutant, tulburator, taios.
O inteleg perfect pe devil_doll care a fost extrem de dezamagita de public. Filmul n-a fost proiectat in cinema, ci intr-o sala cunoscuta drept "casa de cultura"(adaposteste f. multe evenimente ce tin de subcultura da' nu mai conteaza). Foarte multi snobi care nici macar nu si-au pus pe silent telefoanele(am auzit cel putin 5-6 sonerii), in fata mea un grup de patru persoane care a(u) vorbit aproape non-stop(un individ din acest grup chiar a sunat pe cineva in timpul filmului) plus multi alti spectatori care nu respecta nici macar o norma(cu o naturalete, o nesimtire dezarmanta). In sala s-a ras aiurea(exact dupa tiparul remarcat de devil_doll) si la sfarsit nimanui nu prea ii venea sa creada ca filmul s-a terminat asa. Nu s-a aplaudat si asta nu pt. ca lumea a ramas socata, infipta in scaune pt. inca putin timp necesar digestiei intelectuale. Oamenii au plecat cam dezumflati.
In aceste conditii, am putut sa vad totusi filmul patruns de incarcatura sa dramatica. Am zambit amar in multe momente si la scena mesei aniversare chiar am ras(dar nu era rasul meu). Am tacut, am inghitit in sec si am avut momente cand m-am simtit revoltat(mai ales cand Bebe era in cadru). Un moment usor fantastic a fost acela in care in sala s-a auzit un scancet de bebelus( o observasem pe tanara mamica inainte si la final ma intrebam cum se simte).
Cred ca am sa-l vad si maine. Deocamdata pot sa spun ca filmul s-a cuibarit in mine cam ca un fetus care chiar daca nu va mai creste, cu siguranta ca nu va inceta sa palpite.

[Coshava]

Dar am remarcat cu parere de rau ca publicul bucurestean este absolut pe dinafara, scenele erau tratate anapoda, se radea la momentul in care Bebe are izbucnirea in camera de hotel si se tacea molcom la cina in familie.

Acuma sincer vorbind - nu prea imi dau seama de ce s-ar fi ris la scena "cinei aniversare din familie". :?

[Pitbull]

Se poate râde strepezit acolo - de ineptiile älora, de cretinismul lor, de componenta satiricä atroce, comparabilä cu a lui Caragiale (dacä-l privim needulcorat). Nu e neapärat cea mai adecvatä reactie - dar, la nivelul de masä al unui public "averagely normal", ar fi cea mai de asteptat. In schimb, o "täcere molcomä", cum o descrie Devil_Doll (citeste: stare de pasivitate, indiferentä, apatie, derutä), e cea mai nepotrivitä reactie. Un asemenea public fie se plictiseste la acea secventä, fie räbdätor asteaptä ceva - färä a sti cä acel "ceva" e chiar acolo, atunci, în fata lui.

[Bogie]

Se poate râde strepezit acolo - de ineptiile älora, de cretinismul lor, de componenta satiricä atroce, comparabilä cu a lui Caragiale (dacä-l privim needulcorat).

Nu mi s-a parut ca ar fi fost o discutie cretina; erau cateva perechi de prieteni, adunate la o masa, unde se discutau tot felul de banalitati, niste poante intre vechi amici care se simt bine, conversatie usoara, de masa, foarte fireasca. Am admirat mult aceasta scena, naturaletea mesenilor; mi s-a parut ca forta ei este data de contrastul dintre framantarea Otiliei (de care spectatorul este constient) si banalitatea unor personaje linistite, lipsite in acel moment de orice dramatism; faptul ca nu regizorul nu a ingrosat, nu a satirizat personajele face si mai pregnant acest contrast.

[thequietsurfer]

Pai tocmai acest contrast de care vorbesti, izolarea cvasibenevola a Otiliei intr-un spatiu al convivialitatii si incercarile repetate ale acelor oameni de a o face sa ia parte la buna dispozitie generala starnesc o reactie care poate varia. Acum sa nu crezi ca am izbucnit intr-un hohot de ras zgomotos. A fost mai mult genul de reactie care te ajuta sa-ti depasesti imboldul de a fi iritat, poate putin frustrat(cum de mai poate sta ea aici, cum de nu cedeaza si reuseste sa-si pastreza acel zambet afabil, cum de nimeni nu-si da seama ca ceva e in neregula cu ea, cum se poate ca prietenul ei sa o oblige(ca Bebe de unde si atitudinea ei fata de Adi) sa mimeze fericirea?)
Umorul este in acest caz o forma de toleranta(nu mai stiu cine a zis-o). Te ajuta sa nu-i condamni pe comeseni pt. ca ei nu au nicio vina(sunt si ei un fel de victime-vezi als).

[Coshava]

Am ºi eu un comentariu minor aici :


Cam la fel stau lucrurile ºi în zona celui de-al doilea (ºi ultim) punct discutabil al filmului: constrângerea fetelor de a face sex cu Bebe.
Privind lucrurile la nivel strict uman, e foarte verosimil. Gãbiþa ºi Otilia aratã destul de bine, ºi nu e deloc surprinzãtor cã un individ care le-a prins la strâmtoare atât de bine va profita pânã la capãt - cu atât mai mult, cu cât e vorba de un cinic greþos ca domnul Bebe: când îþi câºtigi existenþa ucigând copii nou nãscuþi, ce mai conteazã câteva tinere posedate semi-forþat?


Nu mi se pare deloc discutabil acest aspect - ci cred cã el a fost deliberat gândit/prezentat/construit astfel.
Dupã pãrerea/percepþia mea Bebe nu avea din capul locului alt gând decât sã le ... posede :) pe cele douã ( probabil banii nici nu-l intereseazã prea tare, chiar aºa - e oare plãtit de ele cu ãia 3000 de lei sau nu ? ) deoarece pare sau se poate deduce cã e un frustrat sexual tipic : spune cã are familie ºi copii dar nu poartã verighetã, locuieºte cu mama sa bãtrânã ºi biniºor senilã ºi pe care nu are cine sã o supravegheze cât e el plecat, insistã cã el nu a pomenit nimic de bani la telefon ºi a spus doar cã fetele vor sã fie "drãguþe" cu el º.a.m.d. :oops:

Legat de ce s-a spus în unele cronici pe care le-am citit - mie chiar nu mi s-a pãrut indiviul ca fãcând parte din "lumea interlopã" ... :?

[ricutza]

Am ºi eu un comentariu minor aici :


Dupã pãrerea/percepþia mea Bebe nu avea din capul locului alt gând decât sã le ... posede :) pe cele douã ( probabil banii nici nu-l intereseazã prea tare, chiar aºa - e oare plãtit de ele cu ãia 3000 de lei sau nu ? ) deoarece pare sau se poate deduce cã e un frustrat sexual tipic : spune cã are familie ºi copii dar nu poartã verighetã, locuieºte cu mama sa bãtrânã ºi biniºor senilã ºi pe care nu are cine sã o supravegheze cât e el plecat, insistã cã el nu a pomenit nimic de bani la telefon ºi a spus doar cã fetele vor sã fie "drãguþe" cu el º.a.m.d. :oops:

Legat de ce s-a spus în unele cronici pe care le-am citit - mie chiar nu mi s-a pãrut indiviul ca fãcând parte din "lumea interlopã" ... :?

nu ca ar conta prea mult, dar cred ca dl. Bebe a luat banii (ca nu era chiar atat de corect) si nici nu cred ca vroia sa se culce cu ele de la inceput (nu neaparat ca ar fi fost el un om cinstit dar totusi munca lui era bazata pe recomandari iar daca fetele ar fi facut tot ce trebuia si el le-ar fi violat oricum, n-ar fi fost chiar ok pt afacerea lui).

legat de problemele de sunet... in 80% din cinematografele din Romania, ceea ce nu e stereo sau mono, e o problema. si daca ne gandim la atitudinea pe care au o chiar si multi profesori din facultatea de film, fata de sunet, ar trebui sa ne minunam permanent ca nu avem doar filme mute.

[Pitbull]

daca ne gandim la atitudinea pe care au o chiar si multi profesori din facultatea de film, fata de sunet, ar trebui sa ne minunam permanent ca nu avem doar filme mute.
Cä BINE zici, pui!
(Pot pentru ca sä îndräznesc a spera ca aceastä revenire ricutzianä sä nu fi fost doar meteoricä?)

[Pitbull]

http://agenda.liternet.ro/articol/5655/Cretulescu/Nimic-despre-minimalism---4-luni-3-saptamani-si-2-zile.html

Admirabil!!! :love: :love: :love:

[thequietsurfer]

"A fost practic prima oarã cînd l-am vãzut integral cu un public romînesc - ºi prima oarã cînd am auzit rîsete. Nervoase, chinuite, scrîºnite. Nu mai e, sper, un secret pentru nimeni dibãcia domnului Mungiu, care a ºtiut sã-ºi construiascã filmul în aºa fel încît el sã poatã fi receptat cum se cuvine ºi de noi ºi de strãini - rîsetele de care vorbeam mai sus îmi confirmã faptul cã, dincolo de Palme d'Or, de festivaluri sau de viitoarele Oscaruri, nimeni nu poate simþi 432 aºa cum îl simt cei care au trãit vremurile redate pe ecran. Oamenii au rîs la premierã pentru cã voiau sã rîdã, simþeau nevoia sã rîdã, probabil pentru a-ºi alunga, fie ºi momentan, tensiunea ºi lacrimile. Aici cred cã se aflã cheia succesului acestui demers filmic (era sã scriu neegalat - cine sã-l egaleze ºi cînd?) deopotrivã simplu ºi monumental, spre care cinematograful romînesc, atît cît este, tindea de cîþiva ani încoace."
Daca filmul m-a ajutat sa inteleg mai bine comunismul, cronica mi-a fost de folos in a-mi creiona o imagine cat de cat clara despre felul in care filmul poate fi interiorizat de un om care aproape ca-l transforma in
experienta. Citatul l-am scos doar pt. a-mi justifica unele opinii mai vechi menite sa-mi apere orgoliul(justificat sau nu il am, n-am ce-i face) de cinefil care vrea sa se desprinda putin de simplii "privitori de imagini in miscare". Ajunsesem sa ma cred incapabil de a reactiona ca unul care intelege. Exact astfel era si rasul meu; un ras pudic care sa disimuleze tipatul de durere cauzat de "toata enormitatea acelor vremuri cenusii". Enormitate apasatoare, enormitate care aproape ca ma strivea.

[razvan-gabriel]

Citind (dupa vizionare) atat de multe si minutioase interpretari nu-ti raman decat impresiile proprii si impactul imediat asupra propriei persoane.
Eu am iesit din sala avand senzatia ca regizorul a lucrat maiastru o suma de momente ce trebuiau sa pregateasca momentul culminant al filmului, moment transformat intr-un "happy end" cam fasait.
Indiferent de multimea de premii cred totusi ca, ca strain, de Romania si de comunism in special, e mai greu sa simti cu adevarat dramatismul situatiei, insa jocul actorilor si realismul sunt cu adevarat remarcabile. Realism remarcabil si trist in acelasi timp si in ceea ce priveste "decorul" ce nu s-a schimbat aproape deloc in toti acesti 17 ani.
Mi s-a parut un pic agasanta si tendinta regizorala de a inghesui in cele cateva minute dintre scenele esentiale toate simbolurile acelei perioade, dar pana la urma astia eram...

[Cazeemeer]

ca strain, de Romania si de comunism in special, e mai greu sa simti cu adevarat dramatismul situatiei

Dramatismul situatiei s-a facut destul de clar inteles lumii fara sa fie nevoie sa le fie familiara situatia de atunci. Nu neg ca a fi trait acolo si atunci, sau a fi trecut prin asa ceva intr-un context oarecare, ar da o putere mai mare filmului, dar mi se pare total nepotrivit modul in care, la absolut orice film care se refera la Romania, apare cineva care sa se intrebe daca nu cumva occidentalii, necunoscand cu adevarat contextul, or sa intampine dificultati in a-l recepta, desi realitatea obiectiva e ca occidentalii n-au prea avut dificultati in a pricepe filmele romanesti bune. Pana acum n-am vazut vreo cronica straina a lui 432 care sa vadeasca o asemenea incapacitate de a empatiza cu situatia (excluzand bineinteles luarea de pozitie a Vaticanului care pare sa fi vazut cu totul alt film), asa cum nici Kurosawa n-a intampinat asemenea dificultati in lume, desi cei ce au vazut filmele lui erau straini de realitatea istorica a Japoniei medievale, asa cum nici Milos Forman n-a avut probleme cu receptarea desi a facut o multime de filme despre indivizi luptandu-se cu diverse forme de opresiune, iar publicul era american si nu cunoscuse vreodata opresiunea.
Un film bun reuseste sa te faca sa intelegi absolut orice context si sa aiba un impact asupra ta. Un film prost poate sa iti vorbeasca si despre propria ta viata dar sa nu atinga vreodata vreo coarda sensibila.

[Pitbull]

Intru totul adevärat.
As mai face o precizare.
Happy end fâsâit are "Dupä ea". Finalul din "432" e sfâsietor de trist, si de un dramatism exploziv. In timp ce stäteau fetele la masä si de aläturi se auzea Daminescu cu "Siii m-am îndrägostit de tiiineeeee... De tiiineeeee... de tiiineeeee... de tiiineeeee...!" tremuram tot, mai aveam putin si-mi venea sä urlu. Iar privirea aia a Otiliei spre stânga pune punctul final cu fierul rosu. Nu se mai sterge în veci. E unul dntre cele mai bine construite finaluri pe care le-am väzut vreodatä (practic, desävârseste formula aplicatä de Cristi Puiu în "M.D.L.", pe care doar douä-trei secunde o despärteau de perfectiune).
Pentru o excelentä analizä inclusiv a cadrului final, recomand din nou cronica lui Cretulescu, deja linkuitä cu trei mesaje mai sus. Uite, murä-n gurä:
http://agenda.liternet.ro/articol/5655/Andrei-Cretulescu/Nimic-despre-minimalism---4-luni-3-saptamani-si-2-zile.html

[razvan-gabriel]

Nu neg ca a fi trait acolo si atunci, sau a fi trecut prin asa ceva intr-un context oarecare, ar da o putere mai mare filmului

Exact la asta ma refeream. La contextul special si dramatismul trait prin prisma timpurilor acelea obscure.


Un film bun reuseste sa te faca sa intelegi absolut orice context si sa aiba un impact asupra ta.

Partial de acord, in sensul ca "occidentalul" mai degraba a apreciat realismul filmului, jocul actorilor, regia impecabila (ca si in cazul Forman si Kurosawa) decat a empatizat cu situatia.
Ca sa ma folosesc si de un exemplu amintit, nu cred ca un strain a perceput asemeni noua nunta aia sinistra cu slagarul si ospatarul ala gretos cu "...maduvioare, vrabioare etc.."

@pitbull...m-am referit la final per ansamblu, nu strict la secventa finala. Tensiunea atat de bine construita pe parcursul filmului (la faza cu Bebe si fetele, si la cea cu aniversarea in familie aveam dureri de cap si stomac la propriu :? ) ma purta spre un final ce-l credeam socant. Astfel am fost putin dezamagit ca, in plina panica, totul se desumfla usor...

PS faza cu "avortonul" pe podea nu a avut cine stie ce impact asupra mea. Poate si pentru faptul ca am vazut si eu unul intr-un tomberon, undeva prin 1986...

[gionloc]

eseul lui Cretulescu e bine condus, spune tot ce era important despre 432 in stilul sau simplu (ca expriare, fara zorzoane) si patrunzator.

plus ca are un farmec aparte dat de alcatuire: mie mi-a amintit de Alexandru Lapusneanu al lui Negruzzi ;)

[gionloc]

Tensiunea atat de bine construita pe parcursul filmului (la faza cu Bebe si fetele, si la cea cu aniversarea in familie aveam dureri de cap si stomac la propriu :? ) ma purta spre un final ce-l credeam socant. Astfel am fost putin dezamagit ca, in plina panica, totul se desumfla usor...


penrtu mine tocmai in asta a stat socul, daca vrei. ca filmul a fost atit de curat, cursiv.
sa fii in tensiune tot timpul, si, cum frumos spunea Pitbull in analiza sa, totul sa se rezolve necontenit dela sine.
asta e unul dintre punctele de prima mina ale filmului. ca nu se chinuie, nu trage de personaje si secvente incit sa rezolve situatiile, ci totul vine natural, degajat (ca realizare).
cred ca e o 'desumflare' fireasca, binevenita. daca vrei, desi nu prea e cazul, intrebarea ar fi asta: de ce sa nu le fi reusit aventura asta? din ea iesisera (probabil) alte persoane.

[razvan-gabriel]

Acum (eu) gandind la rece gasesc adevar in ceea ce ai spus. Insa-mi aduc aminte de prima impresie, si parca mi-as fi dorit un alt final...
Probabil ca sunt iar influentat de o poveste auzita la inceputul anilor 90, cu o adolescenta ce a murit in urma unei septicemii provocate de un avort empiric.

[Coshava]

ca strain, de Romania si de comunism in special, e mai greu sa simti cu adevarat dramatismul situatiei

Dramatismul situatiei s-a facut destul de clar inteles lumii fara sa fie nevoie sa le fie familiara situatia de atunci.

Da - deoarece jocul actorilor ºi tehnica suspansurilor mãrunte presãrate pe parcurs l-au întreþinut la un nivel extrem de bun ºi mãiestrit realizat artistic. ªi - poate cel mai important - foarte natural ! :)

Însã strict la redarea aspectelor legate de comunism sau de avortul în epoca respectivã ... filmul stã cam slãbuþ. O.K. - e chiar bine cã nu insistã pe asta, dar dupã pãrerea mea, peste vreo 5-10 ani generaþia care-l va privi la "Cinematecã" nu cred cã va avea cum sã realizeze prea bine din film adevãratele dimensiuni ºi orori generate de "decretelor comuniste" pe tema asta. :?

ªi ºi mie unul filmul mi s-a pãrut teribil de sfâºietor - Gãbiþa e practic la finalul ei un om care a încasat lovituri din toate pãrþile, a conºtientizat ºi unele trecute în plus ºi, ca punct final poate, e ºi obligatã sã mintã pentru a nu pica prost ( tot ea ! ) în faþa prietenei ei pentru singura cerinþã pe care nu i-a îndeplinit-o. :sick:

Dar asta e aºa, la un nivel ceva mai subtil ºi mai "atemporal" dupã pãrerea mea, pe când am impresia cã replicile celor care spun/pretind cã a fost vorba de un "happy-end" trãdeazã aºa ... un fel de dorinþã de intervenþie a sistemului sau a hazardului nefericit în aplificarea unui tragism provocat "din exterior". Care probabil ar fi accentuat/dat filmului cu adevãrat o notã explicit anti- ... ce o fi fost ... :oops:

[Cazeemeer]

Însã strict la redarea aspectelor legate de comunism sau de avortul în epoca respectivã ... filmul stã cam slãbuþ. O.K. - e chiar bine cã nu insistã pe asta, dar dupã pãrerea mea, peste vreo 5-10 ani generaþia care-l va privi la "Cinematecã" nu cred cã va avea cum sã realizeze prea bine din film adevãratele dimensiuni ºi orori generate de "decretelor comuniste" pe tema asta. :?

Probabl ca nu, fiindca Mungiu nici nu incearca sa redea ororile respective. Daca vroia sa te convinga cat de rau era in comunism sau cat de periculoase puteau fi avorturile in acele conditii, avea ce sa supraliciteze, era foarte facil sa bage securisti, justitie kafkiana, septicemii si scene sfasietoare la modul cel mai conventional. E meritul lui ca nu face asta (cu exceptia inca discutabila a imaginii cu avortonul) si ca alege sa fie mai subtil.

[Coshava]

E meritul lui ca nu face asta (cu exceptia inca discutabila a imaginii cu avortonul) {...}


ªi eventual a prezentãrii în detaliu a "tehnologiei aplicate" în cazul unui avort în condiþii improvizate ... :oops:


{...} si ca alege sa fie mai subtil.

Categoric - ºi mie unul mi-a plãcut asta la maxim. :)

[cornel]

Dragi tovarasi si pretini,
Cetateni ai Republicii Capitaliste Romania,
Ma adresez, in aceasta zi intregului popor al patriei noastre capitaliste in legatura cu super premiatul film al tovarasului Cristian Mungiu: 4 luni, 3 saptamani si 2 zile. Dupa cum bine cunoasteti acest film trateaza din punct de vedere ideologic si nu numai, problema avortului in mult iubita Epoca de Aur.
Tin sa mentionez tovarasi ca acest film nu este despre avort, ci despre dezumanizare, solidaritate dar mai ales despre vulnerabilitatea femeilor si egoismul barbatilor. Pentru ca acel comunism in care unii dintre noi am trait a controlat trupul inainte de a controla mintea oamenilor. Actiunea filmului se deruleaza pe durata unei singure zile de lucru, in care studenta Otilia (Anamaria Marinca), in loc sa se preocupe de studiu in vederea absolvirii examenelor isi dovedeste prietenia ajutand-o pe colega ei de camera, Gabita (Laura Vasiliu) cea care placandu-i placerea neprotejata doreste sa avorteze cu complicitatea ilegala a maleficului domn Bebe (Vlad Ivanov). Personajele acestui film (excelent insufletite de jocul perfect al actorilor) traiesc intr-un comunism claustrofob fara cer, printre blocuri gri, fara muzica, fiecare camera de camin studentesc, de apartament sau de hotel seamana cu o celula de inchisoare.
Tovarasul responsabil cu imaginea acestui film, Oleg Mutu reuseste cu ajutorul camerei de filmat sa ne faca sa simtim ceea ce simte tovarasa Gabita, asa cum putem intelege dezgustul Otiliei fata de tot ce o inconjoara. Comunismul ne-a facut individualisti, brutali, inoculand o imorala lipsa de responsabilitate. Dar sa nu mai vorbim niciodata despre asta tovarasi, ci doar sa asteptam continuarea "Amintirilor din Epoca de Aur" ale domnului Cristian Mungiu.

[Coshava]

Tin sa mentionez tovarasi ca acest film nu este despre avort, ci despre dezumanizare, solidaritate dar mai ales despre vulnerabilitatea femeilor si egoismul barbatilor.

E si despre egoismul femeilor si manipularea exercitata de ele, lipsa de comunicare, tot tacimul - numai ca din pacate a avut parte ( si ) de cronici care l-au prezentat si drept ceea ce nu prea e. :)

Oricum - aplaudam cu caldura mesajul de salut al oamenilor muncii din Republica Capitalista Romania si ne luam angajamentul de onoare in fata partidului sa depasim planul la vizionarea peliculelor cu pricina ! ;)


{...} traiesc intr-un comunism claustrofob fara cer, printre blocuri gri, fara muzica, fiecare camera de camin studentesc, de apartament sau de hotel seamana cu o celula de inchisoare.

Poate a fost doar perceptia mea personala - dar nu mi-a lasat deloc impresia asta. :?
Da - actiunea se petrece mai ales in spatii inchise, pe o vreme mohorita, dar de aici pina la "celule de inchisoare" mi se pare cale luuuuunga. :oops:

Dar in fine - aici e clar vorba de perceptiile/experientele anterioare eventual ale fiecaruia din noi.

[Pitbull]

Mungiu este favorit in cursa pentru Oscar

Castigatorul Palme d'Or in 2007, "4 luni, 3 saptamani si 2 zile" de Cristian Mungiu, s-a vandut deja in 60 de teritorii din lume si, desi nu ruleaza inca in cinematografele din SUA, este vazut de multi ca favorit in cursa pentru Oscarul pentru film strain, informeaza NewsIn.

Valoarea comerciala a Palme d'Or-ului, cel mai important premiu de la festivalul de la Cannes, variaza in fiecare an, scriepublicatia "Hollywood Reporter" in editia online de astazi. In ultimii cinci ani, au existat castigatori care s-au bucurat de succes mondial, ca "Pianistul" din 2002 si "Fahrenheit 9/11" din 2004, dar si filme care de-abia au reusit sa iasa de pe piata de film specializat.

Laureatul din acest an, filmul lui Mungiu, va testa piata americana din ianuarie, cand va avea premiera in cinematografe. Dar premiul pare sa-si fi facut deja efectul asupra peliculei tulburatoare despre doua prietene, dintre care una o ajuta pe cealalta sa faca un avort ilegal in Romania comunista din 1987.

Reactia entuziasta a criticilor l-a ridicat pe Mungiu la rangul de regizor de prima mana pe plan international. Luna trecuta, de exemplu, a fost membru in juriul festivalului de la Pusan. Regizorul spune ca triumful de la Cannes i-a adus distributie in 60 de teritorii din intreaga lume pentru "4 luni, 3 saptamani si 2 zile". In Franta, filmul romanesc a adunat deja peste 300.000 de spectatori.

Pelicula, care este si propunerea Romaniei in cursa pentru Oscarul pentru Cel mai bun film strain, este vazuta de multi ca favorita. Totusi, Mungiu nu si-a propus sa creeze senzatie cu filmul sau, scrie "Hollywood Reporter".

Regizorul-scenarist, nascut in 1968, a fost martorul Revolutiei din 1989. Din multe conversatii cu oameni din aceeasi generatie spune ca a inteles ca acestia voiau sa se vada pe ei insisi in film. Cand o femeie i-a povestit propria drama legata de un avort, regizorul a fost imediat impresionat de "potentialul emotional" al povestii.

Filmul are radacini adanci in contextul istoric, desi regizorul si directorul de imagine Oleg Mutu pastreaza camera atintita riguros pe cele doua protagoniste, jucate de Anamaria Marinca si Laura Vasiliu. Dar detaliile vietii din regimul comunist se infiltreaza in film, chiar daca Mungiu spune ca nu apare nicaieri numele lui Ceausescu, pentru ca nu a vrut sa dea substanta background-ului si sa-si transforme filmul intr-unul nostalgic, cum se intampla in prea multe filme despre comunism.

Dupa ce l-a prezentat publicului din intreaga lume, regizorul spune ca a observat ca oamenii nu plaseaza filmul sau neaparat intr-un context istoric, ci au tendinta sa vada povestea ca pe ceva universal si relevant in ziua de azi.

"Hollywood Reporter" mentioneaza si decoratia pe care a primit-o Mungiu de la presedintele Basescu, dar si caravana care a calatorit timp de o luna in orasele ramase fara sali de cinema.

De asemenea, publicatia americana scrie ca Mungiu se foloseste de succesul filmului "4 luni..." pentru a-si termina trilogia despre comunism, "Povesti din Epoca de Aur".

Mungiu produce doua noi filme, fiecare format din trei segmente distincte, la care vrea sa lucreze cu alti regizori romani tineri, informeaza NewsIn.




Sursa: 9AM, astazi

[Coshava]

Bravo lui si poate reuseste si performanta asta ! :)

Mai ales ca in State, datorita contextului ... politic sa zicem ( cu pasaricile anti-avort ale unor inalti oficiali americani ), filmul chiar are sanse sa prinda ca fiind actual si adecvat !

[Neuptolem]

Biiine Mungiule! Fa-i praf pa totzi! 8)
De va lua Oscarul mi s-ar confirma o razbunare pe cei ce criticau The Academy Awards in detrimentul Cannes-ului. :happy:

Simplu si concret: Atat Cannes-ul cat si Oscarul sunt f greu de castigat dar Cannes-ul imi suna mai bland (francezii ne cam iubesc, sa recunoastem) iar Oscarul de un egoism occidental exacerbat mult mai subiectiv (vis-a-vis de romani). Iata de ce Oscarul (pt Romania!) ar fi o realizare mai mare: e mai greu de luat (pana mai alaltaieri, credeam ca imposibil...).

[ulianov]

Ce pacat ca nu poate lua Mungiu si Nobelul pentru medicina cu filmul lui, ca mai scapau romanii de un complex.
De parca romanii produc anual cite un film de Oscar, dar, vai, nu-i baga nimeni in seama.
Mi se rupe plenar daca Mungiu ia sau nu Oscarul.

mic poporul, mari complexele.

[Pitbull]

As zice cä I'm missing the point, da' teamä mie cä e fapt you are missing it, tavarish Lenin!
(Apropo de complexe: äla care guverneazä mistocäreala ieftinä la adresa unor reusite ca "432" e unul dintre cele mai sordide. Imi aduce aminte de un fost user de pe-aici, acum stârpit, care dupä Palme d'or îsi rodea unghiile de furie. Culmea, nici mäcar din invidie. Efectiv, faptul cä se întâmplase un lucru bun îl fäcea sä turbeze.)

[ulianov]

Domnu' pitbull, m-am bucurat enorm pentru Mungiu cind a luat Palme d'or. Si m-am contrat cu cite unii care ziceau ca ce e Palme d'or pe linga Oscar, nimic....Ca un cinefil ce ma aflu, consider un premiu la Cannes mai important decit un Oscar.
Dar e adevarat, nu patriotismul ma caracterizeaza. Asa ca spun din nou: mi se rupe daca Mungiu ia un Oscar. Nu are nimic de demonstrat nimanui. Ar fi un premiu mai important pentru orgoliul unui popor complexat, c'est tout.

[Pitbull]

Cä Palme d'or-ul e un premiu indiscutabil mai prestigios decât Oscar-ul, care-n multe privinte e un moft, se stie.
In schimb, chestia cu "orgoliile unui popor complexat" e foarte discutabilä - si ar cere o discutie mult prea amplä pentru cât justificä subiectul de fatä.
Personal, privesc cu compasiune orice formä a lipsei de patriotism (inclusiv a unui rus, olandez, marocan sau papuas), considerând-o o incapacitate de apartenentä si integrare la nivel fundamental, o infirmitate psihosocialä, un handicap major.
Drept pentru care, conchid cä speranta unor oameni normali ca "432" sä ia Oscar-ul e simplä si legitimä, färä a avea nici o tangentä cu eventualele probleme abordate mai sus - si, ca atare, ironizarea ei ar impune un nivel de umor cu adevärat inteligent si sclipitor; altfel, iese un efect de bumerang de toatä frumusetea (pentru cine se uitä de pe margine).

