PDA

View Full Version : Regisori români


Pages : [1] 2

Pitbull
07 Jan 2005, 21:18
Pentru cä discutia din topicul lui Miticä a ajuns la regisorii români în general, si meritä sä fie continuatä, îmi permit sä deschid un topic separat. Îmi prezint scuzele dacä un asemenea topic existä deja (dar, cu al meu dial-up infect care mä deconecteazä din minut în minut, si cu recenta explozie criminalä a preturilor Romtelecom, mi-e imposibil sä explorez forumul în amänunt).
Oricum, Nume m-a întrebat despre regisorii mei favoriti si, dupä ce i-am räspuns, am gäsit în computer un clasament mai vechi, pe care l-am fäcut acum vreo trei ani, în urma unei conversatii cu cineva interesat. Asa cä-l pun aici, ca punct de pornire. Nu-l luati ca pe Sfânta Scripturä - reprezintä strict opinia mea personalä.
L.E.: refäcut azi, 9 ianuarie 2010, conform ultimelor evolutii.


REGISORI ROMÂNI

1) Mari
Liviu Ciulei, Victor Iliu

2) Foarte buni
Nae Caranfil, Cristian Mungiu, Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu, Alecu Solomon, Thomas Ciulei, Radu Muntean, Mircea Daneliuc (1975-1984),

3) Buni
Paul Cälinescu, Jean Georgescu, Lucian Bratu, Dan Pita (pânä în 1983), Mircea Veroiu, Visarion Alexa, Lucian Pintilie, Alexandru Tatos, Nicolae Märgineanu (pânä în 1989). Radu Jude, Gabriel Dorobantu, Radu Mihäileanu, Adrian Sitaru, Hanno Hofer

4) Acceptabili
Ion Popescu-Gopo, Mircea Säucan, Nicolae Corjos, Mihai Constantinescu, Stere Gulea, Manole Marcus, Tudor Märäscu, Dinu Tänase, Cornel Diaconu, Ada Pistiner, Maria Callas Dinescu, Constantin Vaeni, Cätälin Mitulescu, Ruxandra Zenide.

5) Mediocri
Andrei Blaier, Sergiu Nicolaescu, Malvina Ursianu, Horea Popescu, Gheorghe Naghi, Elisabeta Bostan, Dinu Cocea, Valeriu Drägusanu, Demian Iosif, Mihai Iacob, Aurel Miheles, Iulian Mihu, Doru Nästase, Cristiana Nicolae, Adrian Petringenaru, Letitia Popa, Timotei Ursu, Stefan Traian Roman, Nicu Stan, Dan Marcoci,

6) Submediocri
Geo Saizescu, Gheorghe Vitanidis, Mircea Muresan, Virgil Calotescu, Andrei Cätälin Bäleanu, Mircea Moldovan, Savel Stiopul, Radu Gabrea, Vladimir Popescu-Doreanu, David Reu, Laurentiu Damian, Serban Marinescu, Dan Pita (dupä 1987),

7) Slabi
Anghel Mora, Serban Creangä, Francisc Munteanu, Geta Doina Tarnavschi, Marius Sopterean, Radu Nicoarä, Cezar Grigoriu, George Cornea, Ioan Cärmäzan, Nicolae Märgineanu (dupä 1989).

8) Foarte slabi
Boiangiu Alexandru, Alecu Croitoru, Dinulescu Dumitru, Adrian Isträtescu-Lener, Dan Mironescu, Nicolae Opritescu, Cornel Todea, Gheorghe Turcu, Constantin Dicu

9) Groaznici
Mircea Drägan, Haralambie Boros, Lucian Mardare, Stelian Stativä, Mircea Daneliuc (1989-...), Cristina Nichitus, Adrian Popovici, Marius Theodor Barna

0) Abtineri
(Regisori asupra cärora nu pot emite nici o pärere concludentä - au lucrat prea putin, sau nu le-am väzut filmele, etc. Asupra unora AM opinii proprii - de exemplu, pe Bocänet îl consider BUN, sau pe Codre, SLAB, dar câte un singur film e insuficient ca sä emit verdicte.)
Alexandru Bocänet, Petre Bokor, Nicolae Breban, Gheorghe Tobias, Andrei Cälärasu, Daniel Bärbulescu, Florin Codre, Mihnea Columbeanu, George Busecan, Felicia Cernäianu, Carol Corfanta, Titel Constantinescu, Constantin Neagu, Bose Ovidiu Pastina, Dorin Mircea Doroftei, Plângäu Mircea, Drägulescu Bogdan, Gostin Ion, Radu Guräu, Ion Nitä, Constantin Päun, Cristu Polucsis, Alexandru Danciu Szatmari, Gabor Tompa, Elefterie Voiculescu, Anca Damian, George Preda, Cristina Ionescu, Petre Nästase, Titus Muntean, Antoniu Berenyi (si alti regisori tineri din ultimii ani cärora n-am reusit sä le väd filmele).

Nightwane
07 Jan 2005, 22:20
Regisori? nu era "regizori" ? sau e la fel ca cu "busele augmentate" ?

Pitbull
08 Jan 2005, 00:45
Regisori? nu era "regizori" ? sau e la fel ca cu "busele augmentate" ?

E unul dintre donquijottismele mele - pentru cä vine din frantuzescul "regisser", n-are nici o legäturä cu "revizorii". Stiu de D.E.X., de "asa s-a generalizat", da' fä-mi hatârul si lasä-mä sä fiu etimologic ca Scoala Ardeleanä.
Altceva?

Nae
08 Jan 2005, 01:26
draga pitbull.

la mediocri i-ai trecut pe Sergiu Nicolaescu si pe Dinu tanase in aceiasi categorie... si chestia e ca mai ai si alte categorii mai proaste decat mediocru... nu cred ca ai vazut inca destule filme, daca tu il pui pe Christi Puiu mai jos decat pe Sergiu Nicolaescu... wait a sec, think, then type, my advice.

p.s. and what's with the double-posting?

Pitbull
08 Jan 2005, 04:02
draga pitbull.

la mediocri i-ai trecut pe Sergiu Nicolaescu si pe Dinu tanase in aceiasi categorie... si chestia e ca mai ai si alte categorii mai proaste decat mediocru... nu cred ca ai vazut inca destule filme, daca tu il pui pe Christi Puiu mai jos decat pe Sergiu Nicolaescu... wait a sec, think, then type, my advice.

p.s. and what's with the double-posting?

Dragu' mosului,
Mediocritatea e o categorie FOARTE LARGA, iar Nicolaescu a mai fäcut cândva si filme bune, când încä nu se tâmpise total si iremediabil.
Pe Cristi Puiu nu l-am pus mai jos decât NIMENI. Este la "abtineri", tocmai pentru cä nu-l cunosc si nu mä pot pronunta.
Depinde la ce perioadä te referi. Da, în ultimii ani am rämas în urmä. De-asta, clasamentul de mai sus acoperä cinematografia românä din 1949 pânä prin jurul lui 1995, aproximativ.
Chestia cu "wait a sec, think, then type", las-o cä mäcäne. D'accord?

p.s. e chiar triple posting, uneori. Incearcä si tu sä vezi cum e când îti amorteste dial-up-u' si dai la "Refresh"-uri pânä ti se-apleacä. Am mai sters din posturile redundante, da' n-am apucat pe toate.

nume
08 Jan 2005, 08:55
REGIZORI ROMÂNI*

1) Mari
Iliu, Ciulei, Pintilie.
Ultimii doi au fost invataceii maestrului, au facut si asistenta de regie la Iliu

2) Foarte buni
Mircea Daneliuc (tot).

3) Buni
Gulea (Morometii);
Veroiu (Nunta de piatra, Adela);
Muresan (Rascoala);
Margineanu (Stefan Luchian; Un bulgare de huma; Undeva in est);
Henry Colpi (chiar daca e francez are legatura cu ce s-a intamplat in cinematografia proletara a anilor '50 - Codin, Steaua fara nume);
Dinu Tanase (La capat de linie);
Visarion (Inghititorul de sabii);
Alexandru Tatos (Secvente);
Vaeni (Zidul; Drumet in calea lupilor; Imposibila iubire);
Pita (Tanase Scatiu; Faleze de nisip; Pepe si Fifi; Hotel de lux (50%).
Malvina Ursianu (Trecatoarele iubiri - 10/10).
Serban Marinescu (Cei care platesc cu viata; Cel mai iubit dintre pamanteni).
Laurentiu Damian (Ramanerea).

4) Acceptabili
Nu exista asa ceva. Poate Blaier cu Prin cenusa imperiului si Crucea de piatra, in rest e varza. Ar mai fi si Sinisa Dragin cu Lunga Calatorie cu trenul; Adrian Petrigenaru cu Tatal risipitor.

Abtineri
Jon Gostin :hmm: , Inebunesc si-mi pare rau , singurul lui film, care e unul foarte prost. In el debuteaza si baiatul lui Uritescu.

5)Infecti, de c*****
Saizescu, cu tot de a facut pana acum (sper sa nu mai c*** nimic, imi vine sa vomit numai cand ii vad moaca).
Elisabeta Bostan.
Corjos :sick:
Cocea (cu toate ca cele cu haiducii le-am privit cand eram mic , cu o placere vinovata)
Bratu.
George Cornea (Calculatorul marturiseste, cu greu ma abtin)
Alexandru Maftei
Mihu cu al sau cantec de lebada (penibil) - Dublu extaz.
Cristina Nichitus, infecta infectelor (Liliacul infloreste a doua oara :lol: )
Cristina Nicolae (Hanul dintre dealuri)
Aurel Miheles (Vin ciclistii. lol)
Sopterean, un rahat cu ochi care isi dedica filmele lui Fellini :hmm:
Elefterie Voiculescu (Fata morgana)

L-am pastrat la urma pe jegul absolut, sergiu bombardel...