[ulianov]

Personal, privesc cu compasiune orice formä a lipsei de patriotism (inclusiv a unui rus, olandez, marocan sau papuas), considerând-o o incapacitate de apartenentä si integrare la nivel fundamental, o infirmitate psihosocialä, un handicap major.


discutabil, of course. Nu vad de ce sint obligat sa iubesc un loc in care am ajuns fara sa-l fi ales.

dar pornind de la asta,Personal, privesc cu compasiune orice formä a lipsei de patriotism (inclusiv a unui rus, olandez, marocan sau papuas), considerând-o o incapacitate de apartenentä si integrare la nivel fundamental, o infirmitate psihosocialä, un handicap major.

asta si, ca atare, ironizarea ei ar impune un nivel de umor cu adevärat inteligent si sclipitor; altfel, iese un efect de bumerang de toatä frumusetea (pentru cine se uitä de pe margine). este nula si neavenita. Monthy Python sa vina si nu ai fi amused, deci nu e problema noastra, e a ta.

[Pitbull]

* A "voasträ"? Adicä, a cui?

* Ba m-as amuza - pentru cä umorul lui Monty ESTE inteligent!

* Ba ai ajuns în acel (acest) loc TOCMAI pentru cä l-ai ales. (Dar, nu-i asa, internationalismul proletar, globalismul new-world-orwellian... ups, orderian, ateismul "stiintific", materialismul dialectic si istoric, si negarea nationalismului si a patriotismului fac parte, vezi bine, din acelasi sistem ideologic - mereu în câte-o nouä prezentare.)

[Alex Leo Serban]

aseara, la cine lumiere din londra - protectie speciala 432 in prezenta lu mungiu, a aneimaria m si a lui vlad i.
PACKED house!! (& no, i am not surprised...)
maestru d ceremonii al cinema-ului m-a prezentat p mine, kre am urkt p scena sa spun citeva cuvinte (in kre-am facut misto d greenaway ;) ), apoi l-a kemat p special guest star-ul stephen frears - kre l-a prezentat p mungiu (frears a fost pres juriului la cannes)
apoi a-nceput filmu & noi am mers la un restaurant nearby, cu nea frears cu tot - apoi ne-am intors (eu si 432-istii) la cinema pt q&a... cre k a ramas 90% din sala! intrebari mult & inteligente 8)
dupa kre am fost dusi (mungiu & wife izabela si cu mine) la hotel & we called it a day
diseara: porumboiu (filmu a rulat dja aici, asha k n-a mai venit nimeni) + california dreamin (cu maria dinulescu :love: & cristutiu...)

[sergiu puiu]

am incercat sa initiez un nou topic pe tema ... cristi mungiu-un regizor antisistem?

ingerul pazitor al lui mungiu de pe acest forum nu l-a postat considerind ca-i face astfel un serviciu.
:)

discutia isi are rostul pentru ca se incearca transformarea lui Mungiu intr-un personaj care fie a invins sistemul cinematografiei romanesti, fie a invins birocratia din Romania etc.
statuia asta din ciunga nu are cum sa-i foloseasca lui Mungiu.

pentru un regizor care a facut 3 scurt metraje si 2 lung metraje pe banii CNCului este prea mult sa incerci transformarea lui intr-un erou contestatar. bun poate doar pentru benzi desenate.

[Pitbull]

am incercat sa initiez un nou topic pe tema ... cristi mungiu-un regizor antisistem?

ingerul pazitor al lui mungiu de pe acest forum nu l-a postat considerind ca-i face astfel un serviciu.
:)

Stranii remarce... :? Cum ar putea un topic initiat de un user sä aibä nevoie de a fi postat de vreun "înger päzitor"...? :huh: Sistemul de moderare a forumului nu se bazeazä pe "aprobäri" (ca la bloguri, grupurile MSN si alte tipuri de message board-uri): cine vrea sä initieze postând, posteazä initiind, si viceversa! :hmm:
Noroc cä între timp, cum-necum, lucrurile au revenit la normal. Topicul cu pricina e ästa, si vom continua discutia acolo:
http://www.cinemagia.ro/forum/viewtopic.php?t=14687

[mirodoni]

Am descoperit de cativa ani Cinemagia si am avut de multe ori tendinta sa intervin, dar m-am intrebat de fiecare data, la ce bun ?
Despre Filmul lui Mungiu s-a scris si inca se mai scrie, si tot mai e ceva de adaugat. O spectatoare era foarte nemultumita ca regizorul nu a respectat realitatea. Ii reprosa ca nu asa se pune sonda, ca nu se face un avort in doua ore, ca femeia nu se poate ridica imediat dupa avort. Spectatoarea are foarte multa dreptate, numai ca nu a retinut ca Mungiu a facut un „film de arta”. Arta nu e pentru fistecine. Dupa cum a declarat, Mungiu a lucrat la scenariu 2 luni si i-au trebuit 2 ani ca sa se hotarasca ce sa comunice spectatorului. Pana la urma a dat drumul la film, lasandu-l pe specator sa hotarasca el. Asa se face ca noi, cei care nu am absolvit Facultatea de vazut filme, suntem contrariati de ce fata face avortul la hotel si nu la o babuta unde prietena ei statea cu chirie, de ce trebuie sa arunce avortonul pe tobogan s.a.m.d. Mai de mirare este ca Pitbull zice ca a fost magistrala prezentarea avortonului „cateva secunde”, care de fapt parca a durat cateva minute, iar Cristian Tudor Popescu spune ca a fost cea mai mare greseala a filmului. De fapt, niciunul nu are dreptate. Avortonul nu trebuia prezentat decat 6 secunde.
Se putea realiza acest film si daca s-ar fi respectat intocmai realitatea, dar artistul ar fi trebuit sa se coboare la nivelul spectatorului...
Ce vreau eu sa adaug este ca filmul lui Cristian Mungiu nu este asa cum a fost prezentat de autor, critici, paracritici, sau Vatican. Nu este un film despre solidaritate, un film care sa ne faca mai buni, nu este un film despre avort, nu este un film extrem de dur si nu vad de ce ar fi educativ. Nu este , insa, nici „o opera sordida”, cum spune Vaticanul, pentru ca nu autorul trateaza fatul ca pe un obiect, ci unele dintre personaje. Din punctul meu de vedere, ca simplu spectator, este un film despre o tanara inconstienta, atat de inconstienta incat nu stie nici cand a ramas insarcinata, nici cu cine, nici de ce. Nu stie nici cum se face un avort, si nu stie nici macar ce risca. Nu e o victima, cum o vrea Mungiu, si in nici un caz a comunismului. In acest film este un personaj negativ in cel mai adevarat sens al cuvantului. Cel putin asa rezulta din comportament si fapte, puse in carca de catre scenarist. Profita de prietena ei, care o ajuta constienta ca i se putea intampla si ei acelasi lucru. Gabita, insa, dupa ce-si vede sacii in caruta, coboara la restaurantul hotelului, pentru ca i se facuse foame. Nu se gandeste nicio clipa ca prietena ei ar fi putut face apoplexie negasind-o in camera. Daca Pitbull ar fi privit din acest unchi, nu i s-ar mai fi parut finalul magistral.
Dar toate acestea nu inseamna „amintiri din epoca de aur”, cum zice Mungiu. Ne impresioneaza pentru ca ne aduce aminte prin ce am trecut, sau ne face sa ne gandim prin ce am fi putut trece. Astfel, ficare spectator isi face filmul lui.
Vizitez rar Cinemagia, de aceea ma descurc greu in hatisul ei. As vrea, insa, sa-i raspund si eu, ca simplu spectator, unui tanar, parca student, care voia sa ajunga scenarist profesionist. Stiu ca i-a raspuns Pitbull, dar un sfat in plus nu cred ca i-ar strica, daca mi-e permis.
Ma scuzati ca n-am avut timp sa scriu mai putin

[Pitbull]

Desi în multe privinte pärerile noastre nu coincid, te felicit pentru modul competent, inteligent si responsabil în care abordezi filmul. Sper cä acum, o datä ce ai spart gheata, vei fi cât mai activ (...ä?) pe forum, si sunt convins cä, în timp, vom gäsi si multe concluzii comune. Midways, cel mai probabil.

[crissis]

nu cred ca mungiu a dorit ca gabita sa fie perceputa ca victima a sistemului, ar fi fost prea banal. drama e in alta parte: otilia este cea care, printr-un transfer bizar si subtil, resimte consecintele teribile ale unui act ce nu-i apartine.

[Carmine Galante]

Am descoperit de cativa ani Cinemagia si am avut de multe ori tendinta sa intervin, dar m-am intrebat de fiecare data, la ce bun ?

Da chiar ...

[gionloc]

nu cred ca mungiu a dorit ca gabita sa fie perceputa ca victima a sistemului, ar fi fost prea banal. drama e in alta parte: otilia este cea care, printr-un transfer bizar si subtil, resimte consecintele teribile ale unui act ce nu-i apartine.

nici eu nu cred ca a fost una dintre intentiile lui Mungiu, ca Gabita sa fie perceputa ca o victima a sistemului. pe de alta parte, insa, cred ca orice sistem isi transforma supusii (caci de parteneri de viata nu cred ca poate fi vorba in totalitarism) in victime cind (le) ascunde informatiile si mijloacele prin care anumite lucruri pot fi evitate, sau mai bine reparate.

dincolo de asta, ai dreptate in cea ce o priveste pe Otilia. si pina la urma prin asta e tulburator filmul in ceea ce-l priveste pe spectator: intreprinderile Otiliei sint cele cu care privitorul da nas in nas. devin problemele lui de constiinta in timpul vizionarii.

[mirodoni]

Nu intamplator mi-am ales avatar-ul. Pitbull era la panda, dupa colt, la ora 3 din noapte. Ii multumesc pentru incurajare. Puteti sa mi va adresati la... masculin. In niciun caz nu am vrut sa spun ca filmul lui Mungiu nu este bun. Ar ramane sa definim ce este un „film bun”. Nu acum, desigur. Cert este ca despre un film prost nici macar nu se poate discuta. Problema cu „la ce bun”, chiar ma apasa, desi sesizez o ironie indreptata spre mine din partea lui... Guru Carmine Galante.
Cat priveste victimizarea Gabitei nu este doar o impresie a mea. Nu numai ca asa a declarat Mungiu si asa au apreciat multi critici de film, dar asa am vazut eu pe ecran. Scenaristul Mungiu a atribuit un diminutiv unui diminutiv. Cu ce scop ? Nu pentru ca-i este un personaj drag? Faptul ca aceasta Gabita o lasa pe prietena ei sa se dea de ceasul mortii si ea coboara la restaurant sa manance, nu poate fi decat o bila neagra pentru Mungiu. Eu, ca simplu spectator, nu vad dincolo de ecran, cum vad criticii, atunci cand vor sa vada. Eu vad doar ce e pe ecran si, eventual, inaintea lui. Chiar as vrea sa pun problema „cine-i critica pe critici”. Dar, deocamdata, nu vreau sa supar pe nimeni.
Daca vreti sa ma mai vedeti, spuneti-mi cine si unde dorea sfaturi pentru a deveni scenarist profesionist.
Dar mai e ceva: de ce nu scrie nimeni cu diacritice ? E o problema tehnica, sau ce? Mi-e foarte greu sa scriu fara diacritice...

[Carmine Galante]

Daca vreti sa ma mai vedeti ...
Unde sa te vedem?
spuneti-mi cine si unde dorea sfaturi pentru a deveni scenarist profesionist.
E o sectiune - "Atelierul de scenaristica", e plina de wannabe's.

Dar mai e ceva: de ce nu scrie nimeni cu diacritice ? E o problema tehnica, sau ce? Mi-e foarte greu sa scriu fara diacritice...
Doare la oki.

[Pitbull]

Apropo de diacritice. Unicode, sau orice alt sistem pentru asimilarea alor nostre, încä nu rezolvä toate problemele de tastare într-un mod pe gustul tuturor. Eu, personal, nu-l folosesc la scrisul curent, fiindcä m-am obisnuit cu diacriticele pe alte taste - asa cä la mesajele de forum, prefer cum vezi... Altii, fiecare cu problemele lor. Dar dacä tie ti-e comod sä folosesti un sistem de diacritice compatibil cu forumul, te rog, nu te codi! (Si Leonard le foloseste, si alti câtiva - dar putini, din päcate).

On-topic:
Pärerea mea despre Gäbita e mai complexä. Imediat ce väzusem filmul, când am scris cronica, simteam mai multä compasiune fatä de ea. Apoi, treptat, am ajuns s-o plasez într-o perspectivä mai justä. Totusi, nu o "înfierez", n-o consider atât de "odioasä" ca manipulatoare cum se comenteazä uneori. E drept cä i se pot reprosa multe, ca persoanä, dar consider cä tocmai aici e unul dintre meritele lui Mungiu: nici n-o victimizeazä, nici n-o diabolizeazä - o trateazä cu aceeasi detasare obiectivä care-i este caracteristicä la nivel general.
In aceeasi luminä interpretez si chestia cu restaurantul. Pe de o parte, o femeie care tocmai a pierdut o sarcinä poate avea, într-adevär, un apetit vorace, si mai ales de cärnuri; organismul ei trebuie sä se refacä. Iar Gäbita nu e o fatä eminamente corticalä sau moralä, ci thalamicä si flusturaticä. Desigur, nu e deloc scuzabil cä i se fâlfâie de problemele pe care le cauzeazä celor din jur - dar nici de condamnat nu e. Câte fete, câti oameni, nu sunt ca ea? Nu la un nivel dezastruos, destructiv, criminal - ci exact asa cum vedem aici: mediu, tolerabil, strict uman...

[mirodoni]

Gãbiþa este, într-adevãr, prin comportament, un personaj „normal”, adicã uman. Numele, însã, nu ea ºi l-a ales. Aici îl suspectez pe Mungiu de implicare pãrtinitoare. În „Moartea domnului Lãzãrescu”, Cristi Puiu a fost, într-adevãr, echidistant cu toate personajele.
Meritul lui Cristian Mungiu este cã a oferit spectatorului aproape „un film interactiv”. Nu oricine poate face acest lucru. În primul rând, din motive de orgoliu. Nu se lasã pânã nu spune „el” tot. Scenariul lui Mungiu, nu cã este simplu, cum apreciazã Pitbull, dar este „invers”. Adicã încalcã (toate) regulile. Trebuie curaj pentru aºa ceva. N-ar fi avut curaj dacã n-ar fi cunoscut regulile. Cred cã acest curaj a apreciat critica de specialitate la filmul lui Cristian Mungiu.
Iatã cã se poate ºi cu diacritice! Înþeapã la oki?

[Pitbull]

Gãbiþa este, într-adevãr, prin comportament, un personaj „normal”, adicã uman. Numele, însã, nu ea ºi l-a ales. Aici îl suspectez pe Mungiu de implicare pãrtinitoare. În „Moartea domnului Lãzãrescu”, Cristi Puiu a fost, într-adevãr, echidistant cu toate personajele.
Sunt CONVINS cä diminutivul numelui are o dozä clarä de ironie din partea lui Mungiu. De fapt, este tipic pentru o "gagicutä räsfätatä" ca ea. Un fel de "Joitica" dacä vreti.
Meritul lui Cristian Mungiu este cã a oferit spectatorului aproape „un film interactiv”. Nu oricine poate face acest lucru. În primul rând, din motive de orgoliu. Nu se lasã pânã nu spune „el” tot. Scenariul lui Mungiu, nu cã este simplu, cum apreciazã Pitbull, dar este „invers”. Adicã încalcã (toate) regulile. Trebuie curaj pentru aºa ceva. N-ar fi avut curaj dacã n-ar fi cunoscut regulile. Cred cã acest curaj a apreciat critica de specialitate la filmul lui Cristian Mungiu.
Aici ai spus un lucru ESENTIAL. De 'j-de mii de ori am insistat, în ultimii 23 de ani, asupra acestei legi fundamentale: învatä sä respecti regulile la perfectie, ca sä le poti apoi încälca genial. Este ceea ce nu-s în stare sä înteleagä atâtia veleitari si diletanti, care-si camufleazä incompetenta sub scuza "libertätii de creatie" si a falselor "nonconformisme".
In diverse mäsuri, aceastä metodä a încälcärii constiente si controlate a regulilor e caracteristicä pentru generatia actualä. Il consider "eroul" ei - apropo de curajul urias la care te referi - pe Porumboiu (pentru mine, "A.F.S.N.A.F." rämâne the top post-1990). Dar o regäsim si la Puiu, si la Muntean.
Iatã cã se poate ºi cu diacritice! Înþeapã la oki?
Ete, Lulu, înteapä! Bine-ar fi sä se generalizeze cât mai repede.

[cornel]

Pe 1 decembrie, cand lumea se inghesuia ca vitele la brad, la Berlin filmul "4 luni, 3 saptamani si 2 zile" a fost desemnat cel mai bun film european al anului si Cristian Mungiu a castigat premiul pentru cel mai bun regizor din partea Acdemiei Europene de Film.
Acest premiu a fost castigat si de Pedro Almodovar („Totul despre mama mea“, 1999, si „Vorbeste cu ea“, 2002), Roberto Benigni („Viata e frumoasa“, 1998), Peter Cattaneo („Gol pusca“, 1997), Lars von Trier („Dansind cu noaptea“, 2000), Jean-Pierre Jeunet („Amelie“, 2001), Wolfgang Becker („Good-bye, Lenin!“, 2003), Fatih Akin („Cu capul inainte“, 2004), Michael Haneke („Ascuns“, 2005) si Florian Henckel von Donnersmarck („Viata celorlalti“, 2006).
Nu-mi ramane sa spun decat "Mungiu esti cel mai bun. Tine-o tot asa."

[Carmine Galante]

Pe 1 decembrie, cand lumea se inghesuia ca vitele la brad, la Berlin filmul "4 luni, 3 saptamani si 2 zile" a fost desemnat cel mai bun film european al anului
Legatura fiind?

Pe 1 decembrie, cand lumea se inghesuia ca vitele la brad, nea Vasile din Cojasca a omorat-o pe Niculina cu 34 de lovituri de shuriu.

[herbert]

am rasfoit topicul si am constatat - uluit - ca nu am acordat nicio nota filmului lui Mungiu. si eu care credeam ca de atata e bine primit si multiplu premiat, pentru ca mi-a placut mie. ei bine, "432" primeste 8,5 - cea mai mare nota pe care o dau unui film romanesc.
mi-a placut... aproape ca nu-mi vine sa cred ca din desertul cinematografic romanesc a putut sa iasa asa ceva. un an de gratie, o borna acest 2007, anuntat, e drept, de cateva semne bune...

[crissis]

nici eu nu cred ca a fost una dintre intentiile lui Mungiu, ca Gabita sa fie perceputa ca o victima a sistemului. pe de alta parte, insa, cred ca orice sistem isi transforma supusii (caci de parteneri de viata nu cred ca poate fi vorba in totalitarism) in victime cind (le) ascunde informatiile si mijloacele prin care anumite lucruri pot fi evitate, sau mai bine reparate.


e o discutie interesanta. comunismul este vizat in banalitatea gestului cotidian, detaliul anodin & reflexul primar de supravietuire sunt mult mai expresive decit forta bruta a represiunii. "sistemul" opereaza implacabil dar indirect, prin mijlocirea si cu complicitatea indivizilor care-l compun ["frica" nu ofera o explicatie suficienta a malformatiilor caracteriale si comportamentale pe care le recunoastem in film]

natura umana e perversa, a ajuns la o solutie de coabitare cu politicul. nu trebuie decit sa respecti niste reguli, atit de clare ca nici macar nu le mai simti. codul situatiei ii cerea otiliei sa fie precauta si indiferenta, ea alege calea altruismului si implicarii. e o auto-victimizare, aproape o sinucidere

[Alex Leo Serban]

f bine spus.
e si diferenta d estetik, fundamentala, intre cinema-ul anti-comunist emfatic-declarativ (d la noi), kre e f prost, si cel implicit, 'intimist' (sau minimalist) si subtil al lui mungiu... ideea fiind k, orice ai fi filmat - intr-o poveste plasata in comunism -, obiectele/gesturile/s.cl erau, oricum, impregnate d asta.
cinema-ul - spunea pasolini - este prin excelenta metonimic... (si i-as ruga p moderatori sa interzik orice postare stupida in ac. kestiune!)

[Carmine Galante]

ei bine, "432" primeste 8,5 - cea mai mare nota pe care o dau unui film romanesc. ...
Extraordinar. Lumea cinematografiei e uimita, herbert de pe cinemagia acorda un onorant 8,5 unui film romanesc.

[Alex Leo Serban]

nominalizat la globuri :love:

next stop: oscar ;)

[Pitbull]

Doamne-ajutä.

[Neuptolem]

Mai ia mah filmu' asta multe premii??? :shock:
Ia sa insire careva tot ce a castigat ca eu nu mai tin randul: 8) 8) 8)
- ....
- ....
- ....
- ....
- ....
samd

[klein]

eu cred ca are sanse la globuri, dar nu la Oscar. Oscarul cred ca il va lua Persepolis

[Neuptolem]

http://www.cinemagia.ro/news.php?news_id=6999 :shock:

[Alex Leo Serban]

eu cred ca are sanse la globuri, dar nu la Oscar. Oscarul cred ca il va lua Persepolis

ma tem k ai dreptate... :(

[Pashpix]

Mungiu: "Avem sanse la Oscar"15 Decembrie 2007

Florentina Ciuverca

Dupa nominalizarea la Globul de Aur, regizorul spera sa obtina si o statueta la Los Angeles.

Filmul romanesc cu cea mai spectaculoasa cariera, “4 luni, 3 saptamini si 2 zile” al lui Cristian Mungiu, este la un pas de “visul american”.
Cu o nominalizare la presigioasele premii Globul de Aur, la categoria Cel mai bun film strain, „432” isi netezeste drumul catre Oscar. Cineastul nu-si cunoaste competitorii la Glob, pentru ca n-a vazut nici unul dintre celelalte patru filme nominalizate: „Persepolis”, „Scafandrul si fluturele”, „The Kite Runner” si „Lust, Caution”. Gala Globurilor de Aur va fi transmisa in direct pe HBO, in noaptea de 13 spre 14 ianuarie, la 03.00 dimineata. Cateva zile mai tarziu, pe 22 ianuarie, vor fi anuntati nominalizatii la Oscar.

Pana acum, doar doua filme straine s-au ales cu distinctia suprema atat la Cannes, cat si la Globurile de Aur: “Pelle Cuceritorul” (1988), in regia lui Bille August si “Adio, concubina mea” (1994) al lui Chen Kaige. Intr-un interviu acordat EVZ, Cristian Mungiu recunoaste ca are sanse la statueta, insa cere „sa nu ne lasam sedusi de premii”.

EVZ: E prima nominalizare la Globurile de Aur pentru un film autohton. „Ai spart gheata” pentru cinematografia romaneasca peste Ocean…
Cristian Mungiu: E o premiera care inseamna consumarea unor complexe ale cinematografiei romanesti. Pentru ca ne uitam mereu la premiile americane ca la ceva care se da la televizor, si uite ca a venit si ziua cand avem acces la ele din interior. Suntem actori si nu simpli comentatori.

Cat de dificil iti va fi sa te mentii pe aceeasi linie, cu urmatoarele filme?
Imi dau seama ca, pe masura ce se acumuleaza aceasta gramajoara de premii, cu atat mai complicat imi va fi la urmatorul film. Dar cum sa nu ma bucur ca se intampla chestia asta? Fiecare premiu sau nominalizare inseamna ca filmul va ajunge la din ce in ce mai multi oameni.

Globul de Aur este tot un premiu de presa, care are marele avantaj de a fi foarte popular in Statele Unite, unde conteaza mult lobby-ul. Daca se aude si se scrie de tine, lumea va merge la film.

Distribuitorii americani vor reprograma premiera „432” la cinema pentru a face lobby la Oscar?
Cred ca filmul e pregatit acum sa ruleze o saptamana in Los Angeles, saptamana de calificare, cum i se spune. Tehnic vorbind, asta ii permite filmului sa participe la Oscaruri, la toate categoriile, cu exceptia Celui mai bun film. In cinematografe va avea premiera cum s-a stabilit de la inceput, pe 25 ianuarie, la trei zile dupa ce se anunta nominalizarile la Oscar.

Speri la un Oscar?
Am sperante ca vom obtine o nominalizare. Cred ca avem sanse reale sau, daca vrei, cele mai mari sanse pe care le-a avut vreodata un film romanesc. Si chiar Globurile de Aur anunta lucrurile astea intr-un fel.

Ai vazut vreunul dintre filmele concurente la Glob?
Nu am apucat sa vad nici un film. Si e foarte greu sa faci comentarii. Mai bine le citesti pe ale altora. Si mai e chestia cu numerologia.…. Unii sunt convinsi ca avem sanse la Oscar, pentru ca la Cannes am castigat la editia a 60-a, la Premiile Academiei Europene la a 20-a, iar la Oscar ar fi a 80-a... Dar stii cum e, asta e pronosticul de la fabrica de impachetat fum.

Pentru tipul de cinema pe care il practici tu ce e mai valoros, un Palme d’Or sau un Oscar?
Valoric nu pot sa le diferentiez, nu suntem la fotbal sa impartim campionatul mondial si campionatul european. Toate ierarhizarile legate de premii trebuie relativizate foarte tare. Nu ma raportez la recunoasterea pe care a primit-o filmul la nivel de premii.

Si nu fac comparatie intre un mar si o para: uite, am primit la Cannes un mar si la Oscar o para, care-i mai gustos? Au rosturi foarte diferite: Palme d’Or e un trofeu de recunoastere profesionala si e cel mai important pentru un cineast care practica un asemenea tip de cinema ca mine, iar Oscarul e un premiu foarte popular, care iti aduce public.

As vrea foarte mult sa nu ne lasam sedusi de premii, pentru ca vom fi foarte dezamagiti, nu numai de persoana mea, dar de toti ceilalti. Pentru ca vor fi multe filme foarte bine facute, care merita vazute, si pe care probabil nu le vor certifica atatea premii.

Cum prinde filmul la public? Incasarile iti pot asigura si urmatoarele proiecte?
La nivel de public stiu ca merge foarte bine in teritorii mici, in Olanda, Belgia, Austria si altele, dar la nivel de incasari nu-mi pot da seama acum. Se strange o suma bruta, care se imparte la distribuitori, la promovare etc. si abia anul viitor vom sti daca suntem in stare, din incasarile filmului, sa dam inapoi creditul luat de la CNC. Ceea ce ar fi o alta premiera. Pana una alta, e primul film care are o sansa sa plateasca acest credit la stat.

Cand crezi ca te poti apuca de urmatorul film?
Pana in februarie e exclus. In momentul acesta, sunt atatea obligatii sociale de indeplinit, ca nu ma pot gandi la nimic altceva. Seria „Amintiri din Epoca de Aur” n-o s-o mai continui ca regizor, ci ca producator si scenarist. Vor fi sase episoade a cate 30-40 de minute, iar pe primele le vom termina de filmat, sper, pana la sfarsitul anului. La asta lucrez acum. Regizori sunt Hanno Hofer, Constantin Popescu si altii. Si inca sunt in cautare de regizori.

PAREREA CRITICILOR

Palme d’Or, cel mai important

Cristina Corciovescu: „Facand o comparatie intre Cannes si premiile americane, sigur ca, in mintea mai tuturor, Oscarul este distinctia suprema. Dar nu trebuie sa comparam mere cu pere”.

Mihai Chirilov: „Pronostic: va fi si prima oara cand un film romanesc va primi Globul de Aur. Premiul de la Cannes este cel mai important. Oscarul ramane insa cel mai „sonor”„.

Aura Puran: „Se uita ca Oscarul este totusi un premiu strict national, care are o sectiune pentru film strain, pe cand Cannes este un festival international, in care te masori cu cineasti din toata lumea”. (Doinel Tronaru)

[vladvaidianu]

The kite runner e f subtire. au plantat o serie de evenimente care ar stoarce o lacrima de la un public american mediu intr-un Afganistan devastat. toata actiunea se putea petrece oriunde in lume...Belgia, Romanica, Fiji sau Utah...dar Afganistanul prinde mai bine la middle class anul asta.
CLICHE, CLICHE, CLICHE

[mirodoni]

@djinjis,
dacã vine p-aici…
Vezi cã pe mine m-a învãþat Pitbull cum se scoate un citat, în alt topic: VREAU SÃ ªTIU - Cum sã ajungi SCENARIST PROFESIONIST. Asta la început, cã pe urmã…
Cu subiectul propus de tie: 4,3,2, unu bucata scenariu de doi lei, nu puteai obþine decât ce-ai obþinut.


nu am spus ca filmul e de doi lei ci scenariul, faceti va rog un efort de memorie daca tot v-ati bagat in discutie, e plictisitor sa ma repet.


Aºa ai spus în titlu, dar ai început altfel…


sunt curios... numai mie mi se pare ca asta e un film cu prosti?


Deci te-ai referit la film…


mie filmul asta mi se pare o gramada de elemente de o calitate dubioasa si variabila, care aruncate pe pelicula au cazut intr-o pozitie interesanta.


Da, ºi?! Dacã au cãzut aºa, ce mai putem face?! E bine, nu?


cu toate astea, in mare mi-a placut, daca asta are vreo importanta...


Are importanþã, dar depinde când ºi cum o spui.


fimul mai are o oarecare inovatie si un subiect evident ales sa socheze, prea evident dupa gustul meu...


Asta e problema: Subiectul. Cine ºi-ar alege un subiect care sã nu atragã atenþia? Aici n-a mai fost nevoie de un efort suplimentar, Mungiu ºi-a ales subiectul, ºi gata. Subiectul în sine are atâta greutate, încât oricine capituleazã privindu-l fie ºi de la distanþã, nu-l mai atacã. Nu numai cã are greutate proprie imensã, dar are ºi rãdãcini foarte adânci, ca sã mã exprim aºa!



dar am spus de la inceput ca o sa ma ocup de detalii...



Nici aici nu ai fost prea consecvent ºi clar în exprimare. Iatã ce mi-a rãspuns mie Pitbull:


Desi în multe privinte pärerile noastre nu coincid, te felicit pentru modul competent, inteligent si responsabil în care abordezi filmul.


Repet, asta la început…

Ai perfectã dreptate cã Mungiu nu trebuia sã-l lase pe Bebe sã rãcneascã în hotel. Dar mai sunt ºi alte “detalii”. Otilia nu a avut nici cea mai micã tresãrire atunci când s-a întors la hotel ºi i-a vãzut pe cei doi miliþieni la recepþie, de exemplu. ªi asta nu pentru cã “juca tare”. Aceste detalii pot fi discutate, dar nu au afectat conþinutul. Sunt ºi altele mai… mari. De ce face avortul la hotel, de ce se întâmplã totul într-o zi… Aºa ºi-a creat Mungiu tensiunea. Se putea ºi altfel, dar… Eu am mai arãtat ºi în intervenþiile mele anterioare, mulþi spectatori sunt nemulþumiþi cã filmul nu respectã ad litteram realitatea. Dupã 20 de ani cum vor recepþiona tinerii realitatea din “epoca de aur”? Mai sunt ºi alte filme, spun criticii de specialitate. Mungiu a fãcut un film altfel. Occidentul l-a apreciat, nu a fost interesat de detalii. Nu e de mirare. Pentru ei comunismul e ca tãmâia pentru ucigã-l toaca. Nu e singurul argument, însã.

Off - topic
Poate te-am fãcut curios ce s-a întâmplat cu relaþia motan – pitbull. Eu am fãcut un paralelism între regulile de redactare ale unui scenariu ºi cele din contabilitate, care nu permit accesul neaveniþilor, ca în oricare alt domeniu. Dar a apãrut unu’ Neuptolemn, care probabil e contabil, ca ºi cum ar fi ceva rãu în asta, ºi a zis cã eu sunt Mistah J. Deºi numeni n-a verificat, toþi au luat-o de bunã. Nu-i ºtiu pe ceilalþi, dar m-a mirat atitudinea lui Pitbull, m-ai ales cã m-a pus la zid fãrã sã mã anunþe. A dat explicaþii colaterale mult mai târziu (topic: The Golden Compass)


Apropo: întrucât refuz orice comunicare cu L.H. aka "M.J." aka "Alakazam", suspendat temporar dialogul cu orice persoanä suspectä de a fi el. Nu e nici un motiv de îngrijorare, în clipa când mi se dovedeste cä respectivul e altcineva, îmi cer iertare pentru cä l-am fäcut sä astepte, si reiau discutia. Deci, totul e o chestiune de timp.
Modalitatea de dovedire a non-identitätii cu L.H. rämâne la latitudinea persoanei. Eu cer un singur lucru: probele sä fie CONCLUDENTE, nu circumstantiale.



Pai mecanismul legitim n-ar fi pornirea de la prezumtia de nevinovatie? E obligatia acuzatorului sa demonstreze ca cineva se face vinovat de infractiunea de a fi Bubu, nu a invinovatitului de a demonstra ca nu e.



Dar.. degeaba…
Aºa cã, vezi, poate eºti … Bubu.

[Carmine Galante]

Scoteti-l. :sick: mistajgt,fu.gvfb njm h,l

[Alex Leo Serban]

scoateti-l p carmine mai bine :x :P

[legardere]

Mai ia mah filmu' asta multe premii??? :shock:
samd

mai adaugam unul in salba:
Filmul lui Mungiu a fost declarat Cel mai Bun Film Strain la Toronto




Cristian Mungiu isi mai pune la rever o distinctie pentru filmul sau "4 luni, 3 saptamani si 2 zile", de data aceasta la Toronto.

Asociatia criticilor de film din Toronto a desemnat pelicula lui Cristian Mungiu "4 luni, 3 saptamani si 2 zile", Cel mai bun film strain al anului.

Cel mai premiat film a fost insa "No Country for Old Men", al fratilor Coen, care a adunat patru distinctii, inclusiv cea pentru Cel mai bun film. Pelicula a fost nominalizata si la categoriile regie si scenariu.

Revenind la filmul lui Mungiu, putem spune ca 2007 a fost anul sau. Drumul succesului a inceput la Cannes unde a fost premiat cu marele premiu Palme d'or si apoi, Academia Europeana de Film, i-a decernat la Berlin, echivalentul Oscarului European. Tot la Berlin Cristian Mungiu a fost desemnat regizorul european al anului 2007.

Lista continua. ,,4,3,2'' a fost desemnat Cel mai bun film la Festivalul de la Stockholm, a luat premiul pentru ,,cel mai bun film strain'' acordat de Asociatia criticilor din Los Angeles.

In octombrie a fost recompensat cu Hollywood World Award, premiu care anticipeaza cu mare precizie filmele straine care vor ajunge sa ia Oscarul decernat de Academia americana in februarie, anul viitor.


19 decembrie 2007
Sursa: www.romantica.ro

[PoliFanAthic]

Numai ce m-am uitat la trailerul de pe site-ul apple pentru 4,3,2. E facut ca si cum 4,3,2 ar fi Bourne Identity meets the X-Files sau ceva de genul. :D
(de fapt sunt convins ca cineva mai inspirat ca mine ar putea preciza doua filme mai definitorii pentru trailer decat cele de mai sus)

[vladvaidianu]

M-am enervat. am vazut si eu trailerul de pe apple. parca e un film de Shyamalan. imi amintesc cum si MDL a fost prezentat ca o comedie neagra. la americanii astia nu le poti spune decat ce vor ei sa auda altfel risti sa nu te inteleaga iar daca nu te inteleg e clar ca ei sunt perfect ok iar restul lumii e "freak".

[herbert]

allo, scepticii! iesiti la confruntare intelectualo-financiara.
cu cine sa pariez - pe 432 Euro! (pentru un whisky bun si celelalte aferente...) - ca filmul lui Mungiu ia Glogul si Oscarul.

[klein]

allo, scepticii! iesiti la confruntare intelectualo-financiara.
cu cine sa pariez - pe 432 Euro! (pentru un whisky bun si celelalte aferente...) - ca filmul lui Mungiu ia Glogul si Oscarul.
drept sa-ti spun, nu prea cred ca o sa ia Oscarul. initial am zis ca are sanse la Glob, dar dupa ce am vazut nominalizarile, nu cred ca o sa ia nici Globul. nu mi se pare ca e genul de film care sa placa juriului, academiei si celor care decid premile. deci tin pariul. :)

[Alex Leo Serban]

eu stiu p unu kre o sa jubileze - dk n-o sa ia nimic -, numitul 'djinjis'; am avut o discutie 'revelatoare' cu el p mp... tipu sta prost cu nervii (mi s pare normal, el e un ilustru necunoscut iar mungiu 'the toast of the cinema world worldwide' 8) ), s crede buricu lumii (lol), iar cind s enerveaza devine mojic si n-are manere.

nimic nou: asta e tzara, astia sint oamenii ei :sleep:
cum am mai zis/scris, romanu s-a nascut suparat, traieste circotind si nu moare pina nu-i indispune si p altii... :lol:

[Carmine Galante]

432 Euro!
De unde ti-o fi iesit suma asta ? (retoric) :lol:

[Pitbull]

De aici am splitat noul topic "Insanitäti djinjisiene - part two".

In calitate de moderator si om de cinema, îl informez pe userul djinjis cä este persona non grata în orice context comun cu un film de valoare, în sens atât artistic, cât si national, ca "432". Il rog prieteneste, cu speranta cä nu se va supära din cauza acestei recomandäri, sä renunte la a-si mai etala cretinätatea, ignoranta, delirul psiho-paranoid, pulsiunile megalomane si istericalele incoerent-abulice în acest topic. Este binevenit sä ne distreze (pe aceia dintre noi cärora le plac freak-show-urile) în ALTE TOPICURI, pe care îl invit sä le intituleze "Insanitäti djinjisiene - part (...)". Dacä nu întelege aceastä rugäminte, sau o uitä, îl voi ajuta, modificând eu însumi titlurile respective.

Cu aceasta, declar degringolada închisä si vä invit la continuarea discutiilor - acum, când mai avem doar douäzeci si patru de zile pânä la Noaptea Globurilor... Va fi, sau nu va fi, un moment istoric pentru cultura si imaginea României?

[StefanDo]

Site-ul indiewire a intrebat 106 de critici americani de top care sunt cele mai bune 100 de filme ale anului. 4 luni, 3 saptamani si 2 zile n-a iesit pe locul intai, dar pe locul cinci tot a iesit :D Chiar daca topul este deja contestat de marile publicatii specializate pe film, pentru Cristian Mungiu aprecierile criticilor americani este foarte posibil sa prevesteasca o bunavointa asemanatoare din partea membrilor Academiei Americane de Film. Iar acest top identifica si principalii concurenti ai lui 432 la Oscarul pentru cel mai bun film strain. Este vorba in primul rand de Syndromes and a Century/Sang sattawat, o coproductie franco-thailandeza despre un copil care creste in spitalul unde lucreaza parintii sai doctori. Filmul regizorului Apchatpong Weerasethakul (nu-i asa ca numele lui Mungiu va fi mult mai usor de pronuntat cand va castiga?) s-a clasat pe locul patru. In top 10 s-au mai strecurat filmul portughez Colossal Youth/Juventude Em Marcha, regizat de Pedro Costa, clasat pe locul opt, si filmul iranian Offside, despre femeile din Iran a caror prezenta la competiile sportive este interzisa prin lege, pe locul 10. Offside i-a adus regizorului Jafar Panahi un Urs de Argint anul trecut la Berlin. Iata mai jos primele douazeci de filme din top:

1. There Will Be Blood
2. Zodiac
3. No Country for Old Men
4. Syndromes and a Century
5. 4 luni, 3 saptamani si 2 zile
6. I’m Not There
7. The Assassination of Jesse James by the Coward Robert Ford
8. Colossal Youth
9. Killer of Sheep
10. Offside
11. Black Book
12. Once
13. The Diving Bell and the Butterfly
14. Eastern Promises
15. I Don’t Want to Sleep Alone
16. Regular Lovers
17. The Host
18. Southland Tales
19. Into the Wild
20. Ratatouille

[Pitbull]

Comentariile de pe IMDB:
http://www.imdb.com/title/tt1032846/usercomments
O observatie FOARTE INTERESANTA:
- Cam 75% dintre comentarii sunt "general-pozitive" (de la moderat pânä la entuziast). Ele apartin atât unor useri români, cât si altora sträini (din UK, USA, Canada, Italia, Mexic, Argentina, etc.)
- Restul de 25% sunt "violent negative" (tronsonul "critic nuantat" sau "negativ ponderat" e gol - päcat, ar fi fost necesar). TOATE ACESTE ATACURI apartin unor români, si în toate se recunoaste acelasi profil: cusurgiul veninos, cârcotasul ignorant, chitibusarul încremenit la nivelul amänuntelor nesemnificative, obtuzul, opacul, stereotipul, prostul care-i si fudul.

[Alex Leo Serban]

k asha-i romanu: vesnic nemultumit :x
asha m-am saturat d poporu asta... le-as trinti o hiroshima-n cap!

revenind la top: with all due disrespect, e un kkt... adik, sorry, un top kre contine intre primele 10 'i'm not there', bashina lu todd haynes, si kre mai contine 'southland tales' ( :sick: ) al lui richard kelly e nul & neavenit din start!
astia d la indiewire sint niste fitzoshi penibili (fereask dzeu d americanu cu fitze-n cap!), nu ma mira din partea lor...

[crissis]

TOATE ACESTE ATACURI apartin unor români, si în toate se recunoaste acelasi profil: cusurgiul veninos, cârcotasul ignorant, chitibusarul încremenit la nivelul amänuntelor nesemnificative, obtuzul, opacul, stereotipul, prostul care-i si fudul.

mi se pare ca pushtimea, de-generatia nascuta in preajma lui '89 a cam rejectat filmul. sau in orice caz parerile in rindul lor sunt impartite mult mai democratic decit zdrobitorul 75-25. nu neaparat din reavointa ci pentru ca pe de o parte nu au avut experienta directa a acelor ani si deci nu pot decoda mesajul, iar pe de alta parte sunt suficient de stupizi pentru a nu vibra la ceva ce sfideaza canonul hollywoodian. but who cares about them anyway?

cit priveste identificarea cu vreunul din personaje - mai degraba nu, dar as zice ca filmul lui mungiu este eficient la un nivel molecular-epidermic. disconfortul fizic primeaza asupra emotionalului, fie ca vorbim de acumularea tensiunii in secventele interminabile si atit de minutios construite, fie de goana haotica printre luminile de pozitie ale unui bucuresti fantomatic si postapocaliptic.

[Pitbull]

1) Da, cred cä sunt juste în mare parte elementele tale de diagnostic. Intr-adevär, existä o categorie foarte amplä conditionatä de "corectit5udinea" si conventionalismul filmelor stas - si, evident, se regäseste si printre tinerii educati si formati cultural dupä '89. Dar nu e numai atât. O mare parte dintre cusurgii (cei care se agatä de culoarea tramvaielor, oglinzile retrovizoare, anticonceptionalele de la arab, segregatia din cämine, si alte fleacuri) se bazeazä pe propria lor experientä si memorie. Ei fac parte din generatiile care au träit acele vremuri. Dacä tinerii postdecembristi sunt spälati pe creier de cultura de consum, generatia anterioarä e, evident, spälatä de comunism. Deci, tronsonul cârcotasilor sectioneazä ambele contingente.

2) Interesantä remarca asta cu "nivelul molecular-epidermic", cred cä mä regäsesc în ea (mai degrabä decât în Gäbita Drägut! ;) )

[crissis]

asta e situatia. unii se obsesioneaza cu tot felul de detalii neimportante, altora li se rupe asa, global. cind am iesit din sala cineva m-a intrebat ce dracu mi-a placut la filmul asta. indiferenta estetica nu poate fi combatuta, ne inghite :lol:

[Supastar]

de-generatia nascuta in preajma lui '89 a cam rejectat filmul.
hai sa nu (de-)generalizam aiurea!


filmul lui mungiu este eficient la un nivel molecular-epidermic.
desi iti inteleg (si chiar sunt de acord cu) explicatia care a urmat, formularea asta este total abracadabranta!ce e aia "nivel molecular-epidermic"? si, mai ales, cum vine asta?

[crissis]

@supastar

1. n-o lua personal, n-am generalizat nimic.

2. e o senzatie vag precizata, strict subiectiva si ca atare incomunicabila. o stare resimtita la nivel epidermic si indusa de un complex de emotii ce transcend identificarea banala cu un personaj etc

by the way, tot se vorbea de cusurgii si chitibusari de profesie. sigur nu esti unul dintre ei? adik dupa episodul ala jenant in care ne invatai gramatica pe aici... :lol:

[Alex Leo Serban]

eu nu inteleg un lucru: ori filmu t atinge (crissis dixit, si-s d acord), mai mult sau mai putin 'molecular-epidermic', ori tre sa 'decodezi mesaju'?? si c 'mesaj'?? si c e d 'decodat' aici?! e simplu k buna ziua si direct k un bisturiu...

eu zic k una nu s pupa cu alta

[crissis]

hm, s-ar putea sa ai dreptate. oricum ideea e ca pe "ei" nu-i atinge si incercam sa inteleg de ce nu-i atinge. le-am acordat circumstanta atenuanta a distantei culturale... dar poate ca de fapt in cazul lor nu e nimic de atins.

[nu aveam in vedere mesajul in sens dogmatic ca ceea-ce-filmul-ar-vrea-sa-ne-spuna-bla-bla ci codul situatiei, comunismul avea un set de reguli obscure pentru neinitiati etc]

[herbert]

OMG! stilul asta flamboaiant-degeaba, practicat de crissis, l-am gasit uneori la marx, cinefilul. nu merita "432" un asemenea supliciu.

[Pitbull]

"Evenimentul zilei", 26 Decembrie 2007

Tatal Gabitei apare pe DVD-ul "432"
Doinel Tronaru

Filmul anului, nu numai in Romania, ci si in intreaga lume, "4 luni, 3 saptamini si 2 zile", de Cristian Mungiu, a aparut vineri pe DVD, in editie limitata de Sarbatorile de Iarna.



DVD-ul cu „432” va fi distribuit in Capitala si in orasele din tara in care exista magazine din lanturile Carturesti, Diverta si Humanitas, de catre Voodoo Films. Asa cum regizorul Cristian Mungiu a declarat de numeroase ori in presa, DVD-ul filmului „432” va contine, ca bonus, si singura secventa neinclusa in varianta pentru cinematograf a lungmetrajului.

Misterul legat de tatal Gabitei, care anunta, pe la inceputul filmului, la telefonul de la poarta caminului, ca va sosi sa-si viziteze fiica, dar dupa aceea nu mai apare (lucru care i s-a reprosat regizorului de unii „carcotasi” ca fiind incoerent si nerespectand legile dramaturgice), se risipeste. Secventa, in durata de trei minute, il prezinta pe tatal Gabitei, interpretat de actorul Constantin Babii, care vine in vizita in camin si are o discutie scurta cu fiica sa, Gabita (Laura Vasiliu), inainte de avortul fatal (sinistru) al acesteia. Aceasta editie speciala pentru Sarbatorile de Iarna cuprinde cateva mii de exemplare. DVD-ul beneficiaza de subtitrari in patru limbi: engleza, franceza, italiana si germana. DVD-ul contine si ceremonia de decernare a Premiului Palme d’Or lui Cristian Mungiu, de la Cannes din acest an.

Un ultim succes, pe 2007, al filmului lui Cristian Mungiu: lansarea in Marea Britanie a filmului „432” va avea loc pe 4 ianuarie, la Londra, simultan in salile Curzon Mayfair si Renoir Cinema. Din 11 ianuarie, filmul va fi distribuit in toata tara. La proiectia din 11 ianuarie, in sala Curzon Mayfair, londonezii se vor intalni cu actrita Anamaria Marinca, una dintre vedetele filmului, care va raspunde la intrebarile publicului.


http://www.evz.ro/article.php?artid=335382

[Supastar]

"Evenimentul zilei", 26 Decembrie 2007
Filmul anului a aparut vineri pe DVD
foarte buna promovarea daca a aparut in ziar dupa 5 zile. oare a cumparat cineva dvd-ul de sarbatori? stia cineva? wtf? daca aveam un sistem de publicitate ca-n the US of A, toate panourile publicitare ar fi strigat: "niciun craciun de bon ton/ fara macar un avorton!"


:sleep:

[Pitbull]

De fapt, e din ziarul de luni, 24 decembrie. Data de 26 (cea de azi), e a site-ului, nu a editiei. Am copiat eu automat.

[Proletar]

BREAKING NEWS de la Iasi!

Un grup de colindatori i-a furat laptopul lui Cristian Mungiu!

Evenimentul s-a petrecut chiar in ajunul Craciunului.
Familia a depus plangere la Politie.
Cristi nu se afla in tara.

[Airlight]

Asta trebuia trecuta la 'viata bate filmul'.

Ceea ce e, in mod evident, cazul.

[Proletar]

Asta trebuia trecuta la 'viata bate filmul'.

Ceea ce e, in mod evident, cazul.

da, m-am gândit ºi eu la asta înainte de a posta, dar mi-am zis cã acest topic va fi în centrul atenþiei pânã la Oscaruri, iar orice þine de Mungiu aici se poate gãsi.

[Proletar]

Un interviu pe care i l-am luat lui Cristian Mungiu, in ajunul Craciunului, pentru ziarul la care lucrez.
Precizez ca intrebarile tehnice legate de 432 mi-au fost sugerate de catre Pitbull (Mihnea Columbeanu)


1. Ce s-a schimbat in viata lui Cristian Mungiu dupa castigarea Palme d’Or-ului?

Nu mai am timp pentru nimic altceva decit gestionarea acestui succes, asta insemnind in principal interviuri, calatorii de promovare, livrare de materiale legate de distributia filmului, raspunsuri la propuneri, telefoane, emailuri de tot felul. Exista insa si foarte multe momente placute generate de aprecieri la adresa carierei filmului si uneori, chiar a filmului.

2. Drumul lui „432” catre Oscar pare foarte bine nivelat. Te ingrijoreaza uneori faptul ca totul merge parca prea „uns”?

Eu sint un foarte prost estimator al viitorului, nu sint in stare sa prevad niciodata nimic. Imi pare bine ca filmul a primit aceatsa serie succesiva de premii sau nominalizari in Statele Unite dar nu stiu in ce masura asta ne apropie de nominalizarea la Oscar si cu atit mai putin de Oscar. Eu cred ca pe undeva e un echilibru in toate cele pe care le primesti si ca atare, am unele ingrijorari legate de succesul public al filmului.

3. In aceasta zodie a succesului in care te afli, numarul prietenilor tai a crescut sau s-a
subtiat?

N-am avut prea multi prieteni nici inainte. S-a inmultit numarul celor care isi amintesc acum ca ne-am cunoscut cindva in viata sau chiar ca au avut un merit oarecare legat de proiect. Dar e ok, e normal. Cei mai tristi sint cei care imi sar de git cind ne intilnim pentru ca in clipa in care nu mai sint in camera sa inceapa sa birfeasca ingozitor. Dar asta e – banuiesc ca asa erau si inainte numai ca nu aveau de ce vorbi despre mine. E corect sa zic insa ca sint si oameni care s-au purtat admirabil si care au facut tot ce a tinut de ei ca acest succes al filmului sa fie respectat cum se cuvine.

4. Unii comentatori au perceput grupul de la petrecere ca fiind format din oameni insuportabil de tampiti, suficienti si limitati. Altii, dimpotriva, spun ca e vorba doar de oameni normali care se simt bine impreuna, iar tensiunea se naste strict din faptul ca ei si Otilia sunt complet diferiti unii de altii si de problemele lor. Cum vezi, ca autor, aceasta dilema?

Cred ca toti am parea putin ridicoli daca am avea ocazia sa ne vedem ce spunem si cum ne comportam in diferite situatii. Pentru mine, esential e ca situatia da nastere la comentarii din partea spectatorilor – mai departe e doar o chestiune de perspectiva si judecata a fiecaruia. Eu incerc sa respect adevarul unei situatii si sa n-o interpretez.

5. Viscerele comandate de Gabita in final, la restaurant: reprezinta doar simpla nevoie de hrana a gravidei care tocmai a avortat sau conoteaza si o anume latura de cinism a personajului?

In film se pomeneste ca ala e meniul de la nunta, deci impus. Ea nu alege anume sa comande chestia aia, ei doar ii e foame – senzatie des intilnita de femeile care au trtecut printr-o asemenea situatie dar iarasi, nu vreau sa verbalizez eu comentind ce inseamana aceasta foame sau daca e momentul potrivit pentru ea sa manince atunci.

6. S-a discutat mult despre plasarea Gabitei pe axa dintre victima nevinovata si abulica a sistemului, si manipulatoare egoista si profitoare. Tu unde si cum o vezi, intre aceste extreme?
Daca Gabita e o victima, e mai degraba cea a unui anume sistem de judecata provenind din educatia pe care a primit-o, din prejudecatile vremii si abia apoi datorat sistemului in care traieste. Cu totii consideram pe vremea aceea ca sarcina este ceva intre catastrofa si nenorocire iar o femeie care declara ca vrea sa pastreze un copil era considera inconstienta daca voia sa-l creasca singura, curva daca nu spunea public cine era tatal copilului sau santajista in cazul in care isi dorea sa fie luata de nevasta in situatia data.

7. Pe generic apare si tatal Otiliei (actorul Costache Babii), dar in film personajul figureaza doar in replicile de anuntare a unei vizite, pe seara. A existat o secventa cu el, eliminata la montaj? Ce continea aceasta secventa, ce semnifica si de ce s-a renuntat la ea?

Secventa figureaza ca bonus pe dvd pentru ca in sine e o secventa admirabila, zicind multe despre un anume gen de relatie parinte copil. Insa era singura secventa care n-o implica pe Otilia si am stiut de la filmare ca cel mai posibil sa n-o folosim in montajul final. Am cautat in timpul filmarii o solutie narativa prin care s-o adaugam in mod firec pe Otilia secevntei dar nu era posibil. La montaj intii am pus secventa si am renuntat destul de repede la ea caci intrerupea cumva dinamica filmului in care voiai sa vezi ce se intimpla cu Otilia si sa fii mereu alaturi de ea.


8. De asemenea, au existat si secvente care finalizau, intr-un fel sau altul, celebrele “cozi de peste’ cu buletinul uitat de Bebe la hotel si cutitul subtilizat de Otilia ?

Iti amintesti ca la un hotel in vremea socialismului, daca aveai buletinul la poarta, te puteai intoarce si urca in camera si singur chiar daca nu era camera ta in timp ce altfel trebuia de fiecare data sa fii insotit. Iar cutitul daca te uiti inca o data la film e scos de Otilia din buzunarul pantalonilor indata ce Bebe iese din camera si asezat pe masa – cel mai logic lucru cu putinta caci nu e usor sa injunghii pe cineva nici macar intr-o situatie ca asta.

9. Spune-mi mai multe despre conceperea si integrarea dramaturgica a acestor doua „piste false”, atat de puternice. Criticii o considera o licenta voita, care rimeaza cu multe alte procedee similare din film. Ce parere ai despre aceasta opinie?

Deseara cind ai sa te duci la culcare nu ai sa ai raspuns la toate problemele si intrebarile care ti-au roit azi prin cap. Asa e viata iar incurajarea in film a unor chestiuni care in mod voit nu capata raspuns pina la sfirsitul filmului e o cale de a respecta ce consider a fi eu adevarul vietii, de a semnaliza ca povestea nu e finita – e un fragment, o zi din viata personajelor - si sint lucruri care se vor rezolva dupa ce filmul se incheie si e totdata o pozitionare a mea ca autor impotriva acelui stil cliseisto-mainstream-ist in care fiecare intrebare capata un raspuns pina la sfirsitul filmului. Asta e o timpenie, viata e mult mai haotica. Mai imporatant decit cutitul si buletinul e pentru mine ca nu stii pina la sfirsit daca fetele vor mai fi prietene, daca Gabita va fi sanatoasa si a doua zi, daca Otilia e insarcinata sau daca va mai ramine impreuna cu prietenul ei.

10. Esti impecabil in tot ceea ce faci: discurs public, exprimare cinematografica, familie. De unde tot acest echilibru?

Nu ma cunosti, am facut o gramada de greseli in viata – ma straduiesc insa sa nu le repet. Incerc sa ma las condus de bun simt, sa ma lupt cu lenea, sa nu fac rau intentionat, sa fac tot ce tine de mine si sa nu uit ca nu ti se cuvine nimic pe lumea asta.

11. Iosif Sava spunea ca, in toate calatoriile sale prin orasele lumii, nu a intalnit strada mai frumoasa decat Sararia, loc al copilariei tale. Cum explici acest farmec al unei batrane ulite iesene?

Sararia de acum 30 de ani era frumoasa pentru ca respira tihna unui altfel de trai dar in principal pentru ca noi eram copii si eram veseli si fericiti. Astazi in fiecare fosta curte cu pomi a copilariei mele a rasarit o vila sau un bloc.

12. Exista viata dincolo de Oscar?

Oscarul pentru film strain consacra prin votul unor profesionisti americani mai degraba virstnici un tip destul de conventional de a face cinema. E un brand bine marketat dar in nici un caz un certificat de calitate, nici pentru filmul aflat in competite, nici pentru tine ca autor in ce vei face mai departe. Mai degraba sint ingrijorat de faptul ca la filmul meu urmator unii spectatori nu vor fi atit atenti la filmul pe care-l voi face ci daca are sau nu succesul celui precedent.

[Pitbull]

Excelent interviu, Prolly, si mä bucur cä am putut fi de folos. Sunt convins cä întrebärile mele l-au încântat pe Cristi, care tine în primul rând la discutiile despre film si abia apoi la cele despre "cariera filmului", etc. Pe de altä parte, räspunsurile pe care le-a dat el sunt foarte revelatoare; pe unele le bänuiam dinainte (cele privitoare la Gäbita, la restaurant, etc.), iar confirmarea lor mä multumeste - mai ales cä explicatiile sunt bogate si clare; asemenea si în alte privinte (mai ales celebrele piste-false/cozi-de-peste) si mi se pare foarte semnificativ ce spune Cristi:
Deseara cind ai sa te duci la culcare nu ai sa ai raspuns la toate problemele si intrebarile care ti-au roit azi prin cap. Asa e viata iar incurajarea in film a unor chestiuni care in mod voit nu capata raspuns pina la sfirsitul filmului e o cale de a respecta ce consider a fi eu adevarul vietii, de a semnaliza ca povestea nu e finita – e un fragment, o zi din viata personajelor - si sint lucruri care se vor rezolva dupa ce filmul se incheie si e totdata o pozitionare a mea ca autor impotriva acelui stil cliseisto-mainstream-ist in care fiecare intrebare capata un raspuns pina la sfirsitul filmului. Asta e o timpenie, viata e mult mai haotica. Mai imporatant decit cutitul si buletinul e pentru mine ca nu stii pina la sfirsit daca fetele vor mai fi prietene, daca Gabita va fi sanatoasa si a doua zi, daca Otilia e insarcinata sau daca va mai ramine impreuna cu prietenul ei.
Pe lângä astea, m-au interesat mult întrebärile formulate de tine, apropo de omul Cristian Mungiu, felul lui de a fi, de a-si gestiona acest "fenomen" care a devenit "432" cu succesele lui, de relatiile lui cu ceilalti în aceast situatie de "crizä pozitivä", ca sä zic asa. Frumoase si relevante comentariile despre Särärie, si Iasi în general. Pertinente si la obiect remarcele apropo de actualul drum spre Oscar si semnificatiile lui.
Obiectiv vorbind, acest interviu ar trebui sä le taie din macaroanä multora dintre cusurgiii care, incapabili sä înteleagä esentele de profunzime ale filmului, se agatä de flecustete, si nulitätile veninoase care nu-si pot reprima ciuda (cum a-nceput un specimen, rozându-si unghiile, imediat dupä Palme d'or, si de-atunci o tine tot întruna, cu niste ineptii de-ti stä mintea-n loc.) Fapt e cä reportajul evidentiazä nu numai o serie de subtilitäti ale filmului, ci si atitudinea echilibratä, de ratiune si bun-simt, a autorului în relatie cu opera si cu destinul ei prin lume. Am senzatia cä tocmai de la acest bun-simt se revendicä în mare parte si valoarea filmului: nu l-au marcat nici veleitarismele arogante, nici incertitudinile si complexele (ambele, boli fatale în filmul românesc - mai ales prima!) Pur si simplul omul a stiut, cu luciditate, ce voia sä facä si cum sä facä.
Encore une fois, bravo!