...plus multi alti mucusi neinteresanti (prea multi)

*lista aleasa dintr-un numar de 300 de titluri.
Imi pare bine ca ai deschis topicul asta, am si eu cu cine sa vorbesc serios.

nume
08 Jan 2005, 09:16
draga pitbull.

la mediocri i-ai trecut pe Sergiu Nicolaescu si pe Dinu tanase in aceiasi categorie... si chestia e ca mai ai si alte categorii mai proaste decat mediocru...
Dinu Tanase nu are ce sa caute langa jegul de nicolaescu, asta e clat. ntz ntz ntz
Cred ca nu ai vazut La capat de linie, la mine e in top 10.

nume
08 Jan 2005, 10:10
@Pitbull, cam greu cu comentariile ....
REGISORI ROMÂNI

1) Mari
Liviu Ciulei, Victor Iliu

2) Foarte buni
Nae Caranfil, Nicolae Märgineanu, Mircea Daneliuc (1975-1987),

3) Buni
Paul Cälinescu, Jean Georgescu, Lucian Bratu (GLUMESTI), Dan Pita, Mircea Veroiu, Visarion Alexa, Lucian Pintilie, Alexandru Tatos

4) Acceptabili
Ion Popescu-Gopo, Radu Gabrea, Andrei Blaier, Mircea Säucan, Nicolae Corjos(MA FACI SA RAD) Mihai Constantinescu(AGAIN), Stere Gulea, Elisabeta Bostan, Manole Marcus, Serban Marinescu, Tudor Märäscu, Cornel Diaconu, Ada Pistiner, Maria Callas Dinescu(ASTA NU FACEA FILME UTILITARE PE LA BUFTEA? NU SE OCUPA CU FILMARILE DIN ELICOPTER?), Constantin Vaeni

5) Mediocri
Sergiu Nicolaescu(PUTIN SPUS), Geo Saizescu(IDEM), Malvina Ursianu(SA FIM SERIOSI), Horea Popescu(CUIBUL DE VIESPI E UNUL DINTRE CELE MAI BUNE FILME ROMANESTI), Gheorghe Vitanidis(DE ACORD, BAIETII NOSTRI SUCKS BIG TIME), Gheorghe Naghi, Dinu Cocea, Mircea Muresan, George Cornea, Demian Iosif, Cezar Grigoriu, Mihai Iacob, Aurel Miheles, Iulian Mihu(FELIX SI OTILIA MERGE), Doru Nästase(SE PRICEPEA MAI BINE LA SPECTACOLELE DE 23 AUGUST SI LA REGIZAREA UNOR SECVENTE DE MASE CU sergiulica), Cristina Mihäilescu-Nichitus(E VARZA BABA), Cristiana Nicolae, Adrian Petringenaru, Ion Cärmäzan, Letitia Popa, Timotei Ursu, Stefan Traian Roman, Nicu Stan, Dinu Tänase(NU CRED), Dan Marcoci

6) Submediocri
Virgil Calotescu, Andrei Cätälin Bäleanu, Mircea Moldovan(PINTEA E FOARTE BUN, POATE VORBIM DESPRE SCENA ZBORULUI HAIDUCILOR, CARE IMPRESIONEAZA SI MAI E SI REALA PE DEASUPRA), Valeriu Drägusanu, Savel Stiopul, Vladimir Popescu-Doreanu, David Reu, Laurentiu Damian

7) Slabi
Anghel Mora, George Busecan, Serban Creangä, Gheorghe Tobias, Andrei Cälärasu, Daniel Bärbulescu, Francisc Munteanu, Geta Doina Tarnavschi

8) Foarte slabi
Boiangiu Alexandru, Alecu Croitoru(MI-E SIMPATIC DAR E SLAB), Dinulescu Dumitru, Adrian Isträtescu-Lener, Dan Mironescu(CE IDIOT), Nicolae Opritescu(GLUMESTI NU ? VIS DE IANUARIE DOESN'T RING U A BELL?), Cornel Todea(DA, CU TOATE CA ...), Gheorghe Turcu, Constantin Dicu

9) Groaznici
Mircea Drägan, Haralambie Boros, Lucian Mardare, Stelian Stativä, Mircea Daneliuc (1989-...) :hmm:

0) Abtineri
(Regisori asupra cärora nu pot emite nici o pärere concludentä - au lucrat prea putin, sau nu le-am väzut filmele, etc. Asupra unora AM opinii proprii - de exemplu, pe Bocänet îl consider BUN, sau pe Codre, SLAB, dar câte un singur film e insuficient ca sä emit verdicte.)(LA CODRE FILMUL ALA CU SOBOLANII A FOST MAI MULT UN MOFT, CRED CA A VRUT SA-SI DEMONSTREZE CA POATE, EU STIU CA EL E ARTIST PLASTIC, ORICUM SECVENTA FELATIEI DIN FILM E BETON).
Alexandru Bocänet, Petre Bokor, Nicolae Breban, Florin Codre, Mihnea Columbeanu, Radu Mihäileanu(TRAHIR - SUPERB), Marius Sopterean, Felicia Cernäianu, Carol Corfanta, Titel Constantinescu, Constantin Neagu, Bose Ovidiu Pastina, Dorin Mircea Doroftei, Plângäu Mircea(PROSTU' SATULUI, II MIROASE FLATULATIILE LUI SERGIU), Drägulescu Bogdan, Gostin Ion, Radu Guräu, Mungiu Cristian, Radu Nicoarä, Ion Nitä, Constantin Päun, Cristu Polucsis, Cristi Puiu, Alexandru Danciu Szatmari, Gabor Tompa, Elefterie Voiculescu
(si toti acei regisori tineri din ultimii ani cärora n-am reusit sä le väd filmele).

marx
08 Jan 2005, 16:10
Pentru cä discutia din topicul lui Miticä a ajuns la regisorii români în general, si meritä sä fie continuatä, îmi permit sä deschid un topic separat. Îmi prezint scuzele dacä un asemenea topic existä deja (dar, cu al meu dial-up infect care mä deconecteazä din minut în minut, si cu recenta explozie criminalä a preturilor Romtelecom, mi-e imposibil sä explorez forumul în amänunt).
Oricum, colegul Nume m-a întrebat despre regisorii mei favoriti si, dupä ce i-am räspuns, am gäsit în computer un clasament mai vechi, pe care l-am fäcut acum vreo trei ani, în urma unei conversatii cu cineva interesat. Asa cä-l pun aici, ca punct de pornire. Nu-l luati ca pe Sfânta Scripturä - reprezintä strict opinia mea personalä.


REGISORI ROMÂNI

1) Mari
Liviu Ciulei, Victor Iliu

2) Foarte buni
Nae Caranfil, Nicolae Märgineanu, Mircea Daneliuc (1975-1987),

3) Buni
Paul Cälinescu, Jean Georgescu, Lucian Bratu, Dan Pita, Mircea Veroiu, Visarion Alexa, Lucian Pintilie, Alexandru Tatos

4) Acceptabili
Ion Popescu-Gopo, Radu Gabrea, Andrei Blaier, Mircea Säucan, Nicolae Corjos, Mihai Constantinescu, Stere Gulea, Elisabeta Bostan, Manole Marcus, Serban Marinescu, Tudor Märäscu, Cornel Diaconu, Ada Pistiner, Maria Callas Dinescu, Constantin Vaeni

5) Mediocri
Sergiu Nicolaescu, Geo Saizescu, Malvina Ursianu, Horea Popescu, Gheorghe Vitanidis, Gheorghe Naghi, Dinu Cocea, Mircea Muresan, George Cornea, Demian Iosif, Cezar Grigoriu, Mihai Iacob, Aurel Miheles, Iulian Mihu, Doru Nästase, Cristina Mihäilescu-Nichitus, Cristiana Nicolae, Adrian Petringenaru, Ion Cärmäzan, Letitia Popa, Timotei Ursu, Stefan Traian Roman, Nicu Stan, Dinu Tänase, Dan Marcoci

6) Submediocri
Virgil Calotescu, Andrei Cätälin Bäleanu, Mircea Moldovan, Valeriu Drägusanu, Savel Stiopul, Vladimir Popescu-Doreanu, David Reu, Laurentiu Damian

7) Slabi
Anghel Mora, George Busecan, Serban Creangä, Gheorghe Tobias, Andrei Cälärasu, Daniel Bärbulescu, Francisc Munteanu, Geta Doina Tarnavschi

8) Foarte slabi
Boiangiu Alexandru, Alecu Croitoru, Dinulescu Dumitru, Adrian Isträtescu-Lener, Dan Mironescu, Nicolae Opritescu, Cornel Todea, Gheorghe Turcu, Constantin Dicu

9) Groaznici
Mircea Drägan, Haralambie Boros, Lucian Mardare, Stelian Stativä, Mircea Daneliuc (1989-...)

0) Abtineri
(Regisori asupra cärora nu pot emite nici o pärere concludentä - au lucrat prea putin, sau nu le-am väzut filmele, etc. Asupra unora AM opinii proprii - de exemplu, pe Bocänet îl consider BUN, sau pe Codre, SLAB, dar câte un singur film e insuficient ca sä emit verdicte.)
Alexandru Bocänet, Petre Bokor, Nicolae Breban, Florin Codre, Mihnea Columbeanu, Radu Mihäileanu, Marius Sopterean, Felicia Cernäianu, Carol Corfanta, Titel Constantinescu, Constantin Neagu, Bose Ovidiu Pastina, Dorin Mircea Doroftei, Plângäu Mircea, Drägulescu Bogdan, Gostin Ion, Radu Guräu, Mungiu Cristian, Radu Nicoarä, Ion Nitä, Constantin Päun, Cristu Polucsis, Cristi Puiu, Alexandru Danciu Szatmari, Gabor Tompa, Elefterie Voiculescu
(si toti acei regisori tineri din ultimii ani cärora n-am reusit sä le väd filmele).
Esti sigur ca i-ai marcat pe toti?