[Proletar]

:oops:
multumesc.
da, si pe mine m-a incantat cantitatea de informatie continuta de raspunsurile sale...ma refer la partea legata efectiv de modalitatea de concepere a filmului.
el e suprasaturat de intrebarile ce privesc incasarile, audienta, premiile luate, etc...

[djinjis]

meniul, cutitul si buletinul... bune intrebari... macar raspunsurile sunt de bun simt si oarecum evidente...

[Alex Leo Serban]

look who's talkin!... :w00t: unu kre s blocase taman in acele flecushtetze dspr kre vbea pitbull...

f bun interviu, intr-adevar, si - ink - data - ramii (placut) surprins d ekilibru lui mungiu & d luciditatea (no-nonsense) cu kre vbeste dspr film, dar si dspr c s-a intimplat cu el d cind cu filmu... ;)

[djinjis]

leo, vezi ca incepe la 9 pe cinemax, "Pantera roz loveste din nou"...

[Alex Leo Serban]

sa pupi pantera roz fix in cur

[cornel]

:lol: memorabila replica :lol: super

[djinjis]

"fix" ? vad ca esti foarte precis in tot ceea ce faci si ai fantasmele foarte bine delimitate, fix la anumite zone de interes. se numeste fixatie la stadiul anal, este inclusa in cadrul comportamentului nevrotic si pot sa-ti recomand cativa colegi care te pot ajuta fix in privinta asta...

[Alex Leo Serban]

nu msi, eu ma simt f bine :P
da poti incerk tu... ;)

[StefanDo]

de acum inainte am sa sterg replicile gen "atac la persoana", fara nici o referire la 432, asa cum au fost ultimele. :P

[Alex Leo Serban]

msi, da 'atacurile' n-au ajuns la mine, au nimerit in shantz - persoana mea e intacta :P

[Proletar]

m-am întâlnit azi prin piaþã cu tatãl lui Cristi...
e la curent cu toate :)
foarte vesel mi-a spus de premiul criticilor de film din Los Angeles.
îi zic cã urmeazã o noapte mare pentru Cristi...el: da, dar parcã prea mult aºteaptã lumea noi ºi noi premii...
cam are dreptate...pânã acum nici nu ºtiam prea bine unde e Cannes, iar deodatã ne trezim la masa bogaþilor...

[Pitbull]

Felicitäri, Cristi, si multumiri pentru cä ne-ai adus la un pas de Globul de Aur. Acel ultim pas poate fi asociat cu hazardul... sau cu pilele... sau chiar cu valoarea onestä a unui concurent putin mai bun!
O strângere de mânä si lui Julian Schnabel, pentru cä a fost, cel putin în ochii juriului Globurilor, primul. Pe IMDb sunt scrise lucruri impresionante despre filmul lui. Il vom vedea si vom decide dacä si noi i-am acorda aurul.
Unul a luat Palma, celälalt Globul. De ce ne-am plânge?
Iar acum, hai - la Oscar cu noi! :)

[M0n0]

Film romanesc in top 250 pe imdb...nu ma gandeam ca o sa vad vreodata asta...
locul 228 si cred ca o sa urce...dar depinde de americani :lol: - sperante prea ridicate, right? :lol:

[Supastar]

si locul 7 all time pe metacritic

[Cazeemeer]

Era la un moment dat Filantropica foarte sus in clasamentul de filme de dupa 2000 pe IMDb, dar intre timp numarul de filme realizate in respectiva perioada s-a dublat.

[charlot]

Era la un moment dat Filantropica foarte sus in clasamentul de filme de dupa 2000 pe IMDb, dar intre timp numarul de filme realizate in respectiva perioada s-a dublat.

In plus, niste romanansi exigenti au sanctionat filmul cu vreo patruzeci de "1" intr-o singura saptamina, scazandu-i media finala de la 8,7 la 7,4.

[StefanDo]

asta mi se pare pur si simplu oribil :(
stiu ca sunt naiv, dar nu pot sa ma intreb cati se bucura pentru ca 432 nu si-a primit nominalizarea

[Pitbull]

Prosti, dar multi.

[Mel]

:oops:

[djinjis]

multi, da prosti... "Nici dac'as fi luat o...sfanta bataie, nu cred ca m-as fi trezit asa!" ma ofer dezinteresat sa iti ofer termenul de comparatie...

[distroe]

Cred ca partea amatoare de mc chicken, masini luxoase si perne moi din publicul american a avut un cuvant greu de spus. Adica pt ei,de ce sa vada niste scene dure cu un avorton si niste imagini sumbre de acu douazeci de ani din estul Europei - cand exista si filme sarbesti cu killeri sau mongoli care racnesc prin stepa din goana calului. Unde poate tot americanu' sa-si duca copchilu, cu punga de snacks-uri si cola in fata, fara sa-si faca probleme de constiinta.

[vladvaidianu]

Cred ca partea amatoare de mc chicken, masini luxoase si perne moi din publicul american a avut un cuvant greu de spus...

a avut dara numai ca esti putin dezinformat. intamplarea (chiar intamplarea) face ca eu sa fiu printre americani de cativa ani si pot jura ca amatorii de mcD (in zona Chicago e "casa memoriala" McDonalds: http://www.mcdonalds.com/corp/about/museum_info.html ) sunt altii decat soferii de lexus iar despre perne moi nu stiu nimic... junk food e pt junk people-deci spiderman, iar snobii se duc la The kite runner pt ca asa zice rodger ebert la gazeta.

432 cade pe o categorie undeva la mijloc, despre care noi stim ca sunt prosti si imbuibati dar realitatea e alta...pe cuvant de pionier.

pot presupune ca cel mai deranjant lucru pt publicul american e lipsa oricarui motiv... de ce o studenta tanara si draguta ar vrea sa avorteze? ei nu cunosc realitatea 80lor din Ro iar filmul nu explica prea multe dimpotriva creaza confuzii. nu e foamete deloc, niciunde. vedem o cina cu bunatati home made, vedem un restaurant unde ceva ceva se gaseste. mai mult Gabita e o zapacita. habar nu are ce se intampla cu ea. de ce ar ajuta-o Otilia? de ce si-ar asuma riscuri stiind ca e "de puscarie"? de ce si-ar pune-o cu Bebe? doar pt ca Gabita ii e prietena? :) noi stim de ce si personal ma bucur ca mungiu nu a alunecat spre melodrama dar pt o cultura bazata pe individualism, competitie, proprietate si responsabilitate 432-ul nu e foarte credibil iar imaginile violente sunt usor nejustificate...

ps: pariez ca filmul va fi R/PG13 deci sigur nu o sa vad puradei prin sala

[Pitbull]

pot presupune ca cel mai deranjant lucru pt publicul american e lipsa oricarui motiv... de ce o studenta tanara si draguta ar vrea sa avorteze? ei nu cunosc realitatea 80lor din Ro iar filmul nu explica prea multe dimpotriva creaza confuzii. nu e foamete deloc, niciunde. vedem o cina cu bunatati home made, vedem un restaurant unde ceva ceva se gaseste. mai mult Gabita e o zapacita. habar nu are ce se intampla cu ea. de ce ar ajuta-o Otilia? de ce si-ar asuma riscuri stiind ca e "de puscarie"? de ce si-ar pune-o cu Bebe? doar pt ca Gabita ii e prietena? :) noi stim de ce si personal ma bucur ca mungiu nu a alunecat spre melodrama dar pt o cultura bazata pe individualism, competitie, proprietate si responsabilitate 432-ul nu e foarte credibil iar imaginile violente sunt usor nejustificate...
Asta-mi aminteste de o situatie când... nu mai stiu cine, cä-s vreo douäzeci de ani de-atunci, invitat fiind la un curs, le-a vorbit unor studenti americani despre "Miorita". Reactia a fost unanimä: TOTI s-au uitat la el pätrat, incapabili sä înteleagä de ce mama dracu', acuma cä tot stie, comisa... ästa, ciobänasul moldovan nu scoate custura sä-i taie el p-äia doi, în apus de soare.

[Cazeemeer]

Dar asta cu Miorita nu e neaparat o nedumerire datorata unui mediu cultural diferit. Cred ca si in Romania din prezent e la fel de inexplicabil comportamentul din balada.

[Pitbull]

Bineînteles, dar se leagä... E vorba de atitudinea de tip CONTEMPORAN fatä de o mentalitate arhaicä - si, evident, civilizatia americanä, cu starea ei de lup tânär, pragmatic, si agresiv, o reprezintä (poate) la modul cel mai tipic. Slavä... nu neapärat Domnului, ne-a atins si pe noi, si bine ("bine", în sensul de "räu").

[ulianov]

[quote=Coshava]
Dupã pãrerea/percepþia mea Bebe nu avea din capul locului alt gând decât sã le ... posede :) pe cele douã ( probabil banii nici nu-l intereseazã prea tare, chiar aºa - e oare plãtit de ele cu ãia 3000 de lei sau nu ? ) deoarece pare sau se poate deduce cã e un frustrat sexual tipic : spune cã are familie ºi copii dar nu poartã verighetã, locuieºte cu mama sa bãtrânã ºi biniºor senilã ºi pe care nu are cine sã o supravegheze cât e el plecat, insistã cã el nu a pomenit nimic de bani la telefon ºi a spus doar cã fetele vor sã fie "drãguþe" cu el º.a.m.d. :oops:

.

si eu cred ca Bebe a vrut sa-si "aline" riscul pentru un avort provocat dupa luna a treia, cind ar fi fost incadrat la omor. Banii erau pentru un avort "normal". Pentru situatii exceptionale, plata exceptionala.
Remarcabil cum dupa acea bataie de joc o bate cu compasiune pe Gabita pe picior dorindu-i bafta. Cinismul pe culmi. Poate ca Otilia va avea si ea nevoie de el dupa "medicamentul" aplicat.

Filmul este rotund, nu mai ai nimic de adaugat, nu ramii cu acea intrebare " Asa, si? Marinca este extraordinara. Daca celorlalti actori le mai scapa cite o inflexiune fortata, replici rostite aiurea, Marinca e perfecta, e de acolo, din filmul ala.

Si filmul nu e de Oscar. n-are ce cauta la Oscaruri, e prea diferit, prea altfel pentru premiul Academiei care premiaza, normal, academismul.
Dar daca ne fac francezii bucuria si ii dau Cesarul pentru film strain? asta nu se pune, nu? mai avem doar doua doruri: Oscarul si Nobelul.

[ulianov]

Cred ca partea amatoare de mc chicken, masini luxoase si perne moi din publicul american a avut un cuvant greu de spus. Adica pt ei,de ce sa vada niste scene dure cu un avorton si niste imagini sumbre de acu douazeci de ani din estul Europei - cand exista si filme sarbesti cu killeri sau mongoli care racnesc prin stepa din goana calului. Unde poate tot americanu' sa-si duca copchilu, cu punga de snacks-uri si cola in fata, fara sa-si faca probleme de constiinta.

Vai, cit dispret pentru publicul american de la reprezentantul publicului romanesc care, nu-i asa, a primit acest film cu bratele deschise, a alergat in sali, lauda filmul, discuta despre el si...a promis ca nu mai merge la filme romanesti romanesti despre avort. El vrea cultura )se stie, romanul e mare amator si consumator de cultura, scrie in toata presa), filme bune ca Spiderman, Tranformers, nu prostii cu avortoni.
Vorba unui om intelept: Iisus nu s-a nascut la Focsani, bai!

[ulrich]

Vai, cit dispret pentru publicul american de la reprezentantul publicului romanesc

"stiti cine e al mai prost om din lume?AMERICANUUU!" :P

altfel,gaselnita cu "plata in natura" ruineaza tot aerul "realist"(ce-o fi insemnand asta) al filmului.psihologic vorbind.bebe e construit ca un tip sigur pe el,rutinat,rece si calculat si...deodata,ce sa vezi,il apuca pofta de cotaiala cu 2 amarate speriate si cu militia la usa :shock: de-aici se vede ca mungiu n-are masura;situatia era destul de promiscua,ce sens avea sa o ingroase in halul asta?la fel cum a facut-o si cu exhibarea exagerata a fetusului(reprosata,pe buna dreptate,de toata critica)

[vladvaidianu]

nea ebert isi da cu parerea:

http://rogerebert.suntimes.com/apps/pbcs.dll/article?AID=/20080207/REVIEWS/802070302

[Supastar]

His name, by the way, is Mr. Bebe (Vlad Ivanov), and no, "bebe" is apparently not Romanian for "baby," but it looks suspicious to me.

cine l-o fi indus in eroare? (eroare pe care o cam miroase, ce-i drept)

[Pitbull]

Excelentä analizä. Una dintre cele mai bune pe care le-am citit - incomparabil mai bunä decât multe dintre ale noastre, chiar! Un nivel de inteligentä si intuitie în descifrarea filmului care compenseazä (si mai mult decât atât!) distanta cultural-geograficä.

[Coshava]

nea ebert isi da cu parerea:

http://rogerebert.suntimes.com/apps/pbcs.dll/article?AID=/20080207/REVIEWS/802070302

Excelent comentariul ! :)

Strict centrat pe film ºi ce se întâmplã în el, fãrã tezisme ºi politicãraie inutilã ... ºi fooooarte la obiect !! Mersi de adresã vlad !!

[hellsteed]

intr-adevar o compunere de clasa a iv-a pe intelesul tuturor

[Pitbull]

Absolut: o exegezä chiar si pe întelesul elevilor de clasa a IV-a.

[djinjis]

compromisul intr-o relatie functioneaza both ways. ea e cea care se comporta absurd si artificial refuzand sa dea orice explicatie si sa exhibe vreo remuscare post coitum vis-a-vis de cel cu care a ales sa traiasca in concubinaj, he . cinismul ei merita o decoratie, dati-i o cruce de fier. clasa a doua.

p.s. lipseste o scena in care ea cedeaza, plange de exemplu, o reactie normala printre atatea altele care nu sunt.
sau de ce nu arata cum pleaca sa se inroleze in legiunea straina? chiar aduce a Legionaru' cu fumatul ala nervos si rictus de caporal care a facut Stalingradu'. vino dulce moarte, vinooooo...

[vladvaidianu]

am fost si eu surprins de comentariile lui ebert. primesc in mail updateuri de pe situl lui si de cele mai multe ori cand ma gandesc sa calc la cinema ii citesc reviewurile...
unii il considera cel mai important critic american insa am fost neplacut surprins de reviewul pt mulholland dr.(nu prea a inteles nimic din film desi cica ii place) si mai recent de cel pt kite runner...s.a.m.d.

oricum opinia lui cantareste ceva la america dar nu inteleg ce fac cei de la IFC. in chicago incepe sa ruleze astazi la un cinema destul de obscur...si cam atat. daca asta e toata distributia filmului apoi atunci nu prea vaz incasari mai deloc...

speram si eu sa se-nbogateasca mungiu si sa-i colorez urmatorul film pe un sistem lustre dar daca 432 ruleaza in cinshpe cinemauri de o suta de locuri creca ma multumesc cu un set de carioci chinezesti :D

[thequietsurfer]

Interviu cu Anamaria Marinca in Dilema Veche:
"Filmul a fost lansat în foarte multe þãri, pe continente diferite. Cît de diferite au fost reacþiile publicului?

În funcþie de realitãþile sociale ºi politice ale fiecãrei þãri ºi în funcþie de cît de actual e subiectul pentru comunitãþile respective. În Italia, Vaticanul a criticat filmul; în Polonia, ca ºi în cea mai mare parte a Mexicului, avortul este scos în afara legii; în Portugalia, lucrurile stãteau la fel pînã nu demult, iar în India ne-am confruntat cu cenzura. Filmul a fost mai bine înþeles acolo unde spectatorii ºi-au pus problema propriei umanitãþi, a mecanismelor societãþii în care trãim, a hotãrîrilor luate, a resemnãrii ºi preþului ei. Interesant este faptul cã reacþiile negative au venit din partea autoritãþilor ºi nu a publicului care a fost de fiecare datã emoþionat ºi dornic sã comunice cu noi. Ce bine cã a gîndi nu e ilegal. Încã."
"Crezi cã este important ca românii sã nu uite cum trãiau înainte de 1989?

Da, ca sã nu merite sã-ºi repete istoria.

Care ar fi, în opinia ta, paradoxul secolului în care trãim?

Faptul cã virtualizãm pînã ºi realitatea."
http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=208&cmd=articol&id=7651
Raspunsuri clare si inteligente si cateva amanunte despre cariera sa.

_________________
Laura Vasiliu, cu diplomatie despre impactul diferit al filmului in Europa si in State:
"Filmul a fost lansat în foarte multe þãri, pe continente diferite. Cît de diferite au fost reacþiile publicului?

În majoritatea cazurilor, strãinii percepeau situaþia de viaþã din film, întîmplarea... În Franþa m-au tulburat, de exemplu, liniºtea care se aºezase în salã în timpul proiecþiei ºi respectul profund cu care ne priveau apoi. Românii au prins ºi nuanþele de limbaj, au sesizat chiar ºi comicul, care e atît de bine însãilat în dramã, ºi au recunoscut cu siguranþã amprenta înecãcioasã a comunismului, dar asta nu înseamnã cã au înþeles filmul mai bine. Filmul a fost înþeles bine peste tot. Cred cã asta i-a dat ºi valoarea.

E o mare contradicþie între opiniile criticii americane de film ºi eliminarea filmului 432 din cursa pentru Oscar. Cum îþi explici acest fapt?

Cred cã America e un pic altã lume faþã de Europa. Nu mai rea, nu mai bunã. Au alte criterii, un alt ritm ºi nu ne mirã foarte tare ce s-a întîmplat. Faptul cã filmul a fost apreciat de criticii de film americani nu poate decît sã ne onoreze."
http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=208&cmd=articol&id=7655

[djinjis]

"În funcþie de realitãþile sociale ºi politice ale fiecãrei þãri ºi în funcþie de cît de actual e subiectul pentru comunitãþile respective. În Italia, Vaticanul a criticat filmul; în Polonia, ca ºi în cea mai mare parte a Mexicului, avortul este scos în afara legii; în Portugalia, lucrurile stãteau la fel pînã nu demult, iar în India ne-am confruntat cu cenzura si doua regimente din wehrmacht."

dar sa lasam scuzele. ce succes de casa a avut in romania, unde a fost laudat de le-au sarit plombele si si-au sclintit falcile? cand am fost eu sa-l vad erau in sala doar cativa amarati care cautau un pretext sa-si pipaie consoarta. daca cineva a visat ca filmul asta o sa faca bani, tre s-o lase mai moale cu secarica. fara scatoalca aurita, care este din punct de vedere al marketingului mai importanta decat filmul insusi, pentru ca afara lumea merge sa vada filmul care a luat cannes-ul, probabil nu si-ar fi scos nici banii de productie, ruland doar in romania, in nici un caz.

"Care ar fi, în opinia ta, paradoxul secolului în care trãim?"

seinfeld crapa de ciuda, iata replicacare a cautat-o de-o viata. nicike si cu gigi kant. am ras de m-am cracanat. bancu cu moliere e cam rasuflat, era mult mai adecvat ala cu iozefini...

[Pitbull]

Evident, fenomenul ineptiilor pe care le poate provoca un film bun, meritä si el atentie - la un nivel clinic, mäcar...

[Coshava]

Evident, fenomenul ineptiilor pe care le poate provoca un film bun, meritä si el atentie - la un nivel clinic, mäcar...

Oricum - ºi alea proaste pot provoca inepþii ºi conduce la emiterea de aiureli dureroase aºa cã nu e ãsta vreun criteriu din pãcate ... :oops:

[vladvaidianu]

un interviu cu mungiu pe npr:

http://www.npr.org/templates/story/story.php?storyId=18755277

[djinjis]

"Lansat ca blockbuster" sfanta naivitate... oricum incasarile i-au trimis inapoi in banca lor.

aici sunt listele cu companiile distribuitoare ale lui:

filantropica

Mediapro Pictures
Swift Distribution

si 4,3,2

Angel Films (2007-) (Denmark) (all media)
Art Metropole (2008) (Canada) (theatrical)
Artificial Eye (2007) (UK) (theatrical)
Baba Films (2007) (India) (theatrical)
Bac Films (2008) (France) (theatrical)
Cinema Mondo (2007) (Finland) (theatrical)
Comstock (2008) (Japan) (theatrical)
Concorde Filmverleih (2007) (Germany) (theatrical)
Eureka (2007) (South Korea) (theatrical)
First Distributors (2007) (Hong Kong) (theatrical)
Golem Distribución (2007) (Spain) (theatrical)
IFC Films (2007) (USA) (theatrical)
IFC First Take (2007) (USA) (theatrical) (subtitled)
Imagine Films Distribution (2007) (Netherlands) (theatrical)
Koji (2007) (Australia) (theatrical)
Lucky Red (2007) (Italy) (theatrical)
Lumière (2008) (Brazil) (theatrical)
Mars Production (2008) (Turkey) (theatrical)
Mindshare Media (2007) (Romania) (theatrical)
NonStop Entertainment (2007) (Sweden) (theatrical)
Pachamama Cine (2007) (Argentina) (theatrical)
Seasonal (2008) (China) (theatrical)
Swallow Wings (2007) (Taiwan) (theatrical)


sper ca nu mai trebuie sa va desenez ce a facut diferenta. la filantropica vesticii nici macar n-au strambat din nas. in franta a fost distribuit pentru ca francezii se simt obligati la acte de caritate fata de tarile satelit, astea francmasone...daca stai gemuit sub plapuma si-ti doresti ceva foarte mult, nu inseamna ca o sa se intample. clinic vorbind...

[Pitbull]

Fie cä stai gemuit, fie dulcetit, magiunit ori marmeladit, sub plapumä, si-ti doresti sä faci din bun räu, si din räu bun, din alb negru si invers, din valoare nulitate si viceversa - tot degeaba... Nu numai clinic, ci si amoral vorbind.

[djinjis]

sau smochinit cand cinemagiunit. nu vorbesc ici sa mai sus despre nici un fel de valoare ci despre sansa unui film romanesc nepremiat la expunere afara, si rolul crucial al palme d'or-ului in marketing-ul lui.

"si-ti doresti sä faci din bun räu, si din räu bun, din alb negru si invers, din valoare nulitate si viceversa - tot degeaba..." are valoare de exercitiu
"spuneti-mi despre ce este vorba, ca sa fiu contra"
amoral? always. color me bad, nu de alta, dar, sunt atat de multi oameni de treaba..."acesti ingrozitori oameni de bine" sau cum era replica.

[savoria]

am vazut si eu filmul acum cateva luni. dupa ce s-a terminat am ramas cu un sentiment de tristete si dezgust. filmul in esenta e simplu, asa cum s-a mai scris. poate de aia e asa de ok.
e realitatea zileleor noastre, ce sa mai zicem. lucrurile astea s-au intamplat in camine de ani de zile si stiu sigur ca inca se mai intampla. trist dar adevarat. nu tin partea nimanui, si desi-s femeie, foarte multe dintre noi sunt destul de incuiate la minte, ca sa nu folosesc cuvinte urate.
mai rar asa prietena care sa te ajute, desi e trist ca s-a ajuns la asa ceva.
dupa parerea mea, nu cred ca ar fi trebuit sa castige un premiu important. nu cred ca as vrea sa aud ca asa un film reprezinta tara noastra. pe bune acum!
m-a cam deprimat filmul :(

[Cazeemeer]

dupa parerea mea, nu cred ca ar fi trebuit sa castige un premiu important. nu cred ca as vrea sa aud ca asa un film reprezinta tara noastra. pe bune acum!
m-a cam deprimat filmul :(
Atunci e bine ca nu tu alegi cine castiga premiile importante. Pe bune acum!

[redmen]

Prezinta realitatea filmul nu o inventeaza .. si nu suntem singura tara cu greseli,sunt altii care nu au cunoscut dictatura si au facut greseli.Poate noi nu stim sa trecem peste ele :)

[savoria]

Cazeemeer, e parerea mea. daca iti convine bine, daca nu, iarasi bine.
nu era in discutie ca aleg cine castiga. asta cred eu si am dreptul la asta.
exact, prezinta realitatea destul de cruda totusi.
asta e cel mai trist, ca inca nu am invatat din greseli. mai e timp...
nu inteleg de ce unii iau raspunsurile atat de personal, e un forum totusi, putem sa vorbim deschis, nu?
pe bune!

[Alex Leo Serban]

aham, pt k 'prezinta o imagine negativa' a romaniei, right?

pai ia sa vdm: 'crima & pedeapsa' = rusia nashpa rau...
balzac, cu toata 'comedia umana' a dumisale = o franta d kkt...
tragediile istorice ale lu shakespeare = o anglie in kre nu-ti venea sa traiesti, violenta cva d speriat...

sa ma coborim in timp SI pina la tragediile grecesti?? :lol:

[Coshava]

Acuma adevarul e ca nici America lu' Steinbeck nu prea parea un loc grozav ... :P

Dincolo de asta insa e adevarat ca intre cele trei planuri existente : comentariile teziste ale criticilor pornind de la film, ceea ce arata filmul efectiv si care era/e realitatea din Romania cam sunt diferente/divergente uriase pe ici pe colo. :D

[savoria]

aham, pt k 'prezinta o imagine negativa' a romaniei, right?

pai ia sa vdm: 'crima & pedeapsa' = rusia nashpa rau...
balzac, cu toata 'comedia umana' a dumisale = o franta d kkt...
tragediile istorice ale lu shakespeare = o anglie in kre nu-ti venea sa traiesti, violenta cva d speriat...

sa ma coborim in timp SI pina la tragediile grecesti?? :lol:


prezinta una din imaginile negative a romaniei. cred ca as face o lista destul de mare, daca e sa enumeram imaginile negative.

[Alex Leo Serban]

Acuma adevarul e ca nici America lu' Steinbeck nu prea parea un loc grozav ... :P

Dincolo de asta insa e adevarat ca intre cele trei planuri existente : comentariile teziste ale criticilor pornind de la film, ceea ce arata filmul efectiv si care era/e realitatea din Romania cam sunt diferente/divergente uriase pe ici pe colo. :D

si KRE ar fi acele 'comentarii teziste'??

[Coshava]

Pai de exemplu alea care-l eticheteaza pe Bebe ca un exponent al "omului de tip nou" sau asa ceva ... :oops:

[Alex Leo Serban]

ah, si NU E?!? :?
he SO fits the description! :P

[Coshava]

ah, si NU E?!? :?
he SO fits the description! :P

He so fit... in ce anume ( nu ca nu ar suna sexy un pic de engleza de balta amestecata cu scris smecheresc ca pe mIRC ) ... ? :?

Intr-o posibila descriere bazata pe imperativele tezelor de la al XII-lea Congres al PCR ? :P

Sa fim seriosi - lozinci de-astea gen "omul nou" sunt doar gargarageli si tezisme fara nici o sustinere reala in spate - idem si pentru bau-bau-ul copiat oarecum pe invers din "anti-lonzicile" de dupa '89. Cocalarii descrisi de Rebreanu in nuvelele si schitele sale ( de ex. ) poarta aceeasi amprenta de jegareala umana universal si etern valabila ca si cea atribuita "oamenilor noi" creati/schiloditi de comunism. ;)

[Alex Leo Serban]

cre k t amagesti singur: 'omu nou' exista, este un tip uman cu totul si cu totul deosebit d alte specimene din trecut, ale carui caracteristici sint urmatoarele:

1 sentimentul egalitar, materializat prin tendinta d a s trage d sireturi cu 'semenu' sau - dk tot sint toti egali, nu?
2 gregaritatea obscena, urmare a pulverizarii sentimentului d privat, combinata cu un individualism d tipul 'sa moara capra vecinului'
3 cinismu exacerbat, mergind pina la anularea oricarei reguli morale & a ideii k trecutu are vreo valoare
4 'stilistic' - s remark printr-un grobianism 'acomodant' (vezi pct 1) & printr-o 'cumsecadenie' interesata

ps oricine a trait in romania burgheza, a plekt afara si a revenit dupa caderea comunismului a spus ac lucru: ac tip uman este fara precedent!

[Coshava]

cre k t amagesti singur: 'omu nou' exista, este un tip uman cu totul si cu totul deosebit d alte specimene din trecut


Nu exista si sunt inclusiv studii sociologice care arata asta - plus ca formularile conceptuale de mai jos au unele probleme de consistenta interna. De ex. :


1 sentimentul egalitar, materializat prin tendinta d a s trage d sireturi cu 'semenu' sau - dk tot sint toti egali, nu?


Nu pricep prea bine ceea ce enuntati in propozitia de mai sus. :oops:
In primul rind "trasul de sireturi" nu e neaparat un defect - ba din contra as zice. In fond ideea de "egalitarism intre cetateni", in ciuda faptului ca unii au pozitii/averi diferite s.a.m.d. este extrem de comuna in SUA si - cel putin la nivel de filme - e larg popularizata . Mai mult - daca e sa impingem argumentul la extrem - "cultura de masa" tocmai acest tip de atitudine incurajeaza peste tot in lume ( cum era titlul eseului ala ? "Cind directorul de banca merge la Carrefour ... parca ... )
In al doilea rind sentimentul egalitar - la o adica - s-ar materializa mult mai consistent altfel decit prin acest "tras de sireturi", cred ca mai degraba negasind vreo alta forma clara de manifestare dar nedorind sa se renunte la aceasta "teza" s-a dat acest exemplu extrem de vag relationat cu "sentimentul egalitar" ( probabil indus de comunism, nu ? ;) ).