Intr-adevar Ciulei e singurul REGIZOR de calitate, flancat de Tatos si Saucan, in rest mai pot fi notate cateva zbuciumari estetice : Vaeni(Zidul), P. Calinescu (Porto-Franco), Gulea (Morometii), Muresan (Rascoala), Veroiu ( Sa mori ranit din dragoste de viata) si Daneliuc (Cursa).
Pintilie e subred de tot, si-a ales doar scenarii stupide si triviale (mai putin O vara de neuitat ) si de fapt ce vrea sa demonstreze Pintilie cu "neorealismul" lui autohton ?
Iar Iliu a aplicat si el ce-a invatat pe la rusi.
PS: Trebuie sa adaug un film pecetuit in memoria mea cinefila: "Operatiunea Monstrul" de Manole Marcus.

nume
08 Jan 2005, 18:20
Le punctasem si eu pe astea.

"Iar Iliu a aplicat si el ce-a invatat pe la rusi. " Si?
A aplicat bine oricum.

Operatiunea monstru - da, corect. Imi scapase, si ar mai fi.

Pitbull
09 Jan 2005, 00:38
O, ce bine cä propunerea mea a fost fecundä! Se leagä o discutie substantialä si interesantä, mä bucur!
Hai sä-ncepem sä räspundem - punct cu punct (sau, "cuvânt cucu vânt", vorba lu' Tapinarii).

* * *

Nume:

Iliu, Ciulei, Pintilie.
Ultimii doi au fost invataceii maestrului, au facut si asistenta de regie la Iliu.
Asa e, si se cunoaste!

Henry Colpi (chiar daca e francez are legatura cu ce s-a intamplat in cinematografia proletara a anilor '50 - Codin, Steaua fara nume)
DA! Necesarä precizare!

Serban Marinescu (Cei care platesc cu viata; Cel mai iubit dintre pamanteni).
La drept vorbind, îi accept integral NUMAI "Moara lui Cälifar". Din päcate, filmul äla l-a fäcut mai mult Ghibu', când Serbänel încerca sä spunä si el câte ceva, domnu' operator îl repezea: "Taci dracu' cä mä-ncurci!". "Cel mai iubit...", în ciuda unor secvente frumoase, îl detest. Profanarea lui Preda! (Sau era si ästa tot un "pretext"?) "Cei care plätesc cu viata", onorabil, dar nu îndeajuns... "Domnisoara Aiurica" (sau... "Gäurica"?), o labä tristä. Pe platou, în Buftea, venea la mine Vali Uritescu, disperat: "Mä Mihnea, ce vrea bäiatu' ästa de la mine mä, cä nu pricep? Îl întreb cum sä-i fac secventa asta..." (era aia cu galosul pe linia de tramvai) "...si el, cicä: päi, nea Vali, bagä si tu asa... mä-ntelegi... adicä, mhhhr! si pe urmä... Hai cä esti actor mare, te descurci tu!"

Poate Blaier cu Prin cenusa imperiului si Crucea de piatra, in rest e varza.
As zice în primul rând "Ilustrate cu flori de câmp" - si, da, în bunä parte "Prin cenusa imperiului". "Crucea..." o consider una din foile verzei generale (cu exceptia câtorva secvente: aia cu Fänus Neagu, si aia cu "Zi-mi Bubi!" Iatä, paradoxal: o felatiune REUSITÄ pe film - si, culmea, mai era si homosexualä!)

Inebunesc si-mi pare rau, (...) debuteaza si baiatul lui Uritescu.

Nu, Bogdänel a debutat în "Al patrulea gard lângä debarcader", Cristiana Nici-o-Laie, 1985. Sä vedeti fazä! Terminase a unspea (Bogdänel, nu Cristiana, aia cred cä nici grädinita n-a terminat-o), voia sä dea la regie, îl meditam. Se dau probe la film. Zic: "Hai si tu!" Vine. OK, se înscrie, a doua zi îl cheamä la probe video. Dup-amiazä, îl trimisesem la "Citizen Kane" (cä, de! Îl pregäteam pentru regie.) Ce-mi träsneste mie prin cap? Alerg la cinematecä - acolo, omor! Väd un prieten, îi zic: "Bäi, fugi în salä, rându' enspe, locu' cutare, ai sä vezi un tip care seamänä cu Valentin Uritescu! Zi-i sä vinä la poartä!" Apare Bogdan, socat: "Ce...? A, tu erai? Ce-i, arde?" "Da," zic, "ia aici!" Si-i dau scenariul printre usi. "Toacä-l pânä mâine, când vii la probä!" Si a luat proba, bäiatu', da' ar fi luat-o si färä ajutorul meu, cä era chiar bun! Asa s-a fäcut Bogdan Uritescu, din viitor regisor, actor!

Saizescu, cu tot de a facut pana acum (sper sa nu mai c*** nimic, imi vine sa vomit numai cand ii vad moaca).
În genere, cam ai dreptate, dar adevärul e cä a comis si o comedie bunutä, în tineretele lui: "Balul de sâmbätä searä". Chiar si-n "Secretul lui Bacchus" se mai poate gäsi câte ceva, pe ici pe colo. Da-n rest, rämâne cum am stabilit! ;)

5)Infecti, de c*****
(...) Elisabeta Bostan.
Hai cä m-ai uns pe suflet! :D

Corjos
Mäi, nu... Hai sä fim cinstiti... "Ora Zero" si "Pädurea nebunä" aveau destule calitäti. Iar în "Declaratie de dragoste", dintr-un scenariu care era o diaree purä, cap-coadä, a reusit sä facä... mäcar o biciuscä sensibilutä si curäticä. (Apropo, a fost primul meu film ca asistent în Buftea.) Sigur, pe urmä, a luat-o-n jos, iar "Liceenii rock'n'roll" a fost o labä tristä räääu! (Noroc cä Sergiulicä, între timp ajuns producer, i-a dat "Liceenii în alertä" lui Mirciulicä Plângäu, ca sä nu rämânä laba neorgasmizatä!)

Bratu
Înteleg cä ti se pare învechit, si era într-adevär - chiar pentru epoca aia. Dar PROST nu era, dimpotrivä. Omul STIA MESERIE. Necazul era cä nu se mai dezlipise din nivelul scolii sovietice vechi pe care o urmase - bunä, substantialä, dar depäsitä si aia.

Cristina Nichitus, infecta infectelor
Cä tanti e infecta infectelor, subscriu. Totusi, "Pädurea de fagi" avea unele calitäti surprinzätoare.

Sopterean, un rahat cu ochi care isi dedica filmele lui Fellini.
:D:D:D Ce-ai mä cu Soptericä? E bäiat gigea. A ajuns si sef de catedrä... ;)
(Apropo, el e de fapt un golemut însufletit de Zizi Bostan, asa cä mai bine înjur-o pe ea.)

Cred ca nu ai vazut La capat de linie, la mine e in top 10.
Într-adevär, l-am pierdut. Si am auzit atâtea lucruri bune despre el, încât consimt: dacä-l väd, s-ar putea sä-l salt pe Dinu-n top.

(MA FACI SA RAD) Mihai Constantinescu (AGAIN)
"Despre o anume fericire", "Tatä de duminicä" si "Singurätatea florilor" erau sensibile, si frumusel lucrate. Mäcar pentru atât.

Maria Callas Dinescu (ASTA NU FACEA FILME UTILITARE PE LA BUFTEA? NU SE OCUPA CU FILMARILE DIN ELICOPTER?)
S-o fi ocupat, cä jalea aia de "Comenzi speciale" pre multi a popit ea! Mi-am fäcut si eu veacul pe-acolo vreo sase luni, ca regisor secund. Chestia e cä banii curgeau gârlä, ca sä filmezi sondori beti si mecanici electrocutati. Äl mai tare din parcare era Corfanta, filma pentru câte un singur film, si-i ieseau sase! Jumate din filmäri i le fäceam eu, si el lua banii. Da' las' cä era bäiat bun. Mamä, ce betii am tras - mai ales cu cascadorii! Paulicä Fister, povestindu-mi cum a regulat-o el pe Marlene Jobert! (Chiar, pe-asta o stiati? Nu e poantä, pe bune! I-a cäsunat pe el gagicii, când filma aici la "Mirii anului II").
Revenind la Maria Callas Dinescu. "De bunä voie si nesilit de nimeni", din nou, un love story curätel. Pe urmä, cu "Bunicul si doi delincventi minori", a dat cu mucii-n fasole.

Horea Popescu (CUIBUL DE VIESPI E UNUL DINTRE CELE MAI BUNE FILME ROMANESTI)
N-as zice. Desi filmul mi-e foarte drag, personal, cä am lucrat la el si am pus mult suflet, sustin totusi cä e ratat BIG TIME, si exact din douä motive:
- Nea Horicä a rämas, din päcate, doar un foarte bun regisor de teatru. Avea viziune cinematograficä, dar nu stia s-o închege.
- I-au adunat Pivniceru si Boris în echipä toate jegurile si toti bisnitarii din Buftea. Vintilescu, director de film! Ion Ion, secund! Râsu-plânsu', monser! Furau ästia TOT, si nu erau în stare sä pregäteascä O ZI de filmare! Leit-motivul era: "Azi nu se filmeazä!" George Constantin s-a enervat, a vrut sä renunte la rol - adicä sä-si batä joc de un monstru sacru de talia lui? Pânä când? Tin minte cum alergam dupä el pe scärile de la National, sä-l împac, si abia pe strada Arghezi i s-a fäcut milä de mine si zice: "Hmm, bine, bäiete, sunä-mä cu douä ore înainte, când se hotäräsc sä filmeze."
Pânä si Vivi Drägan Vasile, un operator bun altminteri, trägea unsharffuri si subexpuneri si voaluri pe singura dublä bunä, de-atâtia nervi si improvizatii!
Am muncit cu figurantii äia de mi-au särit capacele, sä încropesc si eu atmosfera anilor '30 - cä mä ambitionasem, pe-atunci încä mai credeam cä era o sfârâialä sä fii asistent de regie. Noroc cä echipa de costume era bunä (Andreea Hasnas, cu câteva asistente serioase), iar cu scenografia am fäcut putinä instructie si s-a rezolvat. (Apropo, de la chinul äla am rämas cu cele mai frumoase amintiri). Iar când cänänarii de la productie n-au vrut sä pläteascä figurantii, äia au särit sä mä linseze, în Gara Obor! Pân-la urmä i-am împäcat si i-am convins sä filmeze ÎNCÄ O NOAPTE, pe gratis! Rezultatul? Dupä terminarea filmärilor, Vintilescu si Ion Ion mi-au fäcut referat la productie, ca sä-mi bage pe gât unele din furturile lor! (Dupä ce furaserä inclusiv jumate din banii cuveniti nevestei mele din vremea aia, care o juca pe sotia doctorului Faustin - Alfred Demetriu. Noroc cä mä prinsesem din timp cum stä treaba, si i-am pus la loc din bonuri de figuratie - adicä, ce puii mei? Numai ei sä mangleascä, si eu sä nu-mi duc nevasta la 2 Mai de 23 august? Ce suntem aicea, facem cinema sau fucem pisici?)
Oricum, Nea Horicä mi-a fäcut un cadou de care iar îmi amintesc cu drag. Îi mai stii pe cei doi ciocli, care scapä sicriul peste gäinile lu' Raluca Zamfirescu? El eram äla cu barba mai neagrä. Cel cu barba mai maro era Fane Pârvulescu, asistent de scenografie. (N-am luat bani pe asta, evident, cä nu era voie, da' ce conteazä? Ne-am jucat frumos.)

Gheorghe Vitanidis (DE ACORD, BAIETII NOSTRI SUCKS BIG TIME),
Cam TOT ce-a fäcut Vitaminis sugea HUGE TIME, dar mie "Räutäciosul adolescent" tot mi-a pläcut.
Apropo, mi-a spus Nae Caranfil cä Pusi (Vitanidis jr.) e-n puscärie pentr-un viol. Stie cineva ceva? ;)

Iulian Mihu (FELIX SI OTILIA MERGE)
Just.

Doru Nästase (SE PRICEPEA MAI BINE LA SPECTACOLELE DE 23 AUGUST SI LA REGIZAREA UNOR SECVENTE DE MASE CU sergiulica)
Adevär gräit-ai. De la asta i s-a si tras. L-a regulat Heghedus la cap pân-a fäcut infarct. (Doru, säracu', era un inimos, punea suflet chiar si-n cäcaturile alea.)

Mircea Moldovan (PINTEA E FOARTE BUN, POATE VORBIM DESPRE SCENA
ZBORULUI HAIDUCILOR, CARE IMPRESIONEAZA SI MAI E SI REALA PE DEASUPRA)
Da, mi-a pläcut si mie, si e realä într-adevär.
Dar în rest...? As zice cä aia e cam singura lui secventä unde-a nimerit-o. (Iar "Pintea", în general, da... Film onorabil.)

Alecu Croitoru (MI-E SIMPATIC DAR E SLAB)
Cum sä nu fie simpatic "Profesorele"? Din päcate, keystonu-i cä în afarä de "Vârstele omului", NIMIC nu i-a mai iesit. Cel mai drag film al meu, cä eram pusti si m-a luat gansteru' sub aripa lui, sä ucenicesc în echipä: "Al treilea salt mortal". Mi s-a-ntors stomacu' pe dos la premierä...
Totusi, cred cä-l sun zilele astea, sä bem o palincä, sä mai depänäm amintiri, sä i-l prezint si pe fi-miu... Family rulz! ;)

Nicolae Opritescu (GLUMESTI NU? VIS DE IANUARIE DOESN'T RING U A BELL?)
O, si ce mai bell! La vita e bella, într-devär! Altä poveste frumoasä!
Am väzut "Vis de ianuarie", si mi s-a aplecat. Am simtit cä era cel mai prost film väzut vreodatä.
Da' vezi tu, eu tocmai mä pregäteam sä dau la regie. Si se leagä cä, întâmplätor, maicä-mea îi traduce lui Nicky Opritescu o lucrare în francezä. Si-l roagä ca, în loc de bani, sä mä testeze si pe mine putin. O.K., mä duc la el. Din vorbä-n vorbä, mä întreabä si de "Vis de ianuarie". Eu, cocosel tânär si fudul, si care funciarmente nu pot sä ling în cur pe nimeni, încep sä-i fac filmu' harcea-parcea. La sfârsit, râzând, zice: "Mäi bäiatule, stii câtä dreptate ai? Mai bine nu-l vedeai, ti-ai cheltuit banii de pomanä!" A doua zi, o sunä pe maicä-mea: "Doamnä, de ce mi l-ati mai trimis? Nu mai am ce sä-l învät, dacä e un Dumnezeu în cer, bäiatul inträ sigur!" (Si a fost un Dumnezeu în cer, cä am intrat.)
Cu ocazia acelor discutii, m-am convins cä Opritescu era un ADEVÄRAT pedagog de cinema. (Si drept sä spun, mai aveam multe de învätat, si omul, în douä-trei zile de discutii, m-a învätat ENORM. Pot spune cu mâna pe inimä: färä întâlnirea cu el, nu cred c-as fi intrat la regie!)

(LA CODRE FILMUL ALA CU SOBOLANII A FOST MAI MULT UN MOFT, CRED CA A VRUT SA-SI DEMONSTREZE CA POATE, EU STIU CA EL E ARTIST PLASTIC, ORICUM SECVENTA FELATIEI DIN FILM E BETON).
Codre este un MARE sculptor. Si specialist în cai. Si fost cascador, în tineretele lui. Si om de afaceri.
Si eram la el, fi-miu se juca cu Tracus (dogul lui danez - mä mir cä nu i-a zis Deceneu, sau ceva!), iar eu încercam sä-i explic lui Florin ce nu i-a iesit în "Sobolanii rosii". (Eu, de bunäcredintä - si iar incapabil sä ling în cur!) Codre mä asculta, cu o expresie de tot mai strepezitä suferintä... pânä n-a mai rezistat, si mi-a trântit-o: "Dar tu de Douanier Rousseau ai auzit? N-a fost un pictor naiv? Si n-a fost mare? N-a creat un nou curent în picturä? Ei bine, asta sunt si eu în cinema, si asta se va întâmpla dupä «Sobolanii rosii»!"
Dacä täcea, sculptor rämânea!

Radu Mihäileanu (TRAHIR - SUPERB)
Da, precum am spus. Unele mici ezitäri, dar de înalt nivel. Filmul stä în picioare, si stä bine, nici vorbä!

Plângäu Mircea (PROSTU' SATULUI, II MIROASE FLATULATIILE LUI SERGIU)
Hai, mä, ce-ai cu Mirciulicä? Ce, nu-i bäiat bun? Eteee...!

* * *

Marx:

Esti sigur ca i-ai marcat pe toti?
Dom'le, sunt asa de multi... M-am sträduit, da' se prea poate sä-mi fi scäpat vreunii... Da, ai dreptate. Nu l-am pus pe Remus Nastu.

Intr-adevar Ciulei e singurul REGIZOR de calitate, flancat de Tatos si Saucan, in rest mai pot fi notate cateva zbuciumari estetice : Vaeni(Zidul), P. Calinescu (Porto-Franco), Gulea (Morometii), Muresan (Rascoala), Veroiu ( Sa mori ranit din dragoste de viata) si Daneliuc (Cursa).
Aici sunt de acord sutä-n mie. Într-adevär, chiar si Gulea si Muresan, atât de slabi în fond, au plesnit-o pe felie cu "Morometii" si "Räscoala".
În privinta lui Pintilie, cum se stie, pärerile noastre concordä iar. Dar hai sä nu mai insistäm, cä-l întristäm pe Nume si pe altii din acelasi partid - chiar si pe Führer äla, sau Kaizer, sau cum îl chema.
(Apropo, ce mi-a pläcut discutia aia! Lätram cu totii: sä zicem cä eu aveam un lätrat de Pitbull. Herbert îmi tinea isonul ca un Rottweiler. Marx, un Bullterrier, la o adicä. Nume protesta cu läträturi oneste, de Ciobänesc German, eventual. Floydman contribuia si el, cam ca un Saint Bernard. Si-n tot haloimäsul ästa, se-auzea un scheläläit pitigäiat, care mä fäcea pe mine "pechinez"! Nu-i vorbä, c-a si täcut de-atunci!)

Iar Iliu a aplicat si el ce-a invatat pe la rusi.
Cum spunea si Nume: Si ce, n-a aplicat BINE? În fond, CINE-I ÄLA (fie el cineast, pictor, doctor, fizician, sau sut de buzunare), care nu aplicä ce-a învätat de la maestrii lui? Si-apoi, scoala rusä de cinema a fost una dintre cele mai mari ale lumii (poate chiar cea mai mare, în ansamblu) - läsäm la o parte ideologia comunistä.
Aici ar merge perfect butada aia: "Särman e profesorul care nu-i întrecut de discipolii lui!"

Trebuie sa adaug un film pecetuit in memoria mea cinefila: "Operatiunea Monstrul" de Manole Marcus.
Nu zic nu, desi avea inegalitäti. La Marcus, as spune "Actorul si sälbaticii". Desi era o falsificare grosolanä a istoriei pe toate planurile (iar pe mine, ca tip de dreapta, chiar m-a revoltat) - totusi, fatä de cinemaul de-acolo, jos päläria! Nu numai Tomitä Caragiu, care era URIAS, dar tot filmul! Cam asta a fost perioada de vârf a lui Nolly Marcus, dupä cäcaturile de "Conspiratia" si "Departe de Tipperary". Noroc cä "Capcana" - cacofonie voluntarä - se tinea bine cu puscäturile * la Sergiulicä, altminteri toatä trilogia cu colonelul de securitate Roman (fostul comisar al lui Bombardel) era nu numai tâmpitä, dar si o insultä la adresa Täränistilor, Liberalilor si, mai ales, a eroilor rezistentei din munti. Iar pe urmä, bietul Marcus a intrat într-o degenerare progresivä... Dar pentru "Actorul si sälbaticii" si "Operatiunea Monstrul" meritä sä-l iertäm.