Dar sa zicem - de dragul discutiei mai degraba ca obiectiile de mai sus ar fi irelevante. Intrebarea de 10 puncte este atunci insa : unde Dumnezeu este vizibila in Romania de azi vreo urma de "sentiment egalitar" cind tendinta hipervizibila de la cele mai de sus nivele pina la "talpa tarii" indiferent aproape de virsta si conditie sociala este sa-ti faci termopane mai misto ca ale vecinului, sa ai o masina mai smechera, o gagica mai la moda imbracata la brat s.a.m.d. ??? :shock:

Hai sa o luam politic un pic - unde dom'le se reflecta in politica un astfel de "sentiment egalitar" cita vreme nu avem in Romania nici macar un partid cit de cit serios de stinga care sa exploateze acest "sentiment egalitar" ????

Sau hai sa o luam si mai strict in ... meandrele concretului :P : prin ce se manifesta "sentimentul egalitar" la Bebe ??? La faptul ca cere celor doua tinere studente o suma de bani absolut uriasa in raport cu posibilitatile lor ???


2 gregaritatea obscena, urmare a pulverizarii sentimentului d privat, combinata cu un individualism d tipul 'sa moara capra vecinului'


Fraza asta e ilogica - cele doua pur si simplu nu se pot combina la forma spusa de dvs.


3 cinismu exacerbat, mergind pina la anularea oricarei reguli morale & a ideii k trecutu are vreo valoare


Care trecut ? :?
La partea cu anularea oricarei reguli morale ... asta mi se pare o exagerare - formularea mai corecta cred ca ar fi ceva de genul "romanii sunt - aidoma cam oricarei populatii sarace/saracite de pe Glob - mult mai dispusi sa-si "negocieze" anumite principii morale in fata unor avantaje concrete de ordin material". Absolut la fel face insa si ... sa zicem ... Ion a lui Rebreanu sau Ethan in "Iarna vrajbei noastre" ( si in treacat fie spus nici ei nu cred ca dadeau vreun ban pe trecutul de atunci ... ;) ).

Dar, revenind strict la concret, afirmatia asta nu sta deloc in picioare legata de Bebe - care este foarte grijuliu cu batrina sa mama deci in nici un caz nu se poate spune ca i-ar lipsi orice "regula morala". Sau - si mai cinic si la obiect vorbind - Bebe nu forteaza deloc fetele ( desi probabil ar putea sa o faca ) : el doar propune un "tirg" ( sau deal daca tot ne plac termenii in engleza pe care, in principiu, cele doua ar putea foarte bine sa-l refuze ). :)

Nu insist pe moment la celelalte doua puncte - dar toate cele patru enunturi definitorii mi se par confuze si ( potential ) inconsistente plus ca, oricum, Bebe nu se prea incadreaza in ele.
Strict vorbind - aici cred ca e o problema a lui Mungiu : "trairea in prezent" ii joaca feste si , desi il plaseaza pe Bebe in trecutul comunist, el e mai degraba un personaj al tranzitiei primilor ani post-revolutionari prin comportamentul si atitudinea sa ... :P

[Alex Leo Serban]

Nu exista si sunt inclusiv studii sociologice care arata asta - plus ca formularile conceptuale de mai jos au unele probleme de consistenta interna. De ex. :


1 sentimentul egalitar, materializat prin tendinta d a s trage d sireturi cu 'semenu' sau - dk tot sint toti egali, nu?


Nu pricep prea bine ceea ce enuntati in propozitia de mai sus. :oops:
In primul rind "trasul de sireturi" nu e neaparat un defect - ba din contra as zice. In fond ideea de "egalitarism intre cetateni", in ciuda faptului ca unii au pozitii/averi diferite s.a.m.d. este extrem de comuna in SUA si - cel putin la nivel de filme - e larg popularizata . Mai mult - daca e sa impingem argumentul la extrem - "cultura de masa" tocmai acest tip de atitudine incurajeaza peste tot in lume ( cum era titlul eseului ala ? "Cind directorul de banca merge la Carrefour ... parca ... )

CRE K AMALGAMEZI LUCRURILE:

- 'TRASUL D SIRETURI' (IN SUA D EX) NU E ACELASI CU CEL DIN ROMANIA COMUNISTA, IAR 'EGALITATEA (NU 'EGALITARISMU'!) D SANSE' NU E ACELASI LUCRU CU EGALITARISMU COMUNIST; IN SUA EXISTA EGALITATE D SANSE - SI EGALITARISM CETATENESC -, ACESTEA FIIND KEIA D BOLTA A DEMOCRATIEI... EGALITARISMU COMUNIST DIFERA D ACEST(E)A PRIN FAPTUL K NU ERA VBA DOAR D EGALITATEA D SANSE (KRE NICI NU EXISTA, DECIT IN VARIANTA... PCR :lol: ) SAU D EGALITATEA (TEORETIK!) IN FATA LEGII, CI D IDEEA (INDUSA PRIN EDUCATIE) K TOTI SINTEM (SI TREBUIE SA FIM) LA ACELASI NIVEL - K O MASSA AMORFA, TASATA, LIPSITA D PERSONALITATE; DECI E O KESTIUNE KRE DEPASESTE SFERA CETATENEASK SAU LEGALA...

In al doilea rind sentimentul egalitar - la o adica - s-ar materializa mult mai consistent altfel decit prin acest "tras de sireturi", cred ca mai degraba negasind vreo alta forma clara de manifestare dar nedorind sa se renunte la aceasta "teza" s-a dat acest exemplu extrem de vag relationat cu "sentimentul egalitar" ( probabil indus de comunism, nu ? ;) ).

NU INTELEG

Dar sa zicem - de dragul discutiei mai degraba ca obiectiile de mai sus ar fi irelevante. Intrebarea de 10 puncte este atunci insa : unde Dumnezeu este vizibila in Romania de azi vreo urma de "sentiment egalitar" cind tendinta hipervizibila de la cele mai de sus nivele pina la "talpa tarii" indiferent aproape de virsta si conditie sociala este sa-ti faci termopane mai misto ca ale vecinului, sa ai o masina mai smechera, o gagica mai la moda imbracata la brat s.a.m.d. ??? :shock:

ESTE REACTIA (FIREASK!) TOCMAI LA DECENII D EGALITARISM! ALTFEL SPUS: DK EGALITARISMU COMUNIST NU AR FI LUCRAT ATIT D BINE & D PROFUND, NU AM FI ASISTAT LA CEEA C ASISTAM ACUM - LA MODU ASTA EXACERBAT; LUCRURILE AR FI FOST MAI 'SOFT'...

Hai sa o luam politic un pic - unde dom'le se reflecta in politica un astfel de "sentiment egalitar" cita vreme nu avem in Romania nici macar un partid cit de cit serios de stinga care sa exploateze acest "sentiment egalitar" ????

E CLAR DC: PT K 'OMU NOU' S-A ADAPTAT RPD, PASTRIND REFLEXELE DOBINDITE & FRUNCTIFICINDU-LE IN ALTE SFERE DECIT CEA POLITIK - D EX, IN REACTIA FATA D ELITE...

Sau hai sa o luam si mai strict in ... meandrele concretului :P : prin ce se manifesta "sentimentul egalitar" la Bebe ??? La faptul ca cere celor doua tinere studente o suma de bani absolut uriasa in raport cu posibilitatile lor ???

IARASI AMALGAMEZI: EGALITARISMU (REPET: COMUNIST!) NU INSEAMNA A NU VREA SA PROFITI - ATUNCI CIND S IVESTE OCAZIA -, CI A SPECULA ACESTE OCAZII TOCMAI PT K, DK SI CEL D LGA TINE E LA FEL D 'EGAL' ('O APA SI-UN PAMINT' IN FATA PARTIDULUI) SI DK TOT S KK PARTIDU P TOTI & TOATE, DC SA NU...? D CINE SA PROFITE UN AMARIT K DL BEBE - D CEI DIN IERARHIA SUPERIOARA D PARTID?!
E VBA DSPR PIERDEREA SENTIMENTULUI DEMNITATII UMANE - INDUS D ACEL EGALITARISM. (SI ASTA E INBK O DEOSEBIRE FATA D EGALITATEA D SANSE/CETATENEASK DIN SUA SAU ALTE TARI DEMOCRATICE...)


2 gregaritatea obscena, urmare a pulverizarii sentimentului d privat, combinata cu un individualism d tipul 'sa moara capra vecinului'


Fraza asta e ilogica - cele doua pur si simplu nu se pot combina la forma spusa de dvs.

E PARADOXAL, DAR KIAR S COMBINA: 'OMU NOU' (PROFUND SKIZOID) FACEA SA COEXISTE AC 2 CARACTERISTICI
- IN SFERA INTIMA, NEMAIEXISTIND CONCEPTUL D 'PRIVAT', ORICE DEVINE POSIBIL; IN SFERA SOCIALA - FIEKRE INCEARK SA S 'INVIRTEASK' CUM POATE, SUFERIND ATUNCI CIND SEMENU SAU (TEORETIC, 'EGALU' SAU) S VA FI 'INVIRTIT' MAI BINE K EL ;)
SA MAI AMINTESC, AICI, PUZDERIA D DENUNTURI & DELATIUNI - P TEME ECONOMICE, DAR SI SEXUALE - INCURAJATE D COMUNISM?! COMUNISMU A INCURAJAT TOT C ERA MAI JOSNIC IN NATURA UMANA...


3 cinismu exacerbat, mergind pina la anularea oricarei reguli morale & a ideii k trecutu are vreo valoare
[/qoute]

Care trecut ? :?
La partea cu anularea oricarei reguli morale ... asta mi se pare o exagerare - formularea mai corecta cred ca ar fi ceva de genul "romanii sunt - aidoma cam oricarei populatii sarace/saracite de pe Glob - mult mai dispusi sa-si "negocieze" anumite principii morale in fata unor avantaje concrete de ordin material". Absolut la fel face insa si ... sa zicem ... Ion a lui Rebreanu sau Ethan in "Iarna vrajbei noastre" ( si in treacat fie spus nici ei nu cred ca dadeau vreun ban pe trecutul de atunci ... ;) ).

DA, NUMAI K EXEMPLELE INVOKTE D TINE AU CARACTER D EXCEPTIONALITATE - NICIDECUM D 'REGULA'! CUM SPUNEAM, LUCRURILE ACESTEA TIN D NATURA UMANA; COMUNISMU LE-A ERIJAT IN REGULI...

Dar, revenind strict la concret, afirmatia asta nu sta deloc in picioare legata de Bebe - care este foarte grijuliu cu batrina sa mama deci in nici un caz nu se poate spune ca i-ar lipsi orice "regula morala".

NU TREBUIE K OMU NOU SA 'BIFEZE' TOATE PCTELE AMINTITE MAI SUS...

Sau - si mai cinic si la obiect vorbind - Bebe nu forteaza deloc fetele ( desi probabil ar putea sa o faca ) : el doar propune un "tirg" ( sau deal daca tot ne plac termenii in engleza pe care, in principiu, cele doua ar putea foarte bine sa-l refuze ). :)

EXACT! SI AICI STA - TOCMAI - CARACTERISTIK SA D PRODUS AL ACELEI LUMI: I S PARE 'NORMAL' SA O FAK! EL ABUZEAZA D ELE, STIIND F BINE K NU SINT CU NIMIC MAI PRESUS D EL, K SINT LIPSITE D ACEA OBLIGATORIE (PT O FIINTA LIBERA!) DEMNITATE UMANA, SILUITE FIIND - K SI EL - D VIATA COTIDIANA IN ROMANIA LU CEAUSESCU... DK OMU D ATUNCI NU AR FI FOST ATIT D LIPSIT D VALOARE (ORICE VALOARE!), 'TIRGUL' NU AR FI AVUT LOC... DL BEBE STIE K ELE N-AU INCOTRO & - MAI MULT! - STIE K, 'VIOLATE' ZILNIC D REGIM PRINTR-O POLITIK D UMILIRE COERENTA & CONSECVENTA, L VA FI 'MAI USOR' SA ACCEPTE.
EL S COMPORTA FIX PRECUM CEAUSESCU - KRE INCERK UN ULTIM 'TIRG' ATUNCI, IN DEC 89, CIND L OFEREA MANIFESTANTILOR O SUTA D LEI IN PLUS LA SALARIU...

Nu insist pe moment la celelalte doua puncte - dar toate cele patru enunturi definitorii mi se par confuze si ( potential ) inconsistente plus ca, oricum, Bebe nu se prea incadreaza in ele.
Strict vorbind - aici cred ca e o problema a lui Mungiu : "trairea in prezent" ii joaca feste si , desi il plaseaza pe Bebe in trecutul comunist, el e mai degraba un personaj al tranzitiei primilor ani post-revolutionari prin comportamentul si atitudinea sa ... :P

CUM ARATAM MAI SUS, NU MI S PARE...

[Coshava]

In al doilea rind sentimentul egalitar - la o adica - s-ar materializa mult mai consistent altfel decit prin acest "tras de sireturi", cred ca mai degraba negasind vreo alta forma clara de manifestare dar nedorind sa se renunte la aceasta "teza" s-a dat acest exemplu extrem de vag relationat cu "sentimentul egalitar" ( probabil indus de comunism, nu ? ;) ).

NU INTELEG


Ce anume ? Ca "trasul de sireturi" e la o adica unul din cele mai irelevante aspecte pentru ca cineva sa se pronunte la existenta sau non-existenta "spiritului egalitarist". :)


ESTE REACTIA (FIREASK!) TOCMAI LA DECENII D EGALITARISM! ALTFEL SPUS: DK EGALITARISMU COMUNIST NU AR FI LUCRAT ATIT D BINE & D PROFUND, NU AM FI ASISTAT LA CEEA C ASISTAM ACUM - LA MODU ASTA EXACERBAT; LUCRURILE AR FI FOST MAI 'SOFT'...


Oare ( la partea subliniata ) ???
Si eu sunt de parere ca este o reactie fireasca - dar tocmai asta arata ca NU exista/nu a existat notiunea de om nou decit asa ... in discursul tezist al unora - pentru ca altfel "oamenii noi" nu ar fi renuntat asa de usor la un "egalitarism profund" ( chiar asa - nu sesizati ilogicitatea acestui punct de vedere ??? :shock: ) ba din contra !!


E CLAR DC: PT K 'OMU NOU' S-A ADAPTAT RPD, PASTRIND REFLEXELE DOBINDITE & FRUNCTIFICINDU-LE IN ALTE SFERE DECIT CEA POLITIK - D EX, IN REACTIA FATA D ELITE...


Adica a renuntat la atitudinile inoculate pastrind reflexele ??
Deci ce ati enuntat pina acuma nu erau de fapt patru caracteristici definitorii ci ... reflexe ??? :lol:

Si mai vorbiti apoi de "amalgamare" !!! :?


NU TREBUIE K OMU NOU SA 'BIFEZE' TOATE PCTELE AMINTITE MAI SUS...


Probabil ca nu bifeaza cam nici unul din cele enumerate. :P

Hai sa incercam sa discutam mai la concret - ca asa ... la nivele de concepte sforaitoare e mai greu si sa luam de ex. urmatorul citat :


EGALITARISMU COMUNIST DIFERA D ACEST(E)A PRIN FAPTUL K NU ERA VBA DOAR D EGALITATEA D SANSE (KRE NICI NU EXISTA, DECIT IN VARIANTA... PCR 9.gif ) SAU D EGALITATEA (TEORETIK!) IN FATA LEGII, CI D IDEEA (INDUSA PRIN EDUCATIE) K TOTI SINTEM (SI TREBUIE SA FIM) LA ACELASI NIVEL - K O MASSA AMORFA, TASATA, LIPSITA D PERSONALITATE; DECI E O KESTIUNE KRE DEPASESTE SFERA CETATENEASK SAU LEGALA...

In ce mod, concret si la obiect vorbind, se inducea "prin educatie" ideea asta ?
In afara de unele chestii de nivel absolut general ( si pur declarativ ) predate prin scoli - legate oricum si ele mai degraba de aspectele "normale" ale egalitarismului - educatia din vremea comunista era in mod cert mai segregata si mai "elitista" chiar decit acuma : facultatea era rezervata unui numar mic de tineri ( si oricum se facea o diferentiere neta "la nivel social" intre unul cu faculta la seral si la zi s.a.m.d. ), in ciuda eforturilor regimului de a introduce invatamintul obligatoriu de 12 clase inclusiv invatamintul liceal era segregat intre scoli profesionale, licee industriale, liceele care-ti dadeau direct o meserie ( sanitar, economic, pedagogic ) si cele "de elita" - teoretice cum li s-ar zice acuma ... ;)

Asta la nivel oficial - pentru ca daca iscodim mai departe ( ca niste oameni care nu iau de bune in mod aprioric niste lozincute care suna sexy, dar de fapt sunt goale de continut si fara acoperire ) si trecem la "aspectele informale", sistemul de invatamint comunist trezea de fapt inca de la nivelele primare sentimentele de constientizare a puternicei "inegalitati de statut" existenta intr-un astfel de regim : intrucit, la nivelul primar si gimnazial, repartizarea elevilor se facea de regula "la nivel" de cartier in aceeasi clasa se trezeau impreuna alaturi de multi copii "obisnuiti" si Gigel, fiul gestionarei de la Alimentara ( functie complet isignifianta conform "ierarhiei oficiale" ), care obtinea 10 in teza ca mama-sa aducea 3 kile de carne profei de mate, si Ionel, fiul responsabilului de la ONT care nu mergea la orele de sport pentru ca tata-su dadea directorului bilete la mare in regim preferential, si Viorica a carui tata era un pirlit de locotenent de Securitate, dar pe faza asta toti parintii celorlalti isi avertizau copii inainte sa mearga la ea acasa sa se joace sa nu cumva sa "se scape" cu vreun banc politic ca nu se stie ... s.a.m.d.

In mare - ca sa nu o lungesc atita : atit la nivel formal cit si la nivel informal educatia inducea din start o idee totalmente contrara celei sustinute de dvs. ( si care eventual, sa zicem, ar fi fost si linia oficiala a ideologiei de partid ). :D

Ce se intimpla in sistemul educational era eventual altceva - dar care e doar vag tangential cu vreo idee de "egalitarism" : inca de pe bancile scolii copiilor/tinerilor se cauta sa li se insufle ideea ca sunt "la dispozitia cuiva - partidul/statul" s.a.m.d.care poate sa-i scoata cind are chef, ba la un miting pentru o vizita a tovarasului, ba la cules de porumb s.a.m.d. Si acest aspect ( despre care nu spuneti absolut nimic :P ) consider ca era cel care crea ( in mod artificial zic eu - si asta s-a vazut brutal dupa Revolutie ) asa ... un fel de "solidaritate egalitarista" intre toti, care se simteau in egala masura fututi de aberatiile sistemului ...

Dar inca odata repet - asta a fost ceva absolut artificial si de suprafata, in nici un caz nu se poate vorbi de vreo "caracteristica definitorie si de profunzime a omului nou" : imediat ce "factorul perturbator" ( institutiile regimului ) nu au mai actionat in acest sens acest "egalitarism" a disparut aproape complet in decurs de citeva luni ... ;)

[Alex Leo Serban]

In al doilea rind sentimentul egalitar - la o adica - s-ar materializa mult mai consistent altfel decit prin acest "tras de sireturi", cred ca mai degraba negasind vreo alta forma clara de manifestare dar nedorind sa se renunte la aceasta "teza" s-a dat acest exemplu extrem de vag relationat cu "sentimentul egalitar" ( probabil indus de comunism, nu ? ;) ).

NU INTELEG


Ce anume ? Ca "trasul de sireturi" e la o adica unul din cele mai irelevante aspecte pentru ca cineva sa se pronunte la existenta sau non-existenta "spiritului egalitarist". :)


NU E ADEVARAT: E VBA DSPR FAPTU K NU MAI EXISTA RESPECTU PT CELALALT - KESTIE KRE DUCE LA INTRAREA CU BOCANCII IN VIATA PERSONALA (DUPA C S-A 'TRAS D SIRETURI' :lol: )...


ESTE REACTIA (FIREASK!) TOCMAI LA DECENII D EGALITARISM! ALTFEL SPUS: DK EGALITARISMU COMUNIST NU AR FI LUCRAT ATIT D BINE & D PROFUND, NU AM FI ASISTAT LA CEEA C ASISTAM ACUM - LA MODU ASTA EXACERBAT; LUCRURILE AR FI FOST MAI 'SOFT'...


Oare ( la partea subliniata ) ???
Si eu sunt de parere ca este o reactie fireasca - dar tocmai asta arata ca NU exista/nu a existat notiunea de om nou decit asa ... in discursul tezist al unora - pentru ca altfel "oamenii noi" nu ar fi renuntat asa de usor la un "egalitarism profund" ( chiar asa - nu sesizati ilogicitatea acestui punct de vedere ??? :shock: ) ba din contra !!

ESTE VBA DSPR C SPUNEAM MAI SUS; EGALITARISMU A LUCRAT (PROFUND) P ALTE COORDONATE - ADIK ANIHILIND BUNUL-SIMT, SIMTUL IERARHIEI, ETC. TOATE ACESTEA ERAU CONSTRUCTE CULTURALE. EVIDENT K N-A ANIHILAT TOTAL NATURA UMANA!


E CLAR DC: PT K 'OMU NOU' S-A ADAPTAT RPD, PASTRIND REFLEXELE DOBINDITE & FRUNCTIFICINDU-LE IN ALTE SFERE DECIT CEA POLITIK - D EX, IN REACTIA FATA D ELITE...


Adica a renuntat la atitudinile inoculate pastrind reflexele ??
Deci ce ati enuntat pina acuma nu erau de fapt patru caracteristici definitorii ci ... reflexe ??? :lol:

Si mai vorbiti apoi de "amalgamare" !!! :?

REFLEXELE DOBINDITE SINT CELE KRE TIN D ATITUDINEA FATA D LUCRURILE ENUMERATE MAI SUS - I.E. DECENTA, ETC.
NU FACI DECIT SA AMALGAMEZI: VEZI 'OMU NOU' K UN CONGLOMERAT MONOLITIC! NU ERA...


NU TREBUIE K OMU NOU SA 'BIFEZE' TOATE PCTELE AMINTITE MAI SUS...


Probabil ca nu bifeaza cam nici unul din cele enumerate.

LE BIFEAZA P CELE MAI IMPORTANTE: LIPSA RESPECTULUI FATA D CELALALT, SIGURANTA K 'TOTU II APARTINE' (D BINE C NU MAI APARTINE OMULUI D LGA TINE), 'CUMSECADENIA' SIREATA & INTERESATA... :P

[Coshava]

NU E ADEVARAT: E VBA DSPR FAPTU K NU MAI EXISTA RESPECTU PT CELALALT - KESTIE KRE DUCE LA INTRAREA CU BOCANCII IN VIATA PERSONALA (DUPA C S-A 'TRAS D SIRETURI' :lol: )...


Pe ce va bazati la afirmatia ca "nu mai exista respect pentru celalalt" si cind anume un astfel de respect a existat la cote mult mai mari ?


ESTE VBA DSPR C SPUNEAM MAI SUS; EGALITARISMU A LUCRAT (PROFUND) P ALTE COORDONATE - ADIK ANIHILIND BUNUL-SIMT, SIMTUL IERARHIEI, ETC. TOATE ACESTEA ERAU CONSTRUCTE CULTURALE.


Cum a anihilat egalitarismul "simtul ierarhiei" cita vreme regimul comunist era teribil de ierarhizat ???? :shock:


REFLEXELE DOBINDITE SINT CELE KRE TIN D ATITUDINEA FATA D LUCRURILE ENUMERATE MAI SUS - I.E. DECENTA, ETC.


Mie unul mi se pare ciudat sa aud un om care se extaziaza la secventele pornografice ordinare din filmele lui Pintilie se plinge de "lipsa decentei". :P

Asta ca observatie colaterala - revenind la subiect : in perioada comunista decenta in discursul public si la nivel oficial era totusi promovata la un nivel ... de-a dreptul aberant de rigid si ajuns pina la pudibonderie as zice.
Sincer sa fiu - nu-mi prea dau seama cum un "om nou" creat in asemenea situatii poate fi acuzat ca ar avea un reflex dobindit in acea perioada contrar ...


NU FACI DECIT SA AMALGAMEZI: VEZI 'OMU NOU' K UN CONGLOMERAT MONOLITIC! NU ERA...


Dar ce era/este atunci ?
O unitate dialectica in traire si simtiri ??? :lol:


LE BIFEAZA P CELE MAI IMPORTANTE: LIPSA RESPECTULUI FATA D CELALALT, SIGURANTA K 'TOTU II APARTINE' (D BINE C NU MAI APARTINE OMULUI D LGA TINE), 'CUMSECADENIA' SIREATA & INTERESATA... :P

Cumsecadenia aia e pe undeva regasibila cumva si la Pristanda sub forma celebrei replici "Ghita, Ghita pupa-l in bot si papa-i tot ?" ??? :D

Asta doar asa ... de curiozitate.

Oricum Bebe nu e deloc "sigur ca totul ii apartine" ( el doar are ceva ce negociaza - de pe pozitia dominanta oarecum - dar secvente asemanatoare imi amintesc si din alte filme& carti ) - aici e o greseala de apreciere si nici lipsit de respect nu as zice ca e. Strict filmul nu-l arata asa.

Ar fi putut sa-l arate si sa sustina inclusiv teze privind "trasul de sireturi" intr-un mod foarte simplu daca, de ex., Mungiu punea in gura personajului replici de genul urmator :
"Nu va fie frica fetelor - chiar daca vine cineva il cunosc pe ala de la Militie si pe cutare de la Salvare asa ca ..." :oops:


TOATE ACESTEA ERAU CONSTRUCTE CULTURALE. EVIDENT K N-A ANIHILAT TOTAL NATURA UMANA!

"Natura umana" nu e si el un "construct cultural" - sau ne referim aici doar la aspectele strict biologice, predeterminate genetic ? :?

[Cazeemeer]

OK, ma bag si eu in dezbatere cu o pozitie undeva intre ale voastre.
Eu zic ca omul nou, la nivel de caracteristici, exista dintotdeauna, dar ca regimul comunist si caderea lui i-au facilitat ascensiunea, si prin urmare fenomenul inedit nu e personajul ca atare, ci succesul sau lipsit de precedent.

Adica: dintotdeauna (si in orice societate) au existat doua cai esentiale de a avea succes (evident ca uneori granita dintre ele era neclara): prin calitati si merite personale legitime, sau prin abilitati mai putin morale si prin comportamente neetice.
Ce a facut comunismul a fost ca (prin insasi doctrina sa esentiala care disocia meritul personal de rasplata - trebuia teoretic sa dai cat puteai si sa primesti cat considera statul ca aveai nevoie) a scos in afara 'legii' ascensiunea bazata pe merite (cel putin cea financiara). Chestia asta (corelata evident cu numeroase alte masuri nespecifice doar comunismului, ci oricaror sisteme nedemocratice, spre exemplu negarea valorilor culturale ale trecutului care nu conveneau ideologiei, ideologizarea majoritatii noilor produse culturale) a dus la eliminarea din ecuatie a personajelor indreptatite sa avanseze. Cei ce au ramas au fost oamenii 'cumsecade' dar fara merite si fara aspiratii la avansare, si oamenii lipsiti si de merite si de vreo supunere la codurile etice ale vremii, sau ale oricarei perioade. Acestora din urma (fundamental aceiasi ca oricand altcandva) vidul ala de valori le-a oferit ocazia perfecta de a avansa mai mult ca altcandva.
Iar caderea comunismului, cu un vid de valori paradoxal si mai mare (pentru ca in locul ideologiei comuniste a venit o democratie fragila si lipsita de forta), le-a pavat si mai mult drumul respectivelor personaje.

Pe scurt, teoria mea e urmatoarea: in orice societate vor exista personaje precum acest 'om nou', care vor avansa in masuri diferite, in functie de natura societatii, bazandu-se pe nerecunoasterea normelor care ar trebui sa existe; acestia devin insa cu adevarat prosperi in societatile care au abolit valorile reale si ascensiunea bazata pe merite, fiindca raman singurii suficient de adaptabili incat sa supravietuiasca.

[Coshava]

Pe scurt, teoria mea e urmatoarea: in orice societate vor exista personaje precum acest 'om nou', care vor avansa in masuri diferite, in functie de natura societatii, bazandu-se pe nerecunoasterea normelor care ar trebui sa existe; acestia devin insa cu adevarat prosperi in societatile care au abolit valorile reale si ascensiunea bazata pe merite, fiindca raman singurii suficient de adaptabili incat sa supravietuiasca.

Exista oare, la nivel absolut, societati care sa aboleasca complet/cvasi-majoritar "valorile reale" si - viceversa - societati care sa promoveze ( aproape ) numai "valori reale" rejectindu-le cu succes pe cele "impostoare" ? :?

Sincer sa fiu ... nu prea cred ... dupa mine unul ( de ex. ) Donald Trump e un impostor la nivel mare cu tupeu cit incape si nimic mai mult si cu toate astea a avut/are un urias succes in cea mai avansata societate a lumii ( si nu doar financiar :P ). Aspectul pozitiv si diferenta vine, dupa mine unul, ca pe linga o jigodie ca el in SUA exista si prospera si oameni ca Steve Jobs ( ca alt exemplu luat tot intimplator ) - pe cind in Romania lu' Ceausescu ... :sick:

Asta ca si comentariu colateral oarecum. :)

[Dragomara]

Din punctul meu de vedere Bebe nu este un om nou, el este doar întruchiparea teoriei evoluþioniste cea în care se stipuleazã cã numai caracterele puternce vor supravieþui. Bebe este însãºi definiþia adaptãrii, este omul zilei, ºmecheraºul inteligent care ºtie sã profite de absolut orice-i oferã viaþa. Nu cei care respectã valorile "reale" (ce-nseamnã asta?! :D) vor duce rasa umanã mai departe, vor fi în fruntea bucatelor, ci cei care ºtiu sã ºi se "conformeazã" usor normelor. Mã rog, poate cã toate astea nu ar fi atât de evidente dacã ºi terenul nu ar fi atât de propice, adicã dacã n-ar fi atât de mulþi foarte uºor de prostit, sau de-a dreptul disperaþi! :D

----

ªi mai cred în constanþa pãstrãrii valorilor de-a lungul istoriei, cel puþin cele de ordin moral au rãmas aceleaºi.