* * *

Muicäää, sase pagini jumate! Am înnebunitärä de tot! Înc-un pic, si ajung Bufnilä Two! Iertare, popor!
Vezi, mä Nume, vezi ce mi-ai fäcut? Te plângi cä le scriu lungi, da' tu de ce pomenesti de "Cuibul de viespi" si de cum îi sufla-n cur Plângäu lui Nicolaescu? Ca sä-mi dai cep la butoiul memorialistic? Bine cä nu m-am apucat sä vä scriu un compendiu al înjuräturilor lui Sergiulicä la filmare - pe-alea le läsäm când ne-ntâlnim sä bem ceva, cä dacä nu zbier si nu topäi strâmbându-mä ca el, se pierde jumate din haz.)
Cred cä trebuie sä facem un topic nou: "Amintiri din Buftea".
(Bine, când o sä-mi public memoriile, îti dau un volum cu D... dicatie.)

Nae
09 Jan 2005, 02:04
cata munca, cate munca... meriat oare?

eu nu o sa incep sa scriu 6 pagini, pentru ca nu are nici un rost. deh, mai bine alegeti un regisor, si filmele lui, si discutati in parte despre fiecare, asa, nu am rabdare sa citesc, si nici sa raspund...

totusi, ma bucur de atata enthuziasm.

p.s. trebuie sa vezi La Capatul Liniei... dinu tanase, chiar nu merita sa fie in aceiasi categorie cu Sergiulica.

nume
09 Jan 2005, 02:37
Da, nae are dreptate, cred ca ar trebui create topicuri separate , discutate fiecare in parte si fragmentata discutia.

Pt. mine, mare junkie, nu e nici o problema sa citesc atata, mie chiar imi plac dezvaluirile .... dar e foarte greu sa urmaresti mesajele in ansamblul lor si sa mai si raspunzi. Pierzi ideea.

Nae
09 Jan 2005, 02:47
poate nu topicuri separata, ci aici, dar mai incet asa. unu' cate unu'.

hai, sa inceapa cineva cu un regizor, cu filmele lui, si dece crede el ca e bun/prost/mediocru etc, etc. asa cred ca reusim cu totii sa ne facem o impresie despre acel regizor.

nume
09 Jan 2005, 11:08
@pitbull
Domnisoara Aurica e penal.

Profanarea lui Preda ? De ce ? Mie mi-a placut filmul, a surprins "esenta jegoasa" a cartii. Ce vroiai sa-i arate pe aia doi cand erau in marile iubiri ? Ma refer la a doua gagica, imi scapa numele, care nici nu apare in film.

Ilustrate cu flori de camp e o insulta adusa romancelor care se chinuiau sa faca avorturi prin baraci tiganesti, pentru ca tovarasul vroia ca fiecare familie sa aiba 4 bovine in ograda.

Padurea de fagi e o voma si un jeg, adevarul este ca trebuia sa avem un film si cu telefoniste. Ce ele nu e oameni ? :w00t:

Tata de duminica, sa zicem.

Mai, astea-s niste l*** triste, care mai tin de unii nostalgici si de jurnalul intim al celor ce au lucrat in bashita noastra cinematografie. Cam atat.

Callas Dinescu jeg, punct.

Cuibul de viespi rezista. Nu se vede "furaciunea" in el. De furat se fura peste tot, nimic nou sub soare.

Rautaciosul adolescent - de ce toate filmele romanesti trebuie sa se termine cu stop cadru? Nu inteleg, tampitii se copiau intre ei ca boii.

Faza cu Doru Nastase e adevarata, o stiu si eu. Cu 2 zile inainte de 23 august, la previzualizari nu i-a placut lu' nea nicu ceva. Omul (Nastase), a fost trezit cu noaptea in cap si pus sa refaca megalomania cu stegulete si placute colorate. A cedat.

Opritescu isi apara filmul, chiar il si lauda pe Antena 1. Spunea ca a avut ecouri si in Franta :w00t: , la IADEH (parca), unde e el profesor de regie.

Nu cred ca au plesnit-o cu Morometii si Rascoala. Nu cred ca exista "plesneala". Daca exista asa ceva o plesnea si sergiu, marele futac al Romaniei.

Operatiunea monstrul e inegal, naiv si fermecator.
Ma dispera tigara lui Caragiu, care cand e aprinsa, cand stinsa, cand la jumate', cand chistoc etc etc etc

Mala Portugal
09 Jan 2005, 18:31
Pintilie e subred de tot, si-a ales doar scenarii stupide si triviale (mai putin O vara de neuitat ) .
:shock: :shock: :shock: Reconstituirea intra la capitolul 'triviale' sau la capitolul 'stupide'? :shock:

Pitbull
10 Jan 2005, 00:37
Nae:

- cata munca, cate munca... meriat oare?
- Ajurea, muncä! Taclale, monser! Suetä. Mi-a fäcut pläcere. (Desi, pe de o parte, ai tu dreptate: mi-a consumat oarece ore de muncä REALÄ; desi aia e asa de cäcäcioasä, cä nu-mi pare räu cä m-am relaxat cu voi.)

Nume:

- Da, nae are dreptate, cred ca ar trebui create topicuri separate, discutate fiecare in parte si fragmentata discutia.
- Subscriu. Pentru Sergiulicä, Pintilie si alti câtiva avem deja topicuri. Unii, însä, sunt atât de mititei, vechi si morti de mult (sau/si la propriu, sau/si la figurat), încât nu cred c-ar merita. Poate cä despre äia multi si märunti ne putem conversa totusi aici - oricum nu sunt multe de spus.

De fapt, iatä, Nae a zis bine:
- poate nu topicuri separata, ci aici, dar mai incet asa. unu' cate unu'.
hai, sa inceapa cineva cu un regizor, cu filmele lui, si dece crede el ca e bun/prost/mediocru etc, etc. asa cred ca reusim cu totii sa ne facem o impresie despre acel regizor.
- Voi propune eu unul, în finalul mesajului.

Nume:
- Profanarea lui Preda ? De ce ? Mie mi-a placut filmul, a surprins "esenta jegoasa" a cartii.
- Päi tocmai asta e! Cartea nu are o "esentä jegoasä", are ESENTÄ FILOSOFICÄ (dupä umila mea pärere, cam ratatä de Preda, dar totusi, substantialä si nobilä!). Jegoasä e o LATURÄ a cärtii - mizeria acelei epoci care umilea si schilodea atât de abject intelectualii (si nu numai pe ei; cam TOT ce era de valoare). ORICE ecranizare a unei asemenea cärti, indiferent de inventivitatea proprie a cineastului, are datoria esteticä sä mentinä echilibrul de ansamblu - inclusiv între "esenta nobilä" si "laturile jegoase". Or, aici, asta nu se regäseste - e NUMAI jegul.

- Ce vroiai sa-i arate pe aia doi cand erau in marile iubiri ? Ma refer la a doua gagica, imi scapa numele, care nici nu apare in film.
- O chema Suzi Culala. Si, DA, exact asta voiam! Desigur, nu "sä-i arate... în marile iubiri", dar sä continä acea componentä a povestirii, tratatä cinematografic asa cum se cuvenea: sensibil, rafinat, curat. Hai, mä Nume, mä, ce naiba, cä doar le ai bine pe astea cu filmul! Nu existä pe lumea asta MARI filme de dragoste, sau mäcar mari componente romantice ale unor filme mai complexe? (Si nu mä refer la melodrame, siropuri si telenovele, stii bine! "Anna Karenina"! "Dr. Jivago"! "Maestrul si Margareta"! - mäcar cä încä nu i s-a fäcut ADEVÄRATA ecranizare. "Romeo si Julieta"! "Trubadurii diavolului!" "Scurtä întâlnire"! "Floarea soarelui"! "Identificarea unei femei"! Pânä si "Proba de microfon" - ce mult spune izbucnirea aia finalä a lui Ani, în plin jeg al iesirii din fabrica de becuri, si mersul amar al lui Nelu pe urmele ei, prin cartierul de blocuri din Fieni...)

- Ilustrate cu flori de camp e o insulta adusa romancelor care se chinuiau sa faca avorturi prin baraci tiganesti, pentru ca tovarasul vroia ca fiecare familie sa aiba 4 bovine in ograda.
- Just! Dar ca expresie cinematograficä, jos päläria! Atâtea filme (si nu numai la noi, uite, sovieticii de pildä) aveau continutul imoral si mincinos, si meseria (sau chiar arta), brici! Ce sä-i faci, arta ESTE o curvä, uneori! Trist, dar adevärat!

- Cuibul de viespi rezista. Nu se vede "furaciunea" in el. De furat se fura peste tot, nimic nou sub soare.
- Adevärat, voiam doar sä spun cä s-a väzut la alt nivel: în conditiile alea imposibile, Horea Popescu a cedat, n-a mai fost în stare sä-si transpunä pe ecran viziunea. Filma în grabä, nervos, improvizat, cu compromisuri, etc.
Dar nu numai atât. Întrucât au fost aläturi de el tot timpul, am putut observa clar: ca regisor de teatru (foarte bun, de altminteri), îi lipseau, din päcate, prea multe elemente esentiale pentru a face cinema bun din niste imagini care altminteri, în mintea lui, erau minunate.

- Rautaciosul adolescent - de ce toate filmele romanesti trebuie sa se termine cu stop cadru? Nu inteleg, tampitii se copiau intre ei ca boii.
- Ai dreptate, dar esti anacronic. La sfârsitul anilor '60, când s-a fäcut "Räutäciosul...", stop-cadrul final abia începea sä se foloseascä, încä mai era proaspät si expresiv. Obsesia de-a-l folosi d-a-mboulea a urmat dupä aia, întinzându-se ca o peltea prin toti anii '70. (Întâmplätor, chiar si "Operatiunea Monstrul" - iubirea ta - si "Actorul si sälbaticii" - iubirea mea - cad în päcatul ästa!)

- Opritescu isi apara filmul, chiar il si lauda pe Antena 1. Spunea ca a avut ecouri si in Franta, la IADEH (parca), unde e el profesor de regie.
- N-am prins faza asta. Dacä asa e, înseamnä cä tipul e un ipocrit, si trebuie sä-mi revizuiesc pärerea despre el - ceea ce m-ar întrista...
Da, e profesor de regie la I.D.E.C. (Institute des Etudes Cinématographiques - sper cä stiu bine denumirea; nici eu n-am fost pe-acolo).

- Daca exista asa ceva o plesnea si sergiu, marele futac al Romaniei.
- Päi si n-a plesnit-o cu "Dacii" si "Mihai Viteazul"? Hai sä fim obiectivi, cä tot un bou rämâne.

- Ma dispera tigara lui Caragiu, care cand e aprinsa, cand stinsa, cand la jumate', cand chistoc etc etc etc
- Har Domnului! Celebrele lipsuri de racord din filmele românesti! Noroc cä se-ntâmplä si la case mai mari! În "Matrix", de pildä, erau de-a dreptul delirante - si nu se datorau "realitätii virtuale"!

Iar acum, propunere de regisor pentru discutie - si cred cä meritä sä-i facem un topic aparte (decideti voi):
NAE CARANFIL!
Hai, care s-aruncä?

nume
10 Jan 2005, 09:02
Ok, a trebuit sa-mi cumpar un caiet ca sa-ti raspund.

Bine, Cel mai iubit ... putea iesi si altfel. Mie mi-a placut si asa. In plus, e de admirat ... al doilea film "bastinas" realizat cu bani "privati", dupa Sobolanii rosii al lui Codre. (Stiam ca e sculptor, a fost si scandalul cu achizitia casei parintesti a lui Brancusi)...
Poate vorbim si de "omul cu tava" (cred ca stii despre cine e vorba). Are un rol secundar (cum altfel), in Cel mai iubit... Acest ultim rol, ii incununeaza cu brio cariera de "vesnic secundar".Cred ca merita mai mult, ma rog ...

Anna Karenina - neinteresant.
Dr. Jivago - da, da superb. Lean e printre favoritii mei, Ryan's daughter printre preferate.

Proba de microfon - ai dreptate, "estetica jegului" poate fi si altfel interpretata ... spre latura mai sentimentala a lucrurilor. Urmarirea aia printre blocurile de nefamilisti si mormanele de moloz mi-a placut si mie.

Faza cu rusii s-a mai discutat, destul de anemic. Si Crucisatorul... este o capodopera ca si filmele de propaganda nazista (vezi Leny Riefenstahl cu Triumful vointei, Olimpia), chiar daca subiectul ...Chestia asta se aplica si la Duminica la ora sase.

Ilustrate cu flori de camp e varza, zau ...

Rautaciosul adolescent - da, uitasem ca e din '60.

Sergiu e un jeg, refuz sa-i mai acord din timpul meu in acest subiect.

De la Caranfil am ramas cu un singur lucru, din E periculoso... :
" Noua zece, p*** mea armata trece ! ".
E veche dar eu nu o stiam. Atat.

marx
10 Jan 2005, 17:16
:shock: :shock: :shock: Reconstituirea intra la capitolul 'triviale' sau la capitolul 'stupide'? :shock:
Desi n-am pretentii ca H. Patrascu sa fie un fel de Paul Schrader al lui Scorsese, scenariul de la Reconstituirea e scris, parca, la indemnul lui Ion Heliade Radulescu: "scrieti, baieti, dar numai scrieti!"
PS: crezi ca daca sunt aruncate cateva spanuri anti-ideologice inseamna ca are si valoare?

nume
11 Jan 2005, 03:18
Desi n-am pretentii ca H. Patrascu sa fie un fel de Paul Schrader al lui Scorsese, scenariul de la Reconstituirea e scris, parca, la indemnul lui Ion Heliade Radulescu: "scrieti, baieti, dar numai scrieti!"

Aberezi (ca sa fiu delicat), l-ai citit macar ?

marx
11 Jan 2005, 16:06
Aberezi (ca sa fiu delicat), l-ai citit macar ?
Ca sa pastram tonul tandru, daca tu esti implicat emotional in reconstituirea memoriei, nu-mi poti cere si mie sa fiu la fel de orb.

nume
12 Jan 2005, 05:01
Nu esti orb dragule, observ ca scrii aici, deci vezi monitorul, tastele. Sau poate ai un calculator in braille... Esti doar ignorant.
Cam atat.

Pitbull
13 Jan 2005, 02:05
Deci, Nae Caranfil...
Dupä pärerea si cunostintele mele, cel mai bun regisor român la ora actualä, si cel mai sigur ca perspective.
Totusi, îl marcheazä si unele defecte secundare, asupra cärora voi stärui imediat.
Ca sä-ncepem cu alea bune, cred cä e un exemplu viu al ingratului termen "talent", care se poate recunoaste atât de usor, dar se defineste atât de greu. Principalul pilon al "talentului" lui coincide cu cel al talentului regisoral. Construieste SITUATII DRAMATICE - acele nuclee ale dramaturgiei de teatru si de film care se bazeazä pe ecuatia "dacä... / dar dacä...". Oricât ar pärea de simplä treaba asta, majoritatea nu stiu s-o facä - sau, în cazuri mai fericite, "învatä" s-o facä, iar atunci de multe ori le iese formal, conventional, steril, scrâsnit. Nae intuiste termenii "dacä / dar dacä" spontan si autentic, si o face virtualmente întotdeauna. Modulul dramatic se constituie echilibrat, firesc si ofertant, fie ca bazä a unui întreg scenariu, fie ca motivatie a câte unei singure secvente.
Apoi, Nae stie SÄ OBSERVE VIATA asa cum e, si s-o descrie fidel si interesant, pânä în cele mai mici detalii - asta fiind cea mai vizibilä calitate a filmelor lui.
O träsäturä definitorie pentru el, desigur, este UMORUL. Oricât de hârsit prin comedii bune si rele sunt, chiar si la vârsta mea râd d-a-mboulea numai când mä gândesc la unele dintre cele mai hazoase secvente ale lui.
Apoi, o altä calitate fundamentalä a regiei, pe care o are din plin: STIE SÄ POVESTEASCÄ. Naratiunile lui cinematografice sunt nu numai clare si coerente, dar si antrenante, te captiveazä si te poartä.
Evident, cunoaste MESERIE. Stäpâneste bine tot ceea ce înseamnä mizanscenä, compozitie de cadru (cu toate elementele - n-am sä le mai însir aici), apoi montaj, post-procesare, etc. (Aici se impune o observatie personalä mai greu accesibilä: le are DE-ACASÄ. De la Zizi Bostan nici n-avea ce sä învete. Si le-a cultivat si dezvoltat singur, lucrând.)
Ca lucru cu actorii, e bun la un nivel normal. Rezultatele se observä. Personajele lui se comportä firesc si expresiv. Pânä acum, în nici unul dintre filmele sale n-am väzut un actor care sä "bubuie", iar bâlbele sunt rare. Asistând la modul lui de a lucra cu ei, am constatat acelasi lucru: colaboreazä foarte bine, îi inspirä si-i îndrumä, färä a fi foarte spectaculos, sau a folosi cine stie ce "inovatii", sau vreo charismä regisoralä deosebitä.
În sfârsit, ceea ce le închide pe toate si asigurä calitatea si echilibrul de ansamblu al operei lui: o formä esentialä de SINCERITATE artisticä. Nu încearcä sä parä mai mult decât e, nu supraliciteazä, nici nu are false modestii si inhibitii. Stie ce vrea si o face onest.