[Alex Leo Serban]

NU E ADEVARAT: E VBA DSPR FAPTU K NU MAI EXISTA RESPECTU PT CELALALT - KESTIE KRE DUCE LA INTRAREA CU BOCANCII IN VIATA PERSONALA (DUPA C S-A 'TRAS D SIRETURI' :lol: )...


Pe ce va bazati la afirmatia ca "nu mai exista respect pentru celalalt" si cind anume un astfel de respect a existat la cote mult mai mari ?

D EX, IN SOCIETATILE CIVILIZATE, ADIK CAPITALISTE - CUM A FOST SI ROMANIA INAINTE D 47...


ESTE VBA DSPR C SPUNEAM MAI SUS; EGALITARISMU A LUCRAT (PROFUND) P ALTE COORDONATE - ADIK ANIHILIND BUNUL-SIMT, SIMTUL IERARHIEI, ETC. TOATE ACESTEA ERAU CONSTRUCTE CULTURALE.


Cum a anihilat egalitarismul "simtul ierarhiei" cita vreme regimul comunist era teribil de ierarhizat ???? :shock:

TI S PARE K AIA ERA O IERARHIE 'NORMALA', INTEMEIATA P VALOAREA INDIVIZILOR?! E UN TRUISM, DAR MIE MI S PARE K NU...


REFLEXELE DOBINDITE SINT CELE KRE TIN D ATITUDINEA FATA D LUCRURILE ENUMERATE MAI SUS - I.E. DECENTA, ETC.


Mie unul mi se pare ciudat sa aud un om care se extaziaza la secventele pornografice ordinare din filmele lui Pintilie se plinge de "lipsa decentei". :P

PINTILIE NU (REPET: N-U!) ARE 'SECVENTE PORNOGRAFICE'; FACI UN TRANSFER SEMANTIC NEPERMIS.
IAR 'DECENTA' LA KRE MA GINDESC EU 'NU ARE LEG CU ASPECTELE SEXUALE SI/SAU 'PORNOGRAFICE' - E MAI CURIND CEEA C ANGLOSAXONII NUMESC 'DECENCY'; ASTA, 'GRATIE'COMUNISMULUI, S-A PIERDUT IREMEDIABIL...

Asta ca observatie colaterala - revenind la subiect : in perioada comunista decenta in discursul public si la nivel oficial era totusi promovata la un nivel ... de-a dreptul aberant de rigid si ajuns pina la pudibonderie as zice.

VEZI MAI SUS

Sincer sa fiu - nu-mi prea dau seama cum un "om nou" creat in asemenea situatii poate fi acuzat ca ar avea un reflex dobindit in acea perioada contrar ...

KIAR CREZI K 40 D ANI D COMUNISM NU A LASAT URME IN COMPORTAMENTU & MORALA CELOR KRE L-AU SUPORTAT & I-AU SUPRAVIETUIT?? ESTE VBA D UN 'EXPERIMENT' FARA PRECEDENT IN IST OMENIRII - CU SEKELELE D RIGOARE, KRE S VAD ACUM! NICIO ALTAEPOK ISTORIK NU A TRECUT D LA COMUNISM INAPOI LA CAPITALISM - DECI EXISTA CARACTERISTICI (A SE CITI: PATOLOGII) UNICE...


NU FACI DECIT SA AMALGAMEZI: VEZI 'OMU NOU' K UN CONGLOMERAT MONOLITIC! NU ERA...


Dar ce era/este atunci ?
O unitate dialectica in traire si simtiri ??? :lol:

BAGATELIZEZI... ESTE VBA DSPR FAPTU K OMU NOU (PRIN KRE EU INTELEG OMU CREAT IN 40 D ANI D COMUNISM, NU DOAR 'EXPERMENTU CEAUSESCU'!) S-A ADAPTAT SURPRINZATOR D BINE LA COMUNISM, TOCMAI PT K ACESTA (CUM SPUNEAM) A SCOS LA IVEALA TOT C ERA MAI RAU IN NATURA UMANA, A INCURAJAT ASTA - TOCMAI PT A DISCIPLINA 'CETATEANU-ROBOT' P ALTE PALIERE (GEN POLITIC ETC)...


LE BIFEAZA P CELE MAI IMPORTANTE: LIPSA RESPECTULUI FATA D CELALALT, SIGURANTA K 'TOTU II APARTINE' (D BINE C NU MAI APARTINE OMULUI D LGA TINE), 'CUMSECADENIA' SIREATA & INTERESATA... :P

Cumsecadenia aia e pe undeva regasibila cumva si la Pristanda sub forma celebrei replici "Ghita, Ghita pupa-l in bot si papa-i tot ?" ??? :D

AIA ERA INK SIMPATIK! MA REFEREAM LA 'cUMSECADENIA'D TIP DL BEBE, CU 'TIRGU' LUI - KRE (LUI) I S PARE 'FIRESC', IN CONDITIILE DATE...

Asta doar asa ... de curiozitate.

Oricum Bebe nu e deloc "sigur ca totul ii apartine" ( el doar are ceva ce negociaza - de pe pozitia dominanta oarecum - dar secvente asemanatoare imi amintesc si din alte filme& carti ) - aici e o greseala de apreciere si nici lipsit de respect nu as zice ca e. Strict filmul nu-l arata asa.

Ar fi putut sa-l arate si sa sustina inclusiv teze privind "trasul de sireturi" intr-un mod foarte simplu daca, de ex., Mungiu punea in gura personajului replici de genul urmator :
"Nu va fie frica fetelor - chiar daca vine cineva il cunosc pe ala de la Militie si pe cutare de la Salvare asa ca ..." :oops:


TOATE ACESTEA ERAU CONSTRUCTE CULTURALE. EVIDENT K N-A ANIHILAT TOTAL NATURA UMANA!

"Natura umana" nu e si el un "construct cultural" - sau ne referim aici doar la aspectele strict biologice, predeterminate genetic ? :?

NATURA UMANA 'UN CONSTRUCT CULTURAL'?! THAT'S A GOOD ONE! :lol: N-AM AUZIT ENORMITATE MAI MARE...

PS D ACORD CU CAZEMEER IN MAI TOT C A SCRIS

[marx]

D EX, IN SOCIETATILE CIVILIZATE, ADIK CAPITALISTE - CUM A FOST SI ROMANIA INAINTE D 47...


maestre, inainte de '47 Romanica ta suava trecuse prin doua dictaturi: una regala, alta militara si oricum, la nivel de coruptie perioada interbelica bate orice alt spatiu temporal din istoria noastra recenta.


KIAR CREZI K 40 D ANI D COMUNISM NU A LASAT URME IN COMPORTAMENTU & MORALA CELOR KRE L-AU SUPORTAT & I-AU SUPRAVIETUIT?? ESTE VBA D UN 'EXPERIMENT' FARA PRECEDENT IN IST OMENIRII - CU SEKELELE D RIGOARE,
dap, e cam greu de acceptat cum progenitura ideologului no 1 al stalinismului feroce pozeaza acum in intelectuala fina si ocupa o functie bine renumerata de capitalism.
KRE S VAD ACUM! NICIO ALTAEPOK ISTORIK NU A TRECUT D LA COMUNISM INAPOI LA CAPITALISM - DECI EXISTA CARACTERISTICI (A SE CITI: PATOLOGII) UNICE...
dar n-au mai existat cazuri de trecere de la dictatura la "libertate"?


BAGATELIZEZI... ESTE VBA DSPR FAPTU K OMU NOU (PRIN KRE EU INTELEG OMU CREAT IN 40 D ANI D COMUNISM, NU DOAR 'EXPERMENTU CEAUSESCU'!) S-A ADAPTAT SURPRINZATOR D BINE LA COMUNISM, TOCMAI PT K ACESTA (CUM SPUNEAM) A SCOS LA IVEALA TOT C ERA MAI RAU IN NATURA UMANA, A INCURAJAT ASTA - TOCMAI PT A DISCIPLINA 'CETATEANU-ROBOT' P ALTE PALIERE (GEN POLITIC ETC)...
nu OMUL NOU (ma refer la nivel de mase, nu de cei indoctrinati si pusi in functii) s-a adaptat la comunism, ci GENERATIILE NOI s-au alienat la sistemul rosu.


NATURA UMANA 'UN CONSTRUCT CULTURAL'?! THAT'S A GOOD ONE! :lol: N-AM AUZIT ENORMITATE MAI MARE...

de ce razi? tocmai tu, mai sus, ai demonstrat ca "natura umana" a fost viciata de comunism.

PS: e asa greu sa inveti sa editezi un text?

[marx]

Ce a facut comunismul a fost ca (prin insasi doctrina sa esentiala care disocia meritul personal de rasplata - trebuia teoretic sa dai cat puteai si sa primesti cat considera statul ca aveai nevoie) a scos in afara 'legii' ascensiunea bazata pe merite (cel putin cea financiara).
iti reamintesc ca sistemul comunist nu era o societate de consum, deci regulile financiare (de piata libera) ale capitalismului nu puteau fi aplicabile, dar in comunism exista o mare aglomerare de recompense "virtuale" (gen "Meritul cultural", Artist al Poporului", "Ordinul Muncii" - diferentiate pe clase, ceea ce impunea o stratificare clara si o apreciere mai mult sau mai putin conjucturala - pana la urma nu putem nega ca si pe timpul ala au existat oameni care au atins performante).

[Coshava]

D EX, IN SOCIETATILE CIVILIZATE, ADIK CAPITALISTE - CUM A FOST SI ROMANIA INAINTE D 47...


Ahhhh - cind aud sintagma "Romania burgheza si civilizata" dinainte de 1947 instantaneu ma apuca asa ... un fel de ris combinat cu o stare de plictiseala. :)

Romania dinainte de 1947 e clar ca nu a fost un stat comunist - dar nici capitalist nu era. Cred ca mai corect ar fi termenul de "Romania rentiera dinainte de 1947" ( pentru ca la 0,6% sau 0,06% cit reprezentau burghezii autentici din populatia Romaniei interbelice ... cu greu poti sa o consideri un stat capitalist ). :P


TI S PARE K AIA ERA O IERARHIE 'NORMALA', INTEMEIATA P VALOAREA INDIVIZILOR?! E UN TRUISM, DAR MIE MI S PARE K NU...


Termenul de "valoare a indivizilor" este - in mare - tot un construct cultural si el. Einstein de ex. nu a prea avut la viata lui ( in ciuda uriasei sale valori ) nici o pozitie ierarhica cit de cit. Oricum - pentru argumentatia de existenta/non-existenta a unui "spirit egalitarist" e complet irelevant criteriul de la baza ierarhiei comparativ cu existenta sa si cu formele de manifestare.


IAR 'DECENTA' LA KRE MA GINDESC EU 'NU ARE LEG CU ASPECTELE SEXUALE SI/SAU 'PORNOGRAFICE' - E MAI CURIND CEEA C ANGLOSAXONII NUMESC 'DECENCY'; ASTA, 'GRATIE'COMUNISMULUI, S-A PIERDUT IREMEDIABIL...


Oare gratie comunismului numai ? :?
Chiar era societatea romaneasca ante-1947 asa de "decenta" - exceptind "saloanele aristocratice de fite" care si ele intrasera oarecum in declin odata cu sfirsitul Primului Razboi Mondial ?

Sincer - habar nu am la ce va referiti ca fiind acoperit de termenul anglosaxon de "decency" deoarece el e destul de vag.


Asta ca observatie colaterala - revenind la subiect : in perioada comunista decenta in discursul public si la nivel oficial era totusi promovata la un nivel ... de-a dreptul aberant de rigid si ajuns pina la pudibonderie as zice.

VEZI MAI SUS


Daca ma uit mai sus gasesc doar argumente la ce am zis. Exceptind o perioada ( relativ scurta ) din proletcultismul anilor '50 - cind se practicau fatis si la maxim invectivele fata de "iesploatatori" :sick: - discursul oficial si valorile promovate ( cel putin la nivel formal si oficial ) erau cit se poate de "decente". Un bun comunist ar fi trebuit sa fie - in principiu si in propaganda oficiala a partidului - un bun profesionist, bun familist si fara vreo umbra de viata extraconjugala ( la o adica mai un pic si i se cerea neaparat sa fie virgin/a la casatorie ), fara probleme cu alccolul ( de droguri nici nu era vorba ), grijuliu fata vecini si spatiul verde din fata blocului si in general fata de "avutul obstesc" s.a.m.d. :lol:


KIAR CREZI K 40 D ANI D COMUNISM NU A LASAT URME IN COMPORTAMENTU & MORALA CELOR KRE L-AU SUPORTAT & I-AU SUPRAVIETUIT??


Ba da - dar in mod destul de diferit de la om la om astfel incit sa nu se poata considera ca a aparut vreo "tipologie aparte". De ex. in mod categoric o anumita atitudine a dezvoltat un om care avea 20 in 1950 si altul care a "prins adolescenta" in perioada de relativa prosperitate a anilor '70. :?


ESTE VBA D UN 'EXPERIMENT' FARA PRECEDENT IN IST OMENIRII - CU SEKELELE D RIGOARE, KRE S VAD ACUM!


Ahhhh - termenul de "experiment" l-am auzit constant in astfel de context desi e complet aiurea folosit. Cine a organizat experimentul daca e asa ? Masonii si bubulii ? :P

Regimul comunist a fost o inovatie in istoria lumii, care s-a dovedit insa ca are prea multe hibe astfel incit astazi este rejectat aproape peste tot pe Glob ( din fericire ).


NICIO ALTAEPOK ISTORIK NU A TRECUT D LA COMUNISM INAPOI LA CAPITALISM - DECI EXISTA CARACTERISTICI (A SE CITI: PATOLOGII) UNICE...


Nu e deloc asa.


BAGATELIZEZI... ESTE VBA DSPR FAPTU K OMU NOU (PRIN KRE EU INTELEG OMU CREAT IN 40 D ANI D COMUNISM, NU DOAR 'EXPERMENTU CEAUSESCU'!) S-A ADAPTAT SURPRINZATOR D BINE LA COMUNISM


Daca s-a adaptat asa de bine la comunism cum se explica starea generala de revolta din 1989 ? :D



Cumsecadenia aia e pe undeva regasibila cumva si la Pristanda sub forma celebrei replici "Ghita, Ghita pupa-l in bot si papa-i tot ?" ??? :D

AIA ERA INK SIMPATIK!


Simpatica ????? :shock:
Poate simpatica in formulare, datorita geniului lui Caragiale, dar cum poate fi "simpatica" o astfel de slugarnicie si cumsecadenie la un functionar public ????


NATURA UMANA 'UN CONSTRUCT CULTURAL'?! THAT'S A GOOD ONE! :lol: N-AM AUZIT ENORMITATE MAI MARE...


Serios ??? Nu vi-ati (re)citit mesajele cu atentie inseamna. :D


PS D ACORD CU CAZEMEER IN MAI TOT C A SCRIS

Ciudat oarecum - pentru ca asta inseamna cam anularea premiselor initiale de discutie ale dvs. :?

[Alex Leo Serban]

Ahhhh - cind aud sintagma "Romania burgheza si civilizata" dinainte de 1947 instantaneu ma apuca asa ... un fel de ris combinat cu o stare de plictiseala. :)

Romania dinainte de 1947 e clar ca nu a fost un stat comunist - dar nici capitalist nu era. Cred ca mai corect ar fi termenul de "Romania rentiera dinainte de 1947" ( pentru ca la 0,6% sau 0,06% cit reprezentau burghezii autentici din populatia Romaniei interbelice ... cu greu poti sa o consideri un stat capitalist ). :P

D UNDE AI ACESTE PROCENTE, LE-AI GASIT CUMVA INTR-O CARTE D ISTORIE? MA INDOIESC - PT K, CU NUMAI 0,6 SAU 0,06% BURGHEZIE, CU GREU AR FI PUTUT ROMANIA SA AIBA PIB-UL P KRE L-A AVUT IN 38 :P
ALTMINTERI, NIMENI NU T OPRESTE SA SKIMBI 'BURGHEZA' CU C VREI LABEL VREI; TOTU E SA SI PRINDA... ;)

Termenul de "valoare a indivizilor" este - in mare - tot un construct cultural si el.

NICI N-AM AFIRMAT ALTCVA!

Einstein de ex. nu a prea avut la viata lui ( in ciuda uriasei sale valori ) nici o pozitie ierarhica cit de cit. Oricum - pentru argumentatia de existenta/non-existenta a unui "spirit egalitarist" e complet irelevant criteriul de la baza ierarhiei comparativ cu existenta sa si cu formele de manifestare.

NU MI S PARE: ESTE KIAR ESENTA PROBLEMEI...

Oare gratie comunismului numai ? :?
Chiar era societatea romaneasca ante-1947 asa de "decenta" - exceptind "saloanele aristocratice de fite" care si ele intrasera oarecum in declin odata cu sfirsitul Primului Razboi Mondial ?

DA, PT K FIEKRE STIA KRE II E LOCUL IN SOCIETATE...

Sincer - habar nu am la ce va referiti ca fiind acoperit de termenul anglosaxon de "decency" deoarece el e destul de vag.

OK, BUN-SIMT ATUNCI? BUNA CRESTERE? BUNA CREDINTA?...

Daca ma uit mai sus gasesc doar argumente la ce am zis. Exceptind o perioada ( relativ scurta ) din proletcultismul anilor '50 - cind se practicau fatis si la maxim invectivele fata de "iesploatatori" :sick: - discursul oficial si valorile promovate ( cel putin la nivel formal si oficial ) erau cit se poate de "decente". Un bun comunist ar fi trebuit sa fie - in principiu si in propaganda oficiala a partidului - un bun profesionist, bun familist si fara vreo umbra de viata extraconjugala ( la o adica mai un pic si i se cerea neaparat sa fie virgin/a la casatorie ), fara probleme cu alccolul ( de droguri nici nu era vorba ), grijuliu fata vecini si spatiul verde din fata blocului si in general fata de "avutul obstesc" s.a.m.d. :lol:

VBIM DSPR LUCRURI DIFERITE (VEZI MAI SUS); CUM ARATAM SI MAI DVRM, NU MA REFER LA COMPORTAMENTU SEXUAL...

Ba da - dar in mod destul de diferit de la om la om astfel incit sa nu se poata considera ca a aparut vreo "tipologie aparte". De ex. in mod categoric o anumita atitudine a dezvoltat un om care avea 20 in 1950 si altul care a "prins adolescenta" in perioada de relativa prosperitate a anilor '70. :?

EU SUSTIN K DA. SI NU E CIUDAT K NU E 'RECUNOSTI' K ATARE, PT K NE-AM OBISNUIT CU EA - SI NI S PARE 'NORMALA'...

Ahhhh - termenul de "experiment" l-am auzit constant in astfel de context desi e complet aiurea folosit. Cine a organizat experimentul daca e asa ? Masonii si bubulii ? :P

NU: PARTIDUL COMUNIST ROMAN, CU SPRIJINUL MOSCOVEI. (EVIDENT, FOLOSESC TERMENUL D 'EXPERIMENT' INTR-UN SENS METAFORIC!) ASTA I-A DAT NISTE CARACTERISTICI APARTE - P LGA CELE RECOGNOSCIBILE IN TOT BLOCU COMUNIST...

Regimul comunist a fost o inovatie in istoria lumii, care s-a dovedit insa ca are prea multe hibe astfel incit astazi este rejectat aproape peste tot pe Glob ( din fericire ).

SUBSCRIU


NICIO ALTAEPOK ISTORIK NU A TRECUT D LA COMUNISM INAPOI LA CAPITALISM - DECI EXISTA CARACTERISTICI (A SE CITI: PATOLOGII) UNICE...


Nu e deloc asa.

ADIK?! MAI AI SI ALTE EXEMPLE??...

Daca s-a adaptat asa de bine la comunism cum se explica starea generala de revolta din 1989 ? :D

PT K S SATURASE D CEAUSESCU & D NEVASTA-SA... :lol:

Simpatica ????? :shock:
Poate simpatica in formulare, datorita geniului lui Caragiale, dar cum poate fi "simpatica" o astfel de slugarnicie si cumsecadenie la un functionar public ????

EI, AS! PAI DC N-AR FI? DOAR SINTEM BALCANICI... ;)

Serios ??? Nu vi-ati (re)citit mesajele cu atentie inseamna. :D

'V-ATI', POATE? :oops: NU, NU MI LE-AM RECITIT; DAR NU CRE K AM PUTUT SCRIE VREODATA K NATURA = CULTURA...

Ciudat oarecum - pentru ca asta inseamna cam anularea premiselor initiale de discutie ale dvs. :?

NU MI S PARE...

[Coshava]

Sa raspund si la unele aprecieri care au fost mutate in alta parte :


REPET: ESTE IRELEVANT. NU REGIMU D 'DICTATURA', NICI CEL D 'LIBERTATE' SINT IN DISCUTIE AICI, CI FAPTU (REPET: FARA PRECEDENT!) CIND O PARTE A OMENIRII S 'INTOARCE', DINTR-UN REGIM CONSIDERAT 'CULMEA PROGRESULUI/CEA MAI INALTA IMPLINIRE A OMULUI/VISUL D AUR AL OMENIRII' ETC ETC (= COMUNISMU), INTR-UN REGIM CONSIDERAT 'DEPASIT' (= CAPITALISMU)...

:shock:
Stati ca ceva nu pricep aici !! Adica de fapt ceea ce este "fara precedent" este asa doar daca e luata de buna ... balaria propagandistica a Partidului Comunist ( bazata si ea in esenta pe ideea stupida a lui Hegel cu "mersul/sensul istoriei" ??? :sick:


EVIDENT K NU 'OMU NOU', CI OMU... VEKI: EL A DEVENIT 'NOU' IN TIMP, INVATIND SA S ADAPTEZE LA RAU & SA S DESCURCE - POATE - MAI BINE K IN CAPITALISM, TOCMAI PT K SISTEMUL MERITOCRATIC ERA IN SUFERINTA...

Mmm - pe ce se bazeaza afirmatia asta ?

Adica haideti sa o luam logic. Aici sunt doua afirmatii logice :

A - Cvasi-totalitatea "oamenilor noi/vech"
a) s-au adaptat ( la rau inteleg din constructia propozitiei )
b) au invatat sa se descurce ( printre "portitele" sistemului - nu ? ) mai bine decit in "capitalism" ( in fine .. asa numitul "capitalism" interbelic desi numai capitalism nu era nici ala ).

B - Sistemul meritocratic era in suferinta in comunism.

Afirmatia (A ) ( b ) are o inconistenta logica/de exprimare in ea - deoarece termenul "a se descurca" banuiesc ca se refera ( printr-un abuz de limbaj ) nu la modalitatile de a actiona ci la finalitate - un nivel de trai mai bun. Deci, probabil,, reformulat ar trebui sa sune afirmatia ( A ) ceva de genul :

( A prim ) Cvasitotalitatea "oamenilor vechi" s-au transformat in "oameni noi" care se adaptasera la tarele/aspectele rele ale sistemului si se bucurau/complaceau in avantajele oferite de sistem.

Bunnnn - asta as zice ca in mare e o observatie corecta dar problema apare la nivelul implicatiei logice dintre ( B ) si ( A prim ). :sick:

De ce anume faptul ca nu exista o meritocratie ar fi cauza care sa implice profitarea de avantajele oferite de sistem ( de genul ... asistentei medicale gratuite, desi de calitate mediocra, oferite tuturor ) ?? :shock:

Aici mie unul imi scapa complet orice urma de corelatie logica/de cauzalitate intre cele doua afirmatii - desi "tocmai" ala exact asta vrea sa arate ! :sick:


SINCER, NU VAD CUM NATURA POATE DEVENI CULTURA{...}

Simplu - pentru ca sintagma "natura umana" nu se refera, in mod curent, la natura pur si simplu ( adica la "suportul biologic" al fiintelor umane :P ) ci la un ansamblu de porniri psiho-sociale de baza care nu se manifesta ca atare decit intr-o colectivitate, deci in cadrul unei "culturi" oarecare ( fie si de grup restrins ). :)

[Coshava]

D UNDE AI ACESTE PROCENTE, LE-AI GASIT CUMVA INTR-O CARTE D ISTORIE? MA INDOIESC - PT K, CU NUMAI 0,6 SAU 0,06% BURGHEZIE, CU GREU AR FI PUTUT ROMANIA SA AIBA PIB-UL P KRE L-A AVUT IN 38 :P


Cea mai completa lucrare pe tema asta ( din cite stiu eu cel putin ) este cea a lui Manoilescu care avanseaza urmatoarele cifre :


Precizãm cã folosim termenul de burghezie în accepþiunea lui M. Manolescu, care considera burghezia ca fiind stãpâna instrumentelor de muncã ºi organizarea activitãþii economice naþionale ºi mai ales a producþiei de orice fel. În România, pe mãsura integrãrii marii proprietãþi agricole în capitalism, marii proprietari de pãmânt nu au mai fost o clasã distinctã, integrându-se în burghezie. Eterogenã profesional, burghezia controleazã toate sectoarele vieþii economice. Burghezii propriu-ziºi erau, în opnia lui Manolescu, marii industraºi, marii comercianþi, bancherii, marii proprietari rurali, rentierii ºi proprietarii de imobile urbane precum ºi inginerii ºi economiºtii care exercitau funcþiuni economice private. Cu toate dificultatea identificãrii lor cu exactitate, Manolescu apreciazã cã în 1941, în România, erau aproximativ 22.500 de burghezi propriu-ziºi; alãturi de ei mai existau aproximativ 100.000 de pseudo-burghezi care completeazã ºi ajutã pe burghezii propriu-ziºi.


Tinind cont ca - in mod normal - rentierii si mari proprietari de paminturi nu trebuiesc inclusi la categoria "burghezi" se ajunge la procentajul de vreo 0,6% ... ;)

Si apropo de PIB-ul Romaniei din 1938 ... cind esti al saptelea producator de petrol al lumii si se anunta un mare caft mondial care creste preturile ... na ... :P


DA, PT K FIEKRE STIA KRE II E LOCUL IN SOCIETATE...


Mmm - nu si-l stia. In fond miscarea de "mobilitate sociala" si "contestare a valorilor" incepuse in mod clar inca din perioada interbelica.


Daca s-a adaptat asa de bine la comunism cum se explica starea generala de revolta din 1989 ? :D

PT K S SATURASE D CEAUSESCU & D NEVASTA-SA... :lol:


Daca lumea se saturase doar de Ceausescu si de "savanta de renume mondial" de ce naiba s-a desfintat practic instantaneu si PCR-ul odata cu Revolutia ?? :?

[Alex Leo Serban]

Cea mai completa lucrare pe tema asta ( din cite stiu eu cel putin ) este cea a lui Manoilescu care avanseaza urmatoarele cifre :


Precizãm cã folosim termenul de burghezie în accepþiunea lui M. Manolescu, care considera burghezia ca fiind stãpâna instrumentelor de muncã ºi organizarea activitãþii economice naþionale ºi mai ales a producþiei de orice fel. În România, pe mãsura integrãrii marii proprietãþi agricole în capitalism, marii proprietari de pãmânt nu au mai fost o clasã distinctã, integrându-se în burghezie. Eterogenã profesional, burghezia controleazã toate sectoarele vieþii economice. Burghezii propriu-ziºi erau, în opnia lui Manolescu, marii industraºi, marii comercianþi, bancherii, marii proprietari rurali, rentierii ºi proprietarii de imobile urbane precum ºi inginerii ºi economiºtii care exercitau funcþiuni economice private. Cu toate dificultatea identificãrii lor cu exactitate, Manolescu apreciazã cã în 1941, în România, erau aproximativ 22.500 de burghezi propriu-ziºi; alãturi de ei mai existau aproximativ 100.000 de pseudo-burghezi care completeazã ºi ajutã pe burghezii propriu-ziºi.


Tinind cont ca - in mod normal - rentierii si mari proprietari de paminturi nu trebuiesc inclusi la categoria "burghezi" se ajunge la procentajul de vreo 0,6% ... ;)

DC TI S PARE 'NORMAL' SA NU FIE INCLUSI?? PLUS K NU CONTEAZA, PINA LA URMA, NUMARUL BURGHEZILOR CIT CIFRA LOR DE AFACERI. SI, APROPO, PROCENTUL ALA E IN FCTIE D POPULATIA D ATUNCI, SPER...

Si apropo de PIB-ul Romaniei din 1938 ... cind esti al saptelea producator de petrol al lumii si se anunta un mare caft mondial care creste preturile ... na ... :P

DA, SI? VBEAM DSPR PIB, NU DSPR C ANUME L-A PRODUS...

miscarea de "mobilitate sociala" si "contestare a valorilor" incepuse in mod clar inca din perioada interbelica.

PAI, NOI DSPR KRE PERIOADA VBIM - NU DSPR AIA INTERBELIK!?! D FAPT, NU FACI DECIT SA MA CONFIRMI: LUMEA ERA INTR-ADEVAR ASEZATA SI-SI STIA LOCUL - DIN PAKTE, ERA SI INCEPUTUL SFIRSITULUI...

Daca lumea se saturase doar de Ceausescu si de "savanta de renume mondial" de ce naiba s-a desfintat practic instantaneu si PCR-ul odata cu Revolutia ??

PAI DC SA NU ARUNCI LA GUNOI SI SISTEMUL KRE I-A PRODUS?? ITI PARE RAU K S-A INTIMPLAT, SAU C??... :lol: :?

[Coshava]

DC TI S PARE 'NORMAL' SA NU FIE INCLUSI?? PLUS K NU CONTEAZA, PINA LA URMA, NUMARUL BURGHEZILOR CIT CIFRA LOR DE AFACERI. SI, APROPO, PROCENTUL ALA E IN FCTIE D POPULATIA D ATUNCI, SPER...