Iar acum, defectele.
Toate calitätile enumerate mai sus functioneazä la un nivel prea SUPERFICIAL. Prin studentie, declara cä genul lui dramatic favorit e VODEVILUL - si, din päcate, se cunoaste. Regisorul lui favorit era Billy Wilder, iar Tarkovski îl läsa rece. Dispretuia filmele de tip "parabolä" sau "metaforä", filmele asa-zis "grele" sau "criptice", filmele multistratificate, declarând: "Nu cred în filmele tip rebus!" Pânä la un punct, avea dreptate, pentru cä multi se autocomplicä inutil, adesea din pur snobism - dar el arunca si copilul din copaie, o datä cu apa!
Nici unul dintre filmele lui nu se ilustreazä prin cine stie ce profunzimi. Cu onestitatea care-l caracterizeazä, se joacä interesant prin straturile exteriore ale realitätii, dar din päcate, se observä numeroase zone unde se puteau întreprinde demersuri analitice mult mai profunde si relevante în sträfundurile conditiei umane. (De pildä, drama profesorului din "Filantropica".) Acestea sunt punctate, dar nu explorate. În "E pericoloso sporgersi", le sonda putin mai adânc, dar tot prea aproape de suprafatä. (Si acolo, m-a cam frustrat sä simt cât de tulburätor se putea pätrunde în drama aproape cehovianä a acelui univers de provincie închis si präfuit, pe care pân-la coadä Nae nu-l prezintä doar la un nivel putin mai serios decât cel al "glumitelor".)
Al doilea mare defect al lui este o formä de INFATUARE ARTISTICÄ rezultând într-o anume imposibilitate de autoperfectionare. Când îi vine câte o idee bunä, de obicei se îndrägosteste de ea si o lucreazä asa cum e, rareori identificându-i imperfectiunile sau sansele de a creste si evolua. Pe acelasi principiu, nu acceptä niciodatä observatiile altora - desi de multe ori ar fi utile, sau sunt chiar strict necesare. În viata personalä, slavä Domnului, e la locul lui, agreabil si modest - si chiar foarte simpatic. Dar, ca regisor, l-a marcat întotdeauna principiul "I'm the best". Sigur, e firesc si läudabil, pentru cä în primul rând asta înseamnä încredere în sine, dar... duce si la autosuficientä. Este una dintre cauzele superficialitätii arätate mai sus, precum si ale multor stângäcii sau inadvertente surprinzätoare ale filmelor lui.
Am sä dau un singur exemplu, care cred cä e concludent. "E pericoloso sporgersi" a avut o fazä initialä de pregätire, în 1990, cu Daneliuc ca producätor (pe-atunci, filmul se numea "Duminici cu bilet de voie"). Îi eram regisor secund. Citind scenariul, am observat o nepotrivire flagrantä: desi partea din armatä se desfäsura cu câteva zile înainte de liberare, atmosfera de-acolo era caracterizatä prin crisparea si depresia din PRIMELE LUNI de armatä - lucru firesc: în realitate, pe Nae, acele prime luni l-au marcat îngrozitor; le-am recunoscut perfect în film, inclusiv multe momente pe care le-am träit împreunä: ofiterul Grecea (Florin Cälinescu), combinând elemente ale celor doi comandanti ai nostri, Burlacu si Coman, sau faza cu caporalul si carnetelul (ne amuzam copios de eternul conflict între caporalul Puscasu si soldatul Geamänä de la conservator). În fine. I-am atras atentia insistent: "Bäi Nae, soldatii ästia ai täi sunt PUFAREZI, nu veterani! Ai uitat ce caterincä fäceam noi în ultima lunä, cum ne bägam picioarele în toti si toate? Hotäräste-te: sau elimini iminenta liberärii, sau schimbi atmosfera si o aduci mai aproape de realitate." Räspunsul lui era întotdeauna un zâmbet afectat ("smirk", cum zic americanii) si läsarea lucrurilor asa cum erau.
Alt detaliu, tot de-acolo: eleva era fiica "tovaräsului colonel", comandantul de unitate. Dar pentru Nae ästa era doar un truc dramaturgic, pentru a crea comedie de situatie - socul ofiterului când vede cä beleaua aia de soldat e "boyfriendul" tinerei "printese". Ca persoanä, fata nu se comporta deloc ca o fiicä de colonel (într-o garnizoanä de provincie ca aia, comandantul de unitate era un adevärat bastan!), si nici pe alte planuri ale relatiilor dintre personaje treaba asta nu avea implicatii. Toatä situatia träsnea a fäcäturä de la o postä. Din nou i-am spus: "Dom'le, ar fi interesant sä creezi un asemenea paradox - fiica stabului local, care-n fond e sensibilä si cu bun-simt, vrea sä-si depäseascä propria conditie si sä ajungä actritä, si-n fond nu e decât o biatä diletantä. Dar fä-o sä functioneze, dezvoltä putin paradoxul ästa, puncteazä-l, ca sä fie credibil!" Acelasi "smirk" si un räspuns gen: "Lasä, asta stim noi, c-am fost la Caracal împreunä. Nu se prinde nimeni."
Poate gresesc, poate cä într-adevär, pentru necunoscätori, era neesential. Totusi, pe mine nu mä convingea.

Pentru moment, atât. Ca sä nu mä lungesc si mai mult, conform räului meu närav, deocamdatä m-am abtinut sä-i iau filmele bucatä cu bucatä - dar sper s-o facem în continuare. De asemenea, as mai avea multe de spus despre el, si mai bune, si mai rele, dar tot asa - mai târziu. Sper ca discutia sä continue.
Hai, v-am ridicat mingea la fileu! Dati pe rever!

notorious
13 Jan 2005, 12:43
Regisorul lui favorit era Billy Wilder, iar Tarkovski îl läsa rece. Dispretuia filmele de tip "parabolä" sau "metaforä", filmele asa-zis "grele" sau "criptice", filmele multistratificate, declarând: "Nu cred în filmele tip rebus!" Pânä la un punct, avea dreptate, pentru cä multi se autocomplicä inutil, adesea din pur snobism - dar el arunca si copilul din copaie, o datä cu apa!


reamintesc ce spunea caranfil apropo de arta sa cinematografica: 'un film perfect ar trebui sa fie ca un bloc comunist. de la fiecare etaj, perspectiva difera, dar apa calda si curentul trebuie sa ajunga pana la ultimul etaj.'

frumos spus. ii exprima perfect convingerile. dar respingand intocmai genul parabola si filmele metafora ale lui tarkovski, caranfil minimalizeaza puterea cinematografului !...

intr-un interviu pe care l-a dat nu-mai-stiu-cui isi declara si decalogul dupa care face cinema. multe 'porunci' se refereau la umor, aspect pe care chiar tu ai insistat ('sa nu omori umorul'), altele erau ceva de genul:

- 'sa nu injuri libertatea sub dictatura, caci ipocrit te vei numi'
- 'sa nu injuri dictatura sub libertate, caci ipocrit te vei numi'

principiul dupa care caranfil face FILM (caci face film in cea mai inalta forma !) este sanatos si planturos, dar sper sa nu se autoorbeasca.

herbert
13 Jan 2005, 16:09
mi-e greu sa gasesc o formula care sa exprime sila si dispretul pe care il am fata de acest Nae Caranfil - un limax care se hraneste din conjuncturi.
un individ fara caracter si fara personalitate, un reziduu comunisto-securistic, care ne indeamna sa radem zgomotos, rastimp in care el se recomanda cand evreu, cand roman, cand francez, cand artist universal...

nume
13 Jan 2005, 16:46
Nae Caranfil e un neo jeguletz .

1.E periculoso sporgersi 6/10 pt. Rexona, prostituata garnizoanei, pt. final si pentru "Noua zece, p*** mea armata trece."

2. Asfalt Tango 3/10 jeg cap coada.

3.Filantropica , 2/10 jegul jegurilor, varza, zob.

marx
13 Jan 2005, 17:15
Nu esti orb dragule, observ ca scrii aici, deci vezi monitorul, tastele. Sau poate ai un calculator in braille... Esti doar ignorant.
Cam atat.
Permite-mi sa fiu un ignorant cu incertitudini reale, decat un sentimental buimacit de falsuri concrete.

nume
13 Jan 2005, 18:44
Mai, astea-s niste l*** triste, care mai tin de unii nostalgici si de jurnalul intim al celor ce au lucrat in bashita noastra cinematografie. Cam atat.



Mai citeste ghertzoiule si dupa avanta-te in concluzii de doi lei. Intre timp continua sa te rafuiesti cu fantoma lui ALS. Daca o vei invoca cu asiduitate poate va reveni pe forum. :hmm: Hai passsss....

marx
13 Jan 2005, 18:50
Mai, astea-s niste l*** triste, care mai tin de unii nostalgici si de jurnalul intim al celor ce au lucrat in bashita noastra cinematografie. Cam atat.



Mai citeste ghertzoiule si dupa avanta-te in concluzii de doi lei. Intre timp continua sa te rafuiesti cu fantoma lui ALS. Daca o vei invoca cu asiduitate poate va reveni pe forum. :hmm: Hai passsss....
Tu centrezi, tu dai cu capul.....gol!!!!

notorious
13 Jan 2005, 20:40
am trait s-o vad si pe-asta: marx vs nume. :shock:

o sa fie un deliciu, pt ca amandoi sunt la fel de orgoliosi si or sa se joace destul cu aruncatu' dinamitei de la unul la altul pana sa explodeze.

Nae
13 Jan 2005, 20:44
.... si asta e pacat ca se intampla aici, cand nume e asa un mare fan al filmelor romanesti, si cand partea asta de site a ramas ce-a mai 'pacifista'.
deh, sper sa se termine repede repede, ca sa mai citim si noi ceva 'productiv'.

Pitbull
14 Jan 2005, 02:23
Regisorul lui favorit era Billy Wilder, iar Tarkovski îl läsa rece. Dispretuia filmele de tip "parabolä" sau "metaforä", filmele asa-zis "grele" sau "criptice", filmele multistratificate, declarând: "Nu cred în filmele tip rebus!" Pânä la un punct, avea dreptate, pentru cä multi se autocomplicä inutil, adesea din pur snobism - dar el arunca si copilul din copaie, o datä cu apa!


reamintesc ce spunea caranfil apropo de arta sa cinematografica: 'un film perfect ar trebui sa fie ca un bloc comunist. de la fiecare etaj, perspectiva difera, dar apa calda si curentul trebuie sa ajunga pana la ultimul etaj.'

frumos spus. ii exprima perfect convingerile. dar respingand intocmai genul parabola si filmele metafora ale lui tarkovski, caranfil minimalizeaza puterea cinematografului !...

intr-un interviu pe care l-a dat nu-mai-stiu-cui isi declara si decalogul dupa care face cinema. multe 'porunci' se refereau la umor, aspect pe care chiar tu ai insistat ('sa nu omori umorul'), altele erau ceva de genul:

- 'sa nu injuri libertatea sub dictatura, caci ipocrit te vei numi'
- 'sa nu injuri dictatura sub libertate, caci ipocrit te vei numi'

principiul dupa care caranfil face FILM (caci face film in cea mai inalta forma !) este sanatos si planturos, dar sper sa nu se autoorbeasca.

Multumesc, Notorious (cu Cary Grant si Ingrid Bergman? ;) ). Excelentä completare - si nu numai atât; aduce si ceva nou relativ la esentele cinematografului.

Pitbull
14 Jan 2005, 02:28
Nae Caranfil e un neo jeguletz .

1.E periculoso sporgersi 6/10 pt. Rexona, prostituata garnizoanei, pt. final si pentru "Noua zece, p*** mea armata trece."