Populaþia României Mari era comparabilã cu cea a României de azi.
Oricum - ca sã nu o mai lungim atâta deoarece vãd dupã replica asta cã habar nu aveaþi despre ce e vorba de fapt referitor la date socio-istorice ºi atitudinea asta de þãran care zice la girafã cã animalul ãsta nu existã - am o curiozitate : sunteþi cât de cât la curent cu scrierile de analizã socio-economicã interbelicã au ba ? ªi dacã ( prin miracol ) rãspunsul e da, cu care anume ?


Si apropo de PIB-ul Romaniei din 1938 ... cind esti al saptelea producator de petrol al lumii si se anunta un mare caft mondial care creste preturile ... na ... :P

DA, SI? VBEAM DSPR PIB, NU DSPR C ANUME L-A PRODUS...


Mã îndoiesc. Arabia Sauditã are un PIB fenomenal la ora asta ºi cu greu poate fi catalogatã drept "stat burghez".


PAI, NOI DSPR KRE PERIOADA VBIM - NU DSPR AIA INTERBELIK!?! D FAPT, NU FACI DECIT SA MA CONFIRMI: LUMEA ERA INTR-ADEVAR ASEZATA SI-SI STIA LOCUL - DIN PAKTE, ERA SI INCEPUTUL SFIRSITULUI...


Absolut deloc mon cher. Aici sunt douã posibilitãþi : faceþi o confuzie completã între perioada dinainte de Primul Rãzboi Mondial ºi cea interbelicã sau pur ºi simplu habar nu aveþi cum stãteau lucrurile din moment ce catalogaþi perioada de masive frãmântãri a României Interbelice drept una "aºezatã" ... :P

Hai sã o luãm doar în plan cultural nu altfel - o perioadã care debuteazã cu o miºcare cultural-literarã ( "Avangarda" ) care avea ca scop programatic "schimbarea cu orice preþ" numai aºezatã nu prea poate fi. :lol:


Daca lumea se saturase doar de Ceausescu si de "savanta de renume mondial" de ce naiba s-a desfintat practic instantaneu si PCR-ul odata cu Revolutia ??

PAI DC SA NU ARUNCI LA GUNOI SI SISTEMUL KRE I-A PRODUS?? ITI PARE RAU K S-A INTIMPLAT, SAU C??... :lol: :?[/quote]

Americanii au o vorbã : "keep the eye on the ball". ;)

Poate acuma în cercul dvs. o astfel de "piruetã de evitare" jmecheroasã cu tentã de atac la persoanã þine loc de argument dar, în mod normal - într-un grup ( sã nu vorbim de societate ) în care logicii argumentelor i se acordã valoarea cuvenitã asta e doar aºa ... un semn de crasã neputinþã în faþa interlocutorului. :D

ªi aici totuºi se vede cã pe undeva teoria rãsturnãrii de valori în Epoca de Aur are o oareºce consistenþã - pentru cã altfel nu ne-am fi trezit cu tot felul de 'telectuali cu fiþe ºi care aderã la tot felul de teorii sofisticate pe care se dovedesc însã incapabili sã le argumenteze în mod coerent ºi fãrã sã apeleze la sofisme, platitudini ºi tot felul de ºmechereli ieftine. :oops:

[Alex Leo Serban]

aHAA, so it's finally come to THIS!! i cd see it coming, k sa zic asha...
cine vbeste d 'tzifna'!? :o
lasasind la o parte ezitarile comunicationale (intre 'dvs' si 'tu' ('mon cher'!! d unde pina unde??), c frapeaza neplacut este aceasta pozitie d aroganta a celui kre s stie stapin (sau vataf) p 'domeniu lui', si kre nu accepta pozitia altuia decit dk poa sa demonstreze k a citit acele lucrari d specialitate... omg! cu alte cuvinte, dk n-ai citit lucrari d etno-psiho-blabla, nu poti sa-ti dai cu parerea - desi (s poate dovedi) acea parere este d bun-simt si s bazeaza p concluzii logice.

ei bine, NU, nu am citit acele lucrari - d fapt, n-am citit nimic in domeniu! -, dar asta nu ma poate-mpiedik sa am propriile mele intuitii in leg cu un subiect sau altu: dk nu sint 'specialist' in pictura olandeza inseamna, oare, k nu pot sa spun dk imi place sau nu?!
este insa atit d tipic pt oamenii astia 'recenti' sa invoce, la tot pasu, o pretinsa 'doxa' - kre ar trebui, in ac timp, sa t infioare & paralizeze: WoAW man, this guy sure knows his shit!! a facut si el, gratie pcr, niste 'studii d specialitate', iar acu iti da cu ele-n cap - in capitalism... si nu e vba, nicio clipa, d istetimea naturala a individului - o, nu! e vba numai dspr oameni-biblioteci ambulante, kre nu vbesc decit din citate...
(cum s spunea, p vremurile d trista amintire, atunci cind o polemik - orala - s impotmolea fatal la un mom dat: 'sa n precizam termenii!' god, how i hated that - era asha o forma d pedanterie steril-iritanta ducind la despicarea firului in paishpe - d park n-am sti, in orice moment, kre sint termenii...!)

revenind la 'polemik' (kre a pornit, sa nu uitam, d la... dl bebe!!), evident k refuz sa ma mai angajez in asha-cva cu un 'partener' kre doar k nu-ti scuipa-n cap... :x
semnalez, totusi - nerefutind absolut nimic din c am postat p ac subiect! -, urm 'fente' discursive:
1 eu vbesc dspr lumea moderna (burgheza) a romaniei d la sf sec 19 si pina la al 2-lea razboi mondial - dl (tov?) coshava manipuleaza grosier, k la orele d invatamint politic d p vremuri, si zice: 'perioada interbelik NU era ashezata'... am zis/scris eu, oare, asha cva?! eu ma refeream la o perioada mai lunga - al carei 'cintec d lebada' a fost, e drept, per interbelik... dar declinul acelei 'asezari' nu face decit sa confirme cele spuse: lumea romaneaska a fost, cu adevarat, o lume ashezata, calma, cu tabieturi & habitudini mic-burgheze (pina si 'cafturile' electorale erau d mucava!)... anii 20-30 au fost turbulenti nu doar in ro, ci in toata europa! c sens are sa invoci un argument cu valoare d exceptionalitate?! e k si cum ai spune: oh, nu, lumea nu e calma pt k mai exista razboaie...
2 kestia cu pib-u e aiurea, eu unu nu o pricep... pai cine ridik pib-u, gunoierii?! dk nu exista burghezie, cine face sa creask pib-u?? poate explicati, va rog, dc tarile cu pib mic (afrik, etc) sint totodata carente la capitolu burghezie - si dc, in comunism, pib-u era ala kre era... (desi cifrele, s stie, erau 'trukte'!)

in rest, nu cre k am lasat vreo incoerenta sau inconsistenta logik...
va multumim anticipat!

[ulrich]

ei bine, NU, nu am citit acele lucrari - d fapt, n-am citit nimic in domeniu!

da' pe zigu ornea l-ai citit?

[Alex Leo Serban]

articolele din 'dilema', da :oops:

dar - repet - NU sint un specialist in interbelic, in economie-etnologie etc etc! asta nu inseamna k nu am - k oricine - anumite cunostinte dspr ac perioada sau k nu pot discerne (fara a fi influentat d vreo ideologie la moda - ieri sau astazi ;) ) intre ceea c era o lume ASHEZATA (asha cum era lumea modernitatii romanesti - moment al maximului progres, sper k nu s indoieste nimeni d asta! -, cu anumite valori (bune, rele...) kre constituiau repere, o lume kre s ghida dupa ele, inainte d buscularea adusa d postmodernitate) si lumea d dupa razboi, kre tot inceark sa s REasheze in felurite tipare...

insa useru coshava (p lga enormitatea, regasibila intr-o postare anterioara, d a considera natura - NATURA! - un 'construct cultural'!! :w00t: ) amestek planurile cu voioshie: era clar, sper, k - atunci cind vbeam dspr 'lume ashezata' - NU ma refeream la politik, ci la moravuri; si k aveam in vdr intreaga perioada moderna din ist romaniei - nu doar per interbelik (si, in plus, ac perioada insashi NU a fost turbulenta decit d la un anumit moment incolo!). a aduce in discutie - k 'argument' - avangarda este cel putin extravagant, dk ac fapt nu ar constitui - paradoxal - INK un argument (beton, d asta data!) in sprijinul teoriei mele: anume, k DOAR o per f ASHEZATA (din pdv al culturii & artelor) provoak radicalisme precum cel invokt... :P

dar - din nou - poate k tre k useru coshava sa precizeze LA KRE 'avangarda' s refera: la dada (=1916)?? la cubism (= mult mai dvrm)?? la avangarda rusa (idem)?? dk prima era o mishkre culturala in sens mai larg - k reactie la lumea burgheza: 'epater le bourgeois' etc -, cubismu, respectiv avangarda rusa au fost strictamente fenomene/ curente/mishkri estetice! iar relevanta lor (k reactie la orice s intimpla in plan socio-politic, sa zicem) este f vaga, din ac pdv!

in fine - sa mai spun k acel 'keep the eye on the ball' NU s regaseshte in ult lui postare - kre abunda in atacuri (piezishe sau directe) la pers 'interlocutorului': dk acel 'sau iti pare rau?', al meu, era un aside glumetz, logic in contxt - cind faci, cu atita invershunare, deconstructia ideii k per bugheza era superioara celei comuniste, nu poti sa nu t gindeshti (si) la ac ipoteza... -, aroganta injurioasa cu kre useru coshava respinge orice opinie kre nu este o lista d bibliotek arata k, intr-adevar, nu mai are alte argumente decit pretinsa lui 'autoritate' in materie - din pakte, doar declarativa & auto-laudativa...
in plus, exclude o posibilitate: k el sa fi citit/bukisit, intr-adevar, toate acele tomuri specializate - dar sa nu l fi inteles, sau l fi inteles prost! trebuie 'anvizajata' si ac ipoteza, nu?? ;)

ps poate ar trebui k cinva sa splituiask toata off-topicaria asta: cum spuneam, discutia a pornit/deviat d la dl bebe (= om nou; sau nu)!

[Coshava]

{...}cum spuneam, discutia a pornit/deviat d la dl bebe (= om nou; sau nu)!

Pai da - si nu e. :P

De fapt - neconturindu-i-se o poveste in spate dincolo de aparitia sa strict in cadrul scenei de la hotel&din masina pina la hotel - lui Bebe nu i se prea poate atasa nici un epitet/categorisire "de profunzime" de genul om nou, vechi, vechiut, vechisor, noulet s.a.m.d.

Asta ca sa fiu strict la subiect si fara devieri inutile. :)

P.S. : Perioada "asezata moral" ( sau oricum ) in Romania nu a prea existat cam niciodata - de la fondarea statului national roman la mijlocul secolului al XIX-lea. :oops: Tot timpul oamenii politici/elitele culturale/snobilimea romana s-au simtit ( si pe buna dreptate in mare masura ) "decalati" fata de altii ( mai avansati ) indiferent ca acestia au fost - pe rind - francezii si tendintele lor pasoptist-revolutionare, nemtii si/sau austriecii, sovieticii sau tarile din UE :P si au incercat mereu si constant de-a lungul istoriei ultimilor 150 de ani "sa arda etapele"/sa fie "la moda" si nu de putine ori orice tendinta de moderatie era privita ca fiind extrem de suspecta.
De-aia mi-am iesit din pepeni - ca o discutie serioasa o poti porni de la ceva existent nu de la constructe utopice precum "asezarea social-morala" a Romaniei din nu stiu ce perioada inchipuita ca si "virsta de aur" ... :?

[Ghidupu]

Francois Ozon: "regia am gasit-o prea voluntarista, mi s-a parut putin prea apasat. Filmul insa este destul de puternic, dar „prea da cu pumnul". Am vazut alte pelicule romanesti care m-au impresionat mai mult, „Moartea domnului Lazarescu", acela da film pe gustul meu, era mult mai fin..."

voluntarista? mi se pare prost tradus....stie cineva cuvantul folosit de Ozon?

[Supastar]

nu stiu ce perioada inchipuita ca si "virsta de aur" ...
"si" mai ce?

[Coshava]

nu stiu ce perioada inchipuita ca si "virsta de aur" ...
"si" mai ce?

Si Epoca De Aur "pe bune" probabil ... :)

[StefanDo]

voluntarista? mi se pare prost tradus....stie cineva cuvantul folosit de Ozon?

alexandra n-a avut timp sa reasculte inregistrarea, dar a explicat cuvantul in felul urmator: "voluntarista in sensul ca a tzinut cu dinadinsul sa respecte un set de principii pe care si le-a asumat ca pe o 'dogma'".

[Alex Leo Serban]

{...}cum spuneam, discutia a pornit/deviat d la dl bebe (= om nou; sau nu)!

Pai da - si nu e. :P

EU ZIC K E - IN SENSU D 'PRODUS AL COMUNISMULUI', NU D PRODUS (IN EPRUBETA) AL LUI CEAUSESCU! ESTE VINA MEA K AM FOLOSIT SINTAGMA D 'OM NOU' (KRE ERA, D FAPT, UN PROIECT UTOPIC AL DICTATORULUI), TREBUIA SA FOLOSESC - PUR SI SIMPLU - FORMULA: 'DL BEBE - PRODUS AL EPOCII COMUNISTE'...

De fapt - neconturindu-i-se o poveste in spate dincolo de aparitia sa strict in cadrul scenei de la hotel&din masina pina la hotel - lui Bebe nu i se prea poate atasa nici un epitet/categorisire "de profunzime" de genul om nou, vechi, vechiut, vechisor, noulet s.a.m.d.

NICIDECUM: ORICINE (NU DOAR DL BEBE) POATE FI IDENTIFIKT (& CARACTERIZAT) DIN CITEVA VBE SAU GESTURI - NU E NEVOIE D 'PROFUNZIME', 'MOTIVATII' SAU SCENE SUPLIMENTARE S.A.M.D.! (D EX, ATUNCI CIND - IN 'HIRTIA VA FI ALBASTRA' - SOLDATII S DESCALTA LA INTRARE, POTI RECOMPUNE EXTRACTIA LOR SOCIALA DIN ACEST GEST 'SIMPLU'.) IDEM PT DL BEBE: FELU CUM S COMPORTA, VOCABULARU LUI & ATITUDINEA 'TRANZACTIONALA', COMBINATA CU LIPSA D RESPECT PT FETE (IN PERIOADA INTERBELIK AR FI FOST, TOTUSI, NISTE 'DOMNISOARE STUDENTE'!), IL 'RECOMANDA' DREPT UN EXEMPLAR SPECIFIC - AS ZICE - AL ROMANIEI LUI CEAUSESCU; NICI MAKR IN ROMANIA LUI GHEORGHIU-DEJ NU S-AR FI COMPORTAT LA FEL (VEZI FILMELE ACELEI PERIOADE...)! E LA FEL K CU SKELETU LUI CUVIER...

Asta ca sa fiu strict la subiect si fara devieri inutile. :)

P.S. : Perioada "asezata moral" ( sau oricum ) in Romania nu a prea existat cam niciodata - de la fondarea statului national roman la mijlocul secolului al XIX-lea. :oops: Tot timpul oamenii politici/elitele culturale/snobilimea romana s-au simtit ( si pe buna dreptate in mare masura ) "decalati" fata de altii ( mai avansati ) indiferent ca acestia au fost - pe rind - francezii si tendintele lor pasoptist-revolutionare, nemtii si/sau austriecii, sovieticii sau tarile din UE :P si au incercat mereu si constant de-a lungul istoriei ultimilor 150 de ani "sa arda etapele"/sa fie "la moda" si nu de putine ori orice tendinta de moderatie era privita ca fiind extrem de suspecta.

INK O DATA: CONSTAT K UN SIMPLU CUVINT (= 'ASHEZAT(A)'), P KRE EU L-AM FOLOSIT INTR-UN SENS FIGURAT, ESTE RASTALMACIT IN ASHA HAL INCIT AJUNGE SA S REFERE LA CU TOTUL ALTCVA - ADIK LA POLITIK, CEEA C N-A FOST NICIDECUM IN INTENTIA MEA! MA ROG, PRESUPUN K TOT A MEA E VINA, PT K EU L-AM FOLOSIT; DAR NU MA REFEREAM deloc LA POLITIK, SAU LA 'TULBURARILE ISTORIEI' - PT K, ATUNCI, GASESTI F PUTINE EPOCI ISTORICE KRE SA FI FOST CU ADEVARAT 'ASHEZATE' (EVENTUAL, TARILE D JOS DIN TIMPU DINASTIEI D ORANIA)...
EU MA REFEREAM - STRICT - LA FAPTU K EXISTA O STABILITATE A VALORILOR (FATA D RELATIVISMU D AZI), INCLUSIV A UNUI ANUMIT MODEL SOCIETAL IN KRE FIEKRE CLASA SOCIALA ISI STIA LOCU; MA REFEREAM LA O ROMANIE CUMVA 'PATRIARHALA', TIHNITA, KRE TRANSPARE KIAR SI DIN SKITZELE & PIESELE LUI CARAGIALE (C EXEMPLU MAI BUN D O ASTFEL D ROMANIE DECIT ACELA DIN 'CONU LEONIDA FATA CU REACTIUNEA'?? E O PARODIE A INSESI IDEII D 'REVOLUTIE' - VAZUTA, CETZOS, D OKII (CU KTARACTA, PROBABIL...) AI UNOR BATRINEI CAZANIERI & CUMSECADE; UN SEMN K PINA SI 'LOVILITIILE' - IN ROMANIK D ATUNCI - ERAU O MIK FURTUNA INTR-UN PAHAR CU APA...)
SA NU CONFUNDAM SUCCESIUNEA RAPIDA A PARTIDELOR LA CONDUCEREA TARII CU INSTABILITATEA! K ERA VBA DSPR CONSERVATORI SAU D LIBERALI (MAI APOI, D TARANISTI), ACESTIA AU ASIGURAT - TOTUSI - ROMANIEI O PERIOADA D STABILITATE, ECONONIMK IN PRIMU RIND, P KRE DOAR EMERGENTA LEGIONARILOR A PUS-O IN PRIMEJDIE...
DAR ASTA COINCIDE, DJA, CU INCEPUTU SFIRSITULUI - CUM SPUNEAM...

De-aia mi-am iesit din pepeni - ca o discutie serioasa o poti porni de la ceva existent nu de la constructe utopice precum "asezarea social-morala" a Romaniei din nu stiu ce perioada inchipuita ca si "virsta de aur" ... :?

INTR-ADEVAR - FARA 'CA SI': ACESTA ESTE UN TIC VERBAL D DATA RECENTA, TOTAL INUTIL & SEMIDOCT...
IAR 'VIRSTA D AUR' NU ESTE NICICUM UN 'CONSTRUCT UTOPIC': KIAR A EXISTAT - K SI (haha, aici merge!) EPOK LUI PERICLE...

intrebare retorik (d final): oare s mai indoieshte cinva k omu din comunism era altfel decit cel d dinainte??

[Coshava]

intrebare retorik (d final): oare s mai indoieshte cinva k omu din comunism era altfel decit cel d dinainte??

Aham - si hai sa incerc sa fac o elaborare pentru o paralela care sa-mi sustina punctul de vedere. :)

Cel putin pe "segmentul domnului/tovarasului Bebe" nu prea mi se pare ca ar exista o diferenta de fond ( si din pacate Mungiu nu prea reuseste sa creeze nici o diferenta de forma prea evidenta ) intre un golanel profitor pe unde apuca de pe la ... 1900 sa zicem si unul de la 1980.

In schimb - o persoana ca si Gabita ar putea fi, eventual, considerata un exemplar diferit. :?
Pe la 1910 sa zicem ea ar fi fost eventual o slujnicuta sfioasa, dar nu lipsita de o doza de "perversitate a manipularii", lasata gravida de vreun "garcon de lume buna" care nu voia ulterior sa-si asume nici o responsabilitate si care ar fi apelat ( probabil oarecum identic :P ) la vreo fata din acelasi sat, venita si ea in Bucuresti, sa o "ajute" - pe cind la 1980 ea este o studenta care ... hmmm ... daca Mungiu ar fi mers pe drumul creeri unor tipologii specifice ( precum in MDL ) ar fi avut un loc interesant de elaborat personajul ... ;)

Sau - mai pe scurt spus si in esenta rezumata poliloghia din replica asta : criticul Alex Leo Serban ( prezumabil acelasi cu uzerul Alex Leo Serban dupa manifestari :oops: ) a reusit, din motive tezist-ideologice as zice, sa o dea in bara exact la indicarea aspectelor "noi", "tipic comuniste" din film in vreme ce a indicat eronat un "om nou". :(

Parerea mea - fireste. :lol:

[StefanDo]

dragilor, domnu' bebe nu-i nici om vechi, nici unul nou: e doar un bou! :P

[Coshava]

dragilor, domnu' bebe nu-i nici om vechi, nici unul nou: e doar un bou! :P

:lol:
Dar unul care inca mai are porniri de taur ... :P

[Ghidupu]

dragilor, domnu' bebe nu-i nici om vechi, nici unul nou: e doar un bou! :P

chiar asa, "ce shpitzer, ca nu-i shpitzer!!"

hai sa-l lasam pe bebe....din 432 eu raman cu ceea ce mi se pare a fi adevarata tema a filmului romanesc: resemnarea in fata "catastroficului" si-a "apocalipsei", resemnarea ca un fel de varianta de sinucidere morala.....O greata perversa care se instaleaza si cuprinde si dicteaza ne-miscarile si lipsa de atitudine...un fel de "la vie revee des anges " in alt registru, dar la fel de profund si tulburator....

[Alex Leo Serban]

intrebare retorik (d final): oare s mai indoieshte cinva k omu din comunism era altfel decit cel d dinainte??

Aham - si hai sa incerc sa fac o elaborare pentru o paralela care sa-mi sustina punctul de vedere. :)

Cel putin pe "segmentul domnului/tovarasului Bebe" nu prea mi se pare ca ar exista o diferenta de fond ( si din pacate Mungiu nu prea reuseste sa creeze nici o diferenta de forma prea evidenta ) intre un golanel profitor pe unde apuca de pe la ... 1900 sa zicem si unul de la 1980.

EI BINE, C SA SPUN DECIT: U GOT A PROBLEM!
ORI NU VREI SA VEZI NICIO DIFERENTA (DIN MOTIVE... TEXIST-IDEOLOGICE), ORI PUR SI SIMPLU NU O VEZI...
DIFERENTA E ENORMA: UN 'GOLANEL PROFITOR' AR FI FOST - IN PRIMU RIND - MULT MAI 'GALANT' CU 'DUDUIA', MAKR PINA SA SI-O BAGE IN PAT; 2. NU CRED K UN 'GOLANEL PROFITOR DP LA 1900' AR FI IMPINS ABJECTIA PINA LA A... PROFITA D O FEMEIE INSARCINATA, KRE, IN PLUS, L-AR FI KEMAT S-O AJUTE SA AVORTEZE (KESTIUNILE ACESTEA ERAU TABU 'P LA 1900'...); 3. ORICUM, NU S-AR FI AJUNS IN SITUATIA DIN FILM (AVORT SORDID SUB AMENINTARE) PT K INTERZICEREA AVORTULUI A FOST 'BRAND' CEAUSIST...

In schimb - o persoana ca si Gabita ar putea fi, eventual, considerata un exemplar diferit. :?

O PERSOANA 'K GABITA', EVENTUAL??...

Pe la 1910 sa zicem ea ar fi fost eventual o slujnicuta sfioasa, dar nu lipsita de o doza de "perversitate a manipularii", lasata gravida de vreun "garcon de lume buna" care nu voia ulterior sa-si asume nici o responsabilitate si care ar fi apelat ( probabil oarecum identic :P ) la vreo fata din acelasi sat, venita si ea in Bucuresti, sa o "ajute" - pe cind la 1980 ea este o studenta care ... hmmm ... daca Mungiu ar fi mers pe drumul creeri unor tipologii specifice ( precum in MDL ) ar fi avut un loc interesant de elaborat personajul ... ;)

'CREERII', POATE?...

Sau - mai pe scurt spus si in esenta rezumata poliloghia din replica asta : criticul Alex Leo Serban ( prezumabil acelasi cu uzerul Alex Leo Serban dupa manifestari :oops: ) a reusit, din motive tezist-ideologice as zice, sa o dea in bara exact la indicarea aspectelor "noi", "tipic comuniste" din film in vreme ce a indicat eronat un "om nou". :(

NU; PT K, PT MINE CEL PUTIN, 'OMU NOU' ERA DJA CREAT - ERA acesta!

Parerea mea - fireste. :lol:

SI A MEA - SI, CUM POZITIILE NOASTRE S PARE K RAMIN IREMEDIABIL IRECONCILIABILE, EU ZIC SA N OPRIM AICI: IN C MA PRIVESTE, VOI CONTINUA IN 'IDEI IN DIALOG'...

PS copiez aici c am scris dspr dl bebe in cronik din 'evz' - n-as skimba o litera & nu mi s pare k am exagerat cu nimic:

"Cît despre domnu’ Bebe, acesta este pur și simplu personajul-pe-care-l-urãști, „omul nou” creat în eprubetã de amoralismul “iepocii” cu binecuvîntarea conducerii de partid și de stat – deși, chiar și el, jonglînd înfricoșãtor cu o solicitudine care nu e pe gratis, este (tot) o victimã: victima unui sistem care dezumanizeazã. În interpretarea lui Vlad Ivanov, domnu’ Bebe este bãiatul venit la oraș pentru care “sã ne-nțelegem omenește” se dã la pachet cu violul, ca zahãrul și uleiul, pe buletin."

[Coshava]

Bine - aºa sã fie deºi eu nu prea cred cã golanii ãia de ... când or fi fost ei erau/sunt prea galanþi ( poate un bãiat care voia sã "parã burghez" da ... deºi ... ) dar na ... este ºi acesta un punct de vedere.

P.S. : Sunt complet dereglat probabil - dar eu unul nu am putut avea "urã" faþã de Bebe. :oops:
P.S.S. : Mersi de atenþionare pentru ticul "ca ºi" ... :P

[Alex Leo Serban]

1 haha, recunosc k nici eu - d aia am si pus 'pers-p-kre-l-uraSTI', nu 'uraSC'! probabil k sintem amin2 dereglati - oricum, pozitia politic-corecta e k TREBUIE sa-l urasti, kiar dk nu esti gagik ;)
2 u r welcome; kiar deranjeaza, sa stii...

[silver_boy]

Mã obsedeazã, de ceva vreme, pasajul ãsta din Meseria de a trãi a lui Pavese...
"Arta de a trãi, dat fiind cã pentru a trãi trebuie sã-i chinui pe ceilalþi ( vezi viaþa sexualã, vezi comerþul, vezi orice activitate) constã în a ne obiºnui sã fãptuim orice porcãrie fãrã sã tulburãm echilibrul nostru interior. A fi capabil de orice porcãrie este zestrea cea mai bunã pe care o poate avea un om."
...ºi dacã e adevãrat (ºi uneori am impresia chinuitoare cã a fi capabil de orice mârºãvie, fãrã sã ai remuºcãri, e un dat fabulos, o condiþie a supravieþuirii, atunci Bebe nu reprezintã altceva decât un tip cu o zestre teribil de sãnãtoasã. Plus cã "morala", vorba lu Eliade, n-are prestigiu ...-:
existã ceva mai plictisitor decât "un om corect"? -:

[vladvaidianu]

domnilor, am asistat la o cursa interesanta dar inutila pt ca nimic nou nu am aflat despre bebe. sper sa nu va fie cu banat....

ghidupu
rancois Ozon: "regia am gasit-o prea voluntarista, mi s-a parut putin prea apasat. Filmul insa este destul de puternic, dar „prea da cu pumnul". Am vazut alte pelicule romanesti care m-au impresionat mai mult, „Moartea domnului Lazarescu", acela da film pe gustul meu, era mult mai fin..."

cand am iesit de la prima vizionare am avut acelasi sentiment. parea un film de puiu. mai viril dar nu la fel de subtil. cred ca personajele nu sunt la fel de clar pozitionate ca in MDL. puiu&radulescu au reusit sa deseneze pe un colt de pelicula vreo 11-12 personaje cu precizia lui ingres.

la mungiu caracterele sunt estompate probabil pt ca nu voia sa lase loc unor interpretari politice, "tezist-ideologice". filmul lui e despre solidaritate& nicidecum despre comunism, dar pozitionat fiind in romanica lui 87 parametrii perioadei sunt la valori standard. daca bebe e sau nu un "om nou"(si mai ales daca acest tip psihologic exista sau nu) e mai putin important. bebe pare a fi un subinginer, "baiatul venit la oras" ajuns la middle age si pofticios la carne frageda, grijuliu si badaran deopotriva(cu mica-sa si fetele). finalmente e doar o capcana care in alt loc si spatiu ar lua o cu totul alta forma. credibilitatea conteaza si bebe are si caracteristicile omului nou si cele ale sarlatanului universal si acestea desi difuze au greutate si conving.

@silverboy
hey! ma bucur sa te "aud".

[herbert]

@silver_boy
cred ca Pavese a avut o zi proasta cand a scris fragmentul citat de tine. nu ma fascineaza deloc potentialul porkaresc al omului.

[Alex Leo Serban]

c frumos:

http://agenda.liternet.ro/articol/6644/Anca-Gradinariu/De-cate-ori-poti-spune-capodopera-432.html

credeti k va skimba cva (in cei kre urasc ac film)?
nu: pt k il urasc... & cred k stiu 'mai bine'... toti cetepeii :((

[Supastar]

din punct de vedere al receptarii sale d catre publicul romanesc, e pacat k filmul n-a fost facut in lituania sau estonia. ar fi fost capodopera fara discutii.

[Pitbull]

Chirisme pä felie:
http://agenda.liternet.ro/articol/6721/Chirilov/Reactii-in-lant-4-luni-3-saptamani-si-2-zile.html
(ALS-ule sau careva, care-l vedeti, gesticulati-i un thumbs-up de la mandea.)

[Alex Leo Serban]

i-am transmis dja, 2 etaje mai sus :)

[rocky]

SPECTATOR 1 (cu lacrimi in ochi): Acest film e despre mine, nu mi-am inchipuit niciodata ca o sa-mi spuna cineva povestea.

SPECTATOR 2: Acest film e despre familia mea, il astept de 25 de ani, am tot dreptul sa fiu entuziasmat, mungiu e un zeu.

SPECTATOR 3: Nu se intimpla asa ceva in anii aia, e o inventie.

SPECTATOR 4: Tie ti-a placut? Ca mie nu mi-a placut deloc. Oamenii astia de azi chiar nu inteleg ce se face si ce nu? Si, in afara de asta, mi s-a parut foarte prost facut. Si finalul ala foarte aiurea. Bine ca nu m-am dus la mall atunci, mi-ar fi parut rau de bani.

SPECTATOR 5: Ce nu face omu’ pentru faima!

SPECTATOR 6: M-a ravasit.

SPECTATOR 7: Nu mi-a placut. Tie nu ti s-a parut ca hainele pareau de azi?

SPECTATOR 8: Filmul a luat cannes-ul politic. Sa-i multumeasca lu’ base de trei ori pe zi.

SPECTATOR 9: Un film bun, dar nu m-a dat pe spate. Mai mult mi-a placut ala cu scafandrul.

SPECTATOR 10: E bun, dar dupa ce il vezi simti nevoia sa vezi un film.

SPECTATOR 11: Zica cine ce-o vrea, eu cred ca mungiu era atit de disperat sa aiba si el succes ca puiu et co, incit, dupa ce a fost in juriul hbo si a citit scenariul cu avortul, intr-o zi, gindindu-se el cum sa sparga gura lumii, i-a venit in minte aceasta poveste. A scris-o, a facut-o film, a avut succes nesperat. Problem is ca nu stie ce sa faca de acum incolo? Primul lui film a fost a la caranfil, al doilea a la puiu, cum sa continue, mai ales ca sint toti cu ochii pe el ca pe butelie?

SPECTATOR 12: Filmul e bun, dar nu m-a spart. Incepe cam ca puiu si radulescu, dar mai prost. Are mungiu asta un talent rar, cel de a nu sti sa dea indicatii regizorale la actori si de a-si distruge propriile replici si a le face sa para proaste (vezi si occident, unde mari actori pareau prosti actori). Ca scenariu e bun, cu cele doua minusuri (de altfel, total inutile in poveste), cutitul si buletinul. Asa neglijenta mai rar. Personajul otiliei te duce cu el, creeaza tensiune. Unitate de loc si de timp, personajul atasant, dar se putea si mai si.
Pacat ca nu prea intelege deloc femeile si mai ales, nu le iubeste deloc. Nu am crezut ca voi vedea vreodata un asemenea subiect facut atit de exterior, doar pentru show.
Povestea insolita, dar greu de cumparat, facuta totusi fezabila de genialul Vlad Ivanov, cel mai bun din tot filmul, ti se face frica atunci cind schimba macazul.
Fetele bune, dar puteau fi si mai bune cu alte indicatii regizorale.
Scena mesei, mult prea exagerat de laudata, stau toti calare de zici ca sint in debara. E ok, dar sa nu exageram.
Nici un gram de atasare fata de personaje, nu m-a miscat nimic, totul e tehnicist. Unde esti tu, cristi puiu, sa faci dintr-o scena de 2 minute cea mai emotionant de fina scena de dragoste din filmul romanesc ? (cea cu medicii interpretati de titieni si voda)
Astept insa urmatorul film.

SPECTATOR 13: (Filmul a fost la Cannes, e celebru, trebuie sa-mi placa, nu are cum sa nu-mi placa) Mi-a placut muuuuuult muuuuuult de tot! Doamne, era sa-mi dea lacrimile. M-a secat la ficati. etc.

SPECTATOR 14: Un film celebru in toata lumea avem si noi si voi dati in el aiurea. Unde va e patriotismul? Huo.

SPECTATOR 15: Oare mungiu o sa investeasca si in productii ale tinerilor, ca sa-si impartaseasca succesul cu ei? Sau o sa dea banii pe masini sau investitii imobiliare?

[Alex Leo Serban]

uau, cita harnicie... sa-nteleg k tu esti 'spectator 12'? ;)
ps pt 'spectator 15': prost ar fi sa o fak - dupa c a fost mushkt d cur kiar d ei!

[rocky]

Ghici ghicitoarea mea! :hmm:
Am urmarit atent subiectul, chiar m-a interesat, daca vrei chiar ca studiu de caz.
Si totusi, sa stii ca singura cale tot generozitatea ramine. Si aici ma refer la atitudinea generala a tuturor fata de toti. Mult prea des vine cite unul si zice : eu si prietenii mei sintem cei mai cei, voi restul sinteti niste aia. Lucrurile nu stau chiar asa.
M-am saturat de paranoia nationala, dar ce sa facem daca ea e stimulata nonstop, fiindca nimeni nu vrea sa puna odata stop la ura si la scuipat seminte in cap unii altora?
Nu poti obliga pe nimeni sa iubeasca pe altcineva sau sa-i iubeasca arta sau, ma rog, "meseria", dar poti macar sa incerci sa creezi un sistem bazat pe respect.

[Mister Movie]

Exista o reactie negativa fata de filmele romanesti actuale. Aceasta reactie starneste la randul ei reactii la fel de violente. Pe Liternet, Iulia Blaga spune ca cine este impotriva filmului lui Mungiu este pro comunist, nostalgic, rau intentionat etc. Eu cred ca filmele actuale au in spate un personaj colectiv comun: sistemul. Fie ca e sistemul medical din filmul lui Cristi Puiu, fie ca e sistemul comunist din filmele lui Mungiu, in final tot sistemul ramane. Ori anii marilor manifestatii pro si contra, a mineriadelor sau a Pietei Universitatii au trecut. Spectatorii vor si subiecte in care sistemul sa nu ocupe un loc principal, cel al diavolului. Nu vorbesc de filme care te arunca din realitate, care te fac sa visezi, dar nici incrancenarea aceasta cu morile de vant nu mi se mai pare foarte buna. Parca nu mai are nici o miza.

[Alex Leo Serban]

eu nu cre k trebuie bagati prea mult in seama toti astia - in fond, filmele astea nu sint pt ei...
ei n-au decit sa astepte in continuare 'marele divertisment romanesc'; intre timp, minimalistii nostri or sa rupa gura tirgului afara - unde kiar conteaza 8)

[Mister Movie]

Alex, cred ca viziunea asta in alb si negru dauneaza foarte mult filmului romanesc. In definitiv subiectul e doar un pretext, asa cum se intampla in pictura sau in muzica. Nu ma refer la filme de divertisment, ci filme care sa nu mai fie angajate social, sau cel mult nu la nivelul de 'sistem ticalosit' (comunist, medical sau cum o fi el). Cred ca pot face o lista lunga cu filme care inseamna ceva pentru cinematografie si care n-au angajare sociala, ci trateaza subiecte diverse.

[Alex Leo Serban]

da, dar acum asemenea filme - dk s-ar face la noi - mie mi s-ar parea un lux inutil... in orice caz, stiu sigur k eu le-as ocoli - NU din 'activism' ci pt k, pur si simplu, mi s-a parea pierdere d vreme: dc sa vad o reteta fumata, vbita in romaneste, cind pot sa vad cva nou & puternic & hopefully original?!

[Mister Movie]

nu stiu, daca un asemenea film ar avea o vizune puternica, o tehnica de filmare originala, un talent al regizorului cred ca filmul ar fi valabil prin ceea ce este, cum si filmul lui Mungiu e valabil prin ceea ce este. Nu vorbesc de lipsa originalitatii, ci de subiectele alese. L-am urmarit pe Mungiu la Garantat 100% spunand ca e posibil sa regizeze oferte venite din afara. Ar fi acelasi Mungiu, la fel de talentat. In orice arta subiectul e un pretext. Cred ca se pot face filme bune, originale, socante sau cum vrei sa le numesti si abandonand repertoriul cu care cinematografia actuala ne-a obisnuit, in special subiectele cu Revolutia si comunismul. Cred ca publicul romanesc nu respinge talentul lui Cristi Mungiu sau Cristi Puiu ci subiectele pe care le abordeaza. Daca ar gasi si alte teme totul ar fi ok.

[Alex Leo Serban]

eu cre k un artist adevarat face acele subiecte kre ii sint apropiate. nu poti cere unui artist adevarat sa fak 'c vrea publicu', k nu e catering sau (lol) tonomat! vi l-ai fi inkipuit p bergman facind un musical, p fellini un thriller sau p tarkovski o comedie d situatie?? (c e drept, un resnais skimba genurile cu destul usurinta - dar asta tine (tot) d experiment: incerak mai multe modalitati d a spune acelasi lucru, i.e. viata k mizanscena...)

c n lipsesc noua sint meseriashii - kre ar putea face filme p orice subiect, fara discriminare... pina vor aparea acestia (dk vor aparea!), cineastii nostri f talentati vor face filmele lor, iar publicu va ramine cu buzele umflate :P

[rocky]

Nu ne lipsesc meseriasii. Eu cunosc destui.
Doar ca nu sint bagati in seama, atita tot, sau si mai rau, se da cu pietre in ei din principiu, fiindca stiu meserie si nu se dau neaparat artisti, ca sa le poti lauda cu surle si trimbite ezitarile stilistice sau de alte naturi drept atuuri si semne clare ca ai in fata marea arta. Ei nu isi permit sa greseasca, fiindca din asta traiesc sau nu sint genul care sa se minta singuri in fatza.
Cel mai meserias scenarist roman este carafil.
Cel mai meserias regizor roman este radu muntean.
Cel mai meserias regizor roman in lucrul cu actorii este cristi puiu (insa calitatile sale de meserias in film nu se opresc aici).
Cel mai meserias la scris, in sensul ca iti vinde orice ar scrie, oricum ar fi, este razvan radulescu.
Cel mai meserias actor.... aici sint o tona.
Cel mai meserias critic prin atitudine este gorzo.
Cel mai meserias cronicar, prin acuratete si analiza la obiect a filmului, de il vezi in fata cu toate elementele lui si stii cit a iesit si cit nu, este pitbull.
Si lista continua pe toate domeniile din film.
Si altii sint in curs de a deveni meseriasi si incearca sa iti explice ca atitudinea asta destul de snoaba nu are cum sa faca bine nimanui.

Iar pe iulia blaga o rog public sa se gindeasca de trei ori inainte de a face afirmatii precum cea reprodusa mai sus. Asa si eu pot sa spun ca toti cei care afirma ca cei carora nu le-a placut filmul lui mungiu fiindca ar fi comunisti sint niste oameni care judeca simplist, si nu ma intereseaza opinia lor.
Am reprodus mai sus reactii autentice de spectatori foarte diferiti. Oricine are voie sa aiba orice atitudine fata un produs artistic, fata de un salam, fata de un om. Este opinia sa si este dreptul sau de a exprima. Iar daca o face si civilizat, asa cum cred ca am facut-o eu, bravo lui.
Nu va e frica de incolonarea asta spre zeificarea unui film sau a unui om? Mie da.

[rocky]

Si ca sa fie si mai limpede: eu nu am zis ca mie personal nu mi-a placut filmul, ci doar ca nu il gasesc a fi o capodopera. Atit.
Ii doresc lui cristi mungiu sa faca filme cit mai bune si sa aiba spectatori chiar si fara premii luate in avans, cred ca asta isi doreste orice cineast.

Problema filmelor minimaliste este ca ele sint cumva impotriva naturii, adica: e total aberant sa iti doresti sa faci bani din incasarile de cinema si sa inviti lumea in sali cu filme facute pentru a fi vazute acasa. Daca vrei filme pentru public, trebuie sa ii oferi filme cu bugete nepenibile. Altfel, nu va veni in veci. Dintre toate filmele romanesti, singurul pe care regret ca nu l-am vazut in sala e California dreamin', tocmai pentru ca nu e minimalist.

Asta e adevarul, noile noastre filme sint in majoritate posibil de gustat doar acasa, daca sint bune. Sint intimiste, perfecte pentru acasa.

Altfel, visam cai verzi pe pereti. O sa mai tina un pic, pina se plictiseste lumea de romania. Sa vedem dupa cu ce raminem. Daca raminem cu citeva sute de profesionisti, bravo noua, inseamna ca putem in fine incepe cu adevarat sa facem treaba.

[Alex Leo Serban]

mdeah, c sa zic... bizara gindire :w00t:
krevasazik tot c e minimalist tre vazut aksa? :w00t: says WHO?! si cum iti explici k strainii s duc - totusi - in sali d cinema sa vada aceste filme, iar noi facem teoria kibritului, spumegam p la colturi impotriva lor si - in general - gasim oricite 'argumente' sa l tragem in jos, cind ele au scos cinematografu ro din anonimatu in kre zacea!!!

nu mai am nimic d adaugat - decit: nu, multumesc, avem pareri diferite dsper c inseamna 'meseriash' (dar ma blokez in afirmatia k poti fi meseriash prin... 'atitudine'?! :? )...
si nici eu nu am spus/scris dspr '432' k ar fi o 'capodopera'; dar nici nu s-a vazut k ma seak la ficati succesu lui - cum s (stra)vede p la altii ;)

[Pitbull]

Hai sä te deblochez eu: meserias "prin atitudine" e atuncea când ai un radar valoric care nu dä gres aproape niciodatä - iar procentajul de bile-n tintä ale lui Andrei mä face sä-l accept ca atare. Ba chiar mai mult decât atât: sub jongleriile si cascadoriile lui stilistice, pe care tu le acuzai la un moment dat ca fiind prea literaturizante, întrezäresc totusi un aparat analitic foarte precis si riguros. Per ansamblu, îl plasez SI din acest punct de vedere cu mult peste urmätorul câstigätor, apropo de care îi multumesc lui Rocky pentru gândul cel atât de bun, dar îl întreb: crezi cä meritä flegmele pe care-ai sä le iei pentru mine, dacä se nimereste sä citeascä ce-ai scris careva din zona mocofan-morganaticä?
Revenind on topic. Si eu cred cä exagerezi, Rocky. Desi în principiu ai dreptate când spui cä succesul de public se cumpärä (în sens onest si legitim) cu bani grasi, nu cu bugete minimalisme, totusi ar fi fals sä privim ecuatia în unghiul pe care i-l aplici tu. La minimalism nu s-a ajuns dintr-un fel de "zgârcenie" (sau chiar mai räu, cum se abereazä într-un topic vecin unde A.L.S. n-are ce face si-si pierde vremea räspunzând în vânt), ci ca un rezultat firesc al incapacitätilor noastre financiare si tehnice de-acum câtiva ani. Slavä Domnului cä am avut niste creiere capabile ca pânä si säräcia s-o sublimeze în mare artä! Din acelasi motiv, îndräznesc sä sper cä dezideratul formulat de tine se va rezolva automat si natural: în paralel cu iesirea industriei cinematografice românesti din mizeria materialä recentä, minimalistii vor evolua si ei, interior, spre un nou palier estetic. Cum spuneam anul trecut într-o analizä: marele merit al minimalismului nu e valid "în sine", ci prin faptul cä a curätat locul de reziduurile ultimei dino-generatii, dând totodatä kickstartul adeväratului talent cinematografic românesc.

[Alex Leo Serban]

Hai sä te deblochez eu: meserias "prin atitudine" e atuncea când ai un radar valoric care nu dä gres aproape niciodatä - iar procentajul de bile-n tintä ale lui Andrei mä face sä-l accept ca atare.

DC, PT K VERDICTELE LUI COINCID CU ALE TALE?

Ba chiar mai mult decât atât: sub jongleriile si cascadoriile lui stilistice, pe care tu le acuzai la un moment dat ca fiind prea literaturizante, întrezäresc totusi un aparat analitic foarte precis si riguros.

L-AS PREFERA APLIKT LA CINEMA CU 'C' MARE, NU LA TOT FELU D FILMULETE KRE IES IN RETEAUA CURENTA D DIFUZARE...
DEOCAMDATA (IMI PARE RAU), EU NU VAD DECIT IDIOSINCRAZII (VEZI RESPINGEREA FILMELOR LUI TARANTINO, VON TRIER ETC - SI, IN GENERAL, A TOT C INSEAMNA AVANGARDA SAU EXPERIMENT) SERVITE D UN GUST DESTUL D CONVENTIONAL.

Per ansamblu, îl plasez SI din acest punct de vedere cu mult peste urmätorul câstigätor, apropo de care îi multumesc lui Rocky pentru gândul cel atât de bun, dar îl întreb: crezi cä meritä flegmele pe care-ai sä le iei pentru mine, dacä se nimereste sä citeascä ce-ai scris careva din zona mocofan-morganaticä?
Revenind on topic. Si eu cred cä exagerezi, Rocky. Desi în principiu ai dreptate când spui cä succesul de public se cumpärä (în sens onest si legitim) cu bani grasi, nu cu bugete minimalisme, totusi ar fi fals sä privim ecuatia în unghiul pe care i-l aplici tu. La minimalism nu s-a ajuns dintr-un fel de "zgârcenie" (sau chiar mai räu, cum se abereazä într-un topic vecin unde A.L.S. n-are ce face si-si pierde vremea räspunzând în vânt), ci ca un rezultat firesc al incapacitätilor noastre financiare si tehnice de-acum câtiva ani. Slavä Domnului cä am avut niste creiere capabile ca pânä si säräcia s-o sublimeze în mare artä! Din acelasi motiv, îndräznesc sä sper cä dezideratul formulat de tine se va rezolva automat si natural: în paralel cu iesirea industriei cinematografice românesti din mizeria materialä recentä, minimalistii vor evolua si ei, interior, spre un nou palier estetic.

KREVASAZIK MINIMALISMU E ASHA, UN FEL D 'BOALA A COPILARIEI' IN FILMU ROMANESC... FACETI FILME 'MARI', MAI BAIETI, K SA ZICEM SI NOI DSPR VOI K ATI 'CRESCUT', V-ATI 'MATURIZAT' - NU?

Cum spuneam anul trecut într-o analizä: marele merit al minimalismului nu e valid "în sine", ci prin faptul cä a curätat locul de reziduurile ultimei dino-generatii, dând totodatä kickstartul adeväratului talent cinematografic românesc.

ASTA E UN FEL DE-A SPUNE K FILMELE LOR SINT D KKO, DAR FAPTU K AU IESIT P ECRANE A SERVIT K VIDANJOR...

[rocky]

Ei, uite nu stiam ca nu-i place Trier, dar a crescut si mai mult in ochii mei! Nici mie nu-mi place, il detest sincer, mi se pare un om destept si nesimtit. Foarte nasol genul. Dar asta e parerea mea, poti sa o ignori.

Mi-am dat seama si eu ca din graba am putut lasa sa se inteleaga ca nu apreciez valoarea filmelor foarte recente. Ba le apreciez, pe urmatoarele: California dreamin', Hirtia va fi albastra, Moartea domnului Lazarescu, A fost sau n-a fost, 432. Pe al lui nae inca nu l-am vazut, dar il voi vedea.

Nu am zis ca ele nu sint misto si ca nu vor ramine in istoria cinema-ului cu note mari. Ba vor ramine. Eu m-am referit la faptul ca sint deocamdata putine, si ca avem nevoie de mai multe, de genuri diferite.

Cred ca pentru cristi mungiu (pentru care nu am nici un pic de invidie, daca la mine te-ai referit) este un moment important, cind trebuie sa se hotarasca incotro se duce. Nu il bulversati facindu-l sa rateze poate propriul drum. Sustineti-l, dar nu-l sufocati. Lasati omul sa stea sa cugete singur, sa nu se simta obligat fata de criticii care l-au laudat sa mearga pe acelasi drum, drum care poate nu ii este propriu. Eu cred ca 432 este un accident in cariera lui, unul foarte fericit, foarte benefic. Dar cred ca el doreste sa faca altceva. Asta e parerea mea, lasati-l sa decida singur ce si cum. Si, daca mai sint chestii care scirtiie, nu-i spuneti : lasa, ca tu esti artist, spuneti-i-le deschis, ca sa fie mai atent. Asa nu-l ajutati cu nimic.

[Alex Leo Serban]

Ei, uite nu stiam ca nu-i place Trier, dar a crescut si mai mult in ochii mei! Nici mie nu-mi place, il detest sincer, mi se pare un om destept si nesimtit. Foarte nasol genul. Dar asta e parerea mea, poti sa o ignori.

eh vezi, asta e probl si cu amicu gorzo: il antipatizeaza profund - & sincer - p von trier, nu's dc (da pot sa banuiesc: nu e 'umanist' blabla).
da vezi tu, antipatia /detestarea/ etc nu sint bune conducatoare d obiectivitate critik! dk esti critic, mai usor cu umorile. dzeu (sau dracu) stie k am si eu, destule, da-ncerc sa l tin in friu: imi dau seama k nu tot ce nu-mi place mie este prost! incerc sa nu sar calu - adik sa dau, sa zicem, lu 'kill bill' aceeasi cotatie k 'ticaloshilor' sau 'azucenei' cum a facut gorzo. sau sa afirm k fellini nu e interesant decit pina la 'la dolce vita' (!) :shock: ... ink mai sper k sint teribilisme d tinerete & k o sa renunte - cu timpu - la asemenea enormitati.
asta nu ma face sa-mi skimb parerea dspr el (nici in rau, nici in bine); 'conflictu' meu cu el este un fel d 'batalie canonik': lui ii place un anumit tip d cinema (clasic sau neoclasic), mie altu (mai modern); el da d pamint cu tarantinii & von trierii kre-l 'enerveaza', eu incerc sa privesc cit pot d obiectiv 'clinteastwoozii' kre ma plictisesc; el vd cinema-ul mai aproape d literatura, eu mai aproape d artele vizuale... a.s.o. :)

cit priveste 'cazu mungiu' - stai linistit, nu 'pune botu' asha usor la c zic unii sau altii :P e un tip puternic, ekilibrat kre stie bine c vrea. dincolo d succes (kre trece), are probl mult mai complikte leg d forma filmelor sale viitoare - iar astea sint strict personale: sa-l lasam sa si l rezolve singur - e capabil!

[rocky]

Oka. Incerc si eu sa ma obiectivez cit pot, dar sa stii ca si tu mai ai de lucrat ! :P
Eu cred ca trier ma enerveaza fiindca e un meserias care se da artist, fiindca a vazut si el ca merge mai bine asa. Am tot respectul pentru stiinta lui de a obtine efecte matematic calculate, dar mi se pare mult prea rece, de laborator. Dar ca meserias, jos palaria.

Muntean a ajuns atit de greu in liga 1 fiindca era prea mese, si lumea nu vedea artistul.
La puiu a fost mai usor, ca i-a pacalit, au crezut ca e doar un artist, si cind colo era si supermese!

Si mai cred si ca oricine dintre cei care fac film pot azi sa faca un film pe gustul tau, si miine unul pe gustul meu! Si poimiine unul pe gustul amindurora.
Nu e deloc exclus, o idee se preteaza la o anume expresie, alta la alta.

[Alex Leo Serban]

aoleo, mai draga, pai dk nici von trier nu e artist... esti sigur k descrierea nu e pt eastwood? :P

[Supastar]

Am tot respectul pentru stiinta lui de a obtine efecte matematic calculate, dar mi se pare mult prea rece, de laborator. Dar ca meserias, jos palaria.
gresesti. in cele spuse de tine e vorba de STIL

[Mister Movie]

alex, nimeni nu ii poate cere unui artist sa urmeze gustul publicului, si nici nu discut despre filme pe gustul publicului, ci despre clisee care au devenit obositoare pentru cinematografia romaneasca. au trecut totusi atatia ani de la revolutie. chiar nu se mai gasesc si alte subiecte? bergman, fellini nu urmeaza gustul publicului, dar nici nu i-am vazut cu filme atat de incrancenate. nu cred ca Persona e un film despre sistemul medical suedez. probabil ca pe mana lui cristi puiu ar fi fost.

[Alex Leo Serban]

inteleg c spui, dar crede-ma k nici 'mdl' NU este un film dspr sistemu medical ro!
cre k totu s trage d la ideea asta stupida cum k filmele minimaliste ar fi (semi-)documentare... nu au NIMIC de-a face cu documentaru - dimpotriva!

[Pitbull]

DC, PT K VERDICTELE LUI COINCID CU ALE TALE?
Nu. Dimpotrivä. Asa ceva mi s-ar pärea plicticos si steril. (Iar tu STII cä, structural si temperamental, simt si gândesc asa. Foarte recent am avut o controversä pe tema asta - apropo de a avea mereu dreptate sau a mai si gresi uneori - pe care tu ai finalizat-o cu un echivalent al lui "we agree to disagree", fäcând un rapel si la aspectul temperamentului.)
Apropo: despre "Restul e täcere", e public faptul cä opiniile noastre nu coincid - el aduleazä, tu critici, eu stau la miljoc.
L-AS PREFERA APLIKT LA CINEMA CU 'C' MARE, NU LA TOT FELU D FILMULETE KRE IES IN RETEAUA CURENTA D DIFUZARE...
Cronicile despre alea i le ignor. Uneori i le citesc en passant, alteori nici mäcar.
DEOCAMDATA (IMI PARE RAU), EU NU VAD DECIT IDIOSINCRAZII (VEZI RESPINGEREA FILMELOR LUI TARANTINO, VON TRIER ETC - SI, IN GENERAL, A TOT C INSEAMNA AVANGARDA SAU EXPERIMENT) SERVITE D UN GUST DESTUL D CONVENTIONAL.
Q.E.D.!!! Eu îi iubesc si admir pe Tarantino si Von Trier! Deci, îl laud si-l respect CU TOATE CA ne contrazicem în puncte importante!
KREVASAZIK MINIMALISMU E ASHA, UN FEL D 'BOALA A COPILARIEI' IN FILMU ROMANESC... FACETI FILME 'MARI', MAI BAIETI, K SA ZICEM SI NOI DSPR VOI K ATI 'CRESCUT', V-ATI 'MATURIZAT' - NU?
(...)
ASTA E UN FEL DE-A SPUNE K FILMELE LOR SINT D KKO, DAR FAPTU K AU IESIT P ECRANE A SERVIT K VIDANJOR...
Aici esti CHIAR über-chichiricios! Amândoi suntem filo-minimalisti, da' tu vrei ca opiniile noastre sä coincidä pânä la nivelul celor mai infime detalii si nuante! Dacä eu ajung pe alte cäi la aceleasi concluzii cu ale tale - gata, nu se pune!

[Alex Leo Serban]

Nu. Dimpotrivä. Asa ceva mi s-ar pärea plicticos si steril. (Iar tu STII cä, structural si temperamental, simt si gândesc asa. Foarte recent am avut o controversä pe tema asta - apropo de a avea mereu dreptate sau a mai si gresi uneori - pe care tu ai finalizat-o cu un echivalent al lui "we agree to disagree", fäcând un rapel si la aspectul temperamentului.)
Apropo: despre "Restul e täcere", e public faptul cä opiniile noastre nu coincid - el aduleazä, tu critici, eu stau la miljoc.

AH DA?? EU CREDEAM K EU 'STAU LA MIJLOC'!? :? TU AI FOST MAI CURIND FAVORABIL FILMULUI, IAR DK CITEAI C E P TOPICU 'RESTULUI' AI FI AFLAT K EXISTA 2 (DOI) CRONICARI KRE AU SCARMANAT SERIOS FILMU LU NAE - SI AIA SINT ANK GRADINARIU & VALERIAN SAVA; EU NU! DOAMNE FERESTE SA CRITIC EU - N-AR SEMANA CU C AM SCRIS DSPR FILM... ;)

Cronicile despre alea i le ignor. Uneori i le citesc en passant, alteori nici mäcar.

PAI, SI ATUNCI LA KRE 'MARI' (K TOT E CUVINTU-FETIS AL MULTORA - DEZVALUIND O OBSESIE PSIHANALIZABILA...) CRONICI ALE LUI T REFERI? SI LA KRE INTUITII ORIGINALE (AS IN 'ORIGINAL INSIGHTS') IN LEG CU OPERELE UNOR MARI CINEASTI?

Q.E.D.!!! Eu îi iubesc si admir pe Tarantino si Von Trier! Deci, îl laud si-l respect CU TOATE CA ne contrazicem în puncte importante!

DA, PT K - TI-AM MAI SPUS - VOI, ASTIA, UNATECISTII, AVETI ASHA, UN 'ESPRIT DE CORPS', P KRE IL INTELEG, DA NU MI-AS DORI SA-L AM NICI MORT... :lol:
EU ZIC K TOCMAI ACELE 'PCTE IMPORTANTE' SINT ESENTIALE! CINVA KRE INSISTA IN A SUSTINE K VON TRIER NU E ARTIST, IAR GREENAWAY N-ARE VALOARE ('VERDICTU' ASTA FIIND REZULTATU UNOR UMORI) NU ESTE, DIN PDV-U MEU, UN F BUN 'RADAR'; POATE FI UN CRONICAR INGENIOS, CU PRIZA LA CITITORI, POATE SCRIE BINE, ETC ETC, DAR - VBA LU COSASHU - NU STAI D VBA CU CINVA KRE-TI SPUNE K MOLIERE E VAX...
CUM SCRIAM MAI SUS: INK MAI CRED K - LA EL - E VBA DSPR O 'FAZA D CRESTERE'; DEOCAMDATA, PREFER SA NU-L IAU IN SERIOS (KIT K MA IRITA ADESEORI - MAI NOU, CU O SENTENTIOZITATE KRE N-ARE NIMIC AUTO-IRONIC!)

Aici esti CHIAR über-chichiricios! Amândoi suntem filo-minimalisti, da' tu vrei ca opiniile noastre sä coincidä pânä la nivelul celor mai infime detalii si nuante! Dacä eu ajung pe alte cäi la aceleasi concluzii cu ale tale - gata, nu se pune!

NU AM FACUT DECIT SA TRAG CONCLUZIA (LOGIK) KRE S IMPUNEA LA C AI SCRIS KIAR TU...