2. Asfalt Tango 3/10 jeg cap coada.

3.Filantropica , 2/10 jegul jegurilor, varza, zob.

Mäi Numicä mäi,
Tu stii cä-ti respect nivelul, si-ti agreez exigenta. Totusi, sincer cred cä exagerezi cu 2. si 3. Dacä esti asa de vehement, bagä si tu niste argumente concrete. Chiar sunt foarte curios (sincer!) sä väd niste filme despre care eu am o pärere în general bunä, fäcute arsice - dar cu ARGUMENTE. Altfel, pierd si eu (cä nu câstig nimic), pierzi si tu (cä nu reusesti sä convingi).

nume
14 Jan 2005, 02:29
principiul dupa care caranfil face FILM (caci face film in cea mai inalta forma !) este sanatos si planturos, dar sper sa nu se autoorbeasca.
N-ai putut sa te abtii. Dragule, Caranfil face ce vrei tu, face l***, face fasole, face carnati ... numai film nu "face".
Apropo, prefer termenul de "realizeaza", suna mai putin vulgar si nu trimite cu gandul spre wc.

Pitbull
14 Jan 2005, 02:33
mi-e greu sa gasesc o formula care sa exprime sila si dispretul pe care il am fata de acest Nae Caranfil - un limax care se hraneste din conjuncturi.
un individ fara caracter si fara personalitate, un reziduu comunisto-securistic, care ne indeamna sa radem zgomotos, rastimp in care el se recomanda cand evreu, cand roman, cand francez, cand artist universal...

Buzzer, tu ai un parapon pe el de-l înjuri asa?
Nu cä mi-e amic (cä-n fond, mi-au rämas destui amici din vremea aia, dar fatä de care am o silä generalä atât de infectä, încât numai discretia mä opreste s-o declar public). Dar o'sh'cât, nu prea väd CE ANUME te revoltä asa la el. N-am auzit sä fi dat în cap la cineva (nici mäcar figurativ), sau sä le fi luat altora pâinea, sau sä fi lins oarece kururi.
Cât despre partea ESENTIALA, adicä Nae Caranfil cineastul, e valabil ce i-am spus si lui Nume: ARGUMENTE, monserul meu drag!

zizi
14 Jan 2005, 03:19
mi-e greu sa gasesc o formula care sa exprime sila si dispretul pe care il am fata de acest Nae Caranfil - un limax care se hraneste din conjuncturi.
un individ fara caracter si fara personalitate, un reziduu comunisto-securistic, care ne indeamna sa radem zgomotos, rastimp in care el se recomanda cand evreu, cand roman, cand francez, cand artist universal...

herbert, eu nu mi-as exprima parerea in locul tau. :hmm:

Pitbull
14 Jan 2005, 03:27
mi-e greu sa gasesc o formula care sa exprime sila si dispretul pe care il am fata de acest Nae Caranfil - un limax care se hraneste din conjuncturi.
un individ fara caracter si fara personalitate, un reziduu comunisto-securistic, care ne indeamna sa radem zgomotos, rastimp in care el se recomanda cand evreu, cand roman, cand francez, cand artist universal...

herbert, eu nu mi-as exprima parerea in locul tau. :hmm:

Sper cä nu esti Zizi BOSTAN! :sick:

herbert
14 Jan 2005, 03:33
@zizi
ca tot te inviti, macar formuleaza si tu mai inteligibil.
sunt eu un generos, dar s-ar putea sa nu te mai observ...

nume
14 Jan 2005, 03:36
Ok, pa ARGUMENTE :
1) Mi-a placut Periculoso... pt. ca este primul film romanesc dupa revolutie care trateaza cosmarul multor tineri din Romania : pierdutul unui an din viata in armata (ar mai fi si Omul cu arma al lui Pintilie, dar partial).
Rexona, care e cea mai tare bagaboanta din filmele noastre, tipa cu Bonux-ul e geniala. Imi place cum se duc racanii ca sa-i rezolve Rexona. In plus numele e marfa.
"Turneul" de teatru, iar e misto, piesele care le pun in scena "artistii" sunt de tot rasul, iar tipul ala care amesteca benzile e tampit.
Finalul iar e ok, plus Calinescu pe care regizorul a stiut bine sa-l exploateze. Asta a fost partea de bine. Dupa Periculoso incep deraierile.

2)Asfalt tango
Mare chiciosenie cu pretentii. Secventa elipsata de sex dintre Marion si Diaconu e cel mai de c***** cliseu (focul napraznic de artificii), vazut de mine in filmele pudicilor ani '20.
Parti relativ bune : soferul de autobuz si bancul porcos spus tot drumul (ala cu iepurasul), in episoade ; politistul care se crede Terminator; posterul cu Iliescu. Dar si astea sunt niste glumite amatoresti, foarte subtiri.
Alt cliseu, copiat grosolan (nu stiu de unde, poate isi aduce aminte cineva) : tocurile lui Marion care gauresc asfaltul.
Apropo Charlotte Rampling e varza, si nu numai in Asfalt ... cam peste tot.
Mi-l aduc aminte pe Caranfil, care explica foarte afectat intr-un interviu, cat de greu a fost sa gaseasca bucata aia de asfalt proaspat care sa se topeasca, ca a trebuit sa inchirieze toata soseaua ... bla bla
Tot Bucurestiul se topeste asa vara, mai ales trotuarele.

Pitbull
14 Jan 2005, 04:00
Dom’le…
In genere, tot ce spui tu aici e adevärat – DAR…
1) Nu sunt GUGUMANII sau INEPTII – sunt mai degrabä “stângäcii”.
2) Sunt elemente superficiale si izolate. Nu se referä la dimensiunile IMPORTANTE ale filmului (si anume: constructie a scenariului, cu toate componentele ei; conceptie regisoralä; structurä a secventelor; mizanscenä; lucru cu actorii; decupaj, filmare, montaj, etc., etc.)
Sä fim bine întelesi. Nu mor dupä “Asfaltango”. Dintre filmele lui Nae, e cel care-mi place cel mai putin (si ìl consider si cel mai vulgar). Totusi… IN ANSAMBLU, mi se pare “bun”, ca sä folosesc un calificativ präfuit. Iar o criticä a lui, care într-adevär m-ar interesa, trebuie totusi sä fie mai consistentä, nu sä declare un film “jeg” sau “varzä” doar pe baza câtorva secvente mai neîmplinite.

nume
14 Jan 2005, 04:18
Am synopsisul acasa, de la Asfalt Tango ... stiind ca tii la Caranfil am sa ma abtin si n-am sa creez un WE LOVE BOB cu materialul de la Asfalt ... cu toate ca ar merita. E incredibil de prost si ma face sa ma intreb cum de a reusit sa ia banii cu asa ceva . Prietenii stiu de ce ? Sau poate nu e cazul si mi s-a pus mie pata pe Caranfil.

3)Filantropica
Asta e chiar penal, nu m-am ras deloc la el cu toate ca dobitocii din sala erau pe jos. Cred ca am sa ma repet, dar n-am ce face.
Filmul prezinta niste situatii care mi se par "alien" pentru Romania si pentru orice tara, in general. Oricat de inventivi ar fi ai nostri ciorditori (indiferent de etnie), asa ceva n-ai sa vezi niciodata. Stii la ce ma refer. ;)
Du-te tu la bancomat bine imbracat si cere niste bani ca ti-a ramas cardu' blocat in atm, sa vezi ce o sa sara baietii cu 50.000 la tine , care mai de care. Fundatia lui Dinica e o nascocire a unei minti bolnave. La fel si gaselnita cu restaurantele. Astia au niste sisteme bine puse la punct, si daca faci o faza din asta undeva nu mai intri nicaieri dupa.

Totul este supradimensionat si exagerat. In nici o scoala din Romania nu se intampla asa ceva , chiar daca exista un imens dispret fata de profesori "Saracu', lasa-l e profesor, e si el amarat!").
Toate situatiile sunt ireale, pana si faza de la inceput cu mare boss care-i da dascalului amarat (Diaconu) un teanc de bani.

Dispretul scriitorilor "clasici" fata de debutanti , hmmmm o fi ... totusi ..
Mercedesurile mediapro din fata liceului care-si deschid usile simultan la venirea beizadelelor de la ore - nu m-am ras.

Ce mi-a placut : Zamfirescu, poetul ratat care-si vindea creatii adhoc pe votca (bun rol, seamana cu el, un jeg).
Raketul moldovean care respecta cartea si invatatura.
Cu doua floricele nu faci film.

zizi
14 Jan 2005, 12:54
@herbert
nu, nu vrei sa intru in detalii, iar tu nu vrei sa faci pe prostul... ;)

@pitbull
ce dragule, te chinuie amintirile legate de IATC sau "F.U.T."(dupa cum ii ziceai tu, intr-un spirit de gluma?).

ei bine, nu, zizi e o ironie post-moderna(adica, incearca sa ti-o imaginezi pe doamna respectiva, intrand pe net cu avatarul unui catzel idiot... :w00t: )

@nume
(intrebare retorica) de cand filmul=realitate?

nume
14 Jan 2005, 17:28
@zizi (tot retoric)
Parca hotarasem sa ne ignoram reciproc. :hmm:

notorious
14 Jan 2005, 19:48
N-ai putut sa te abtii. Dragule, Caranfil face ce vrei tu, face l***, face fasole, face carnati ... numai film nu "face".
Apropo, prefer termenul de "realizeaza", suna mai putin vulgar si nu trimite cu gandul spre wc

bah, ma si jenez sa ii explic unui absolvent de drept ca 'a face' este un verb polisemantic, cu mai multe semnificatii. 'a face film', 'a face misto', 'a face pipi', 'a face sex', 'a face carnati' etc. etc.

iti dai, domn'e seama ce vulgar suna 'a face carnati'?

dar daca acest cuvant uzual te trimite cu gandul la wc, nici nu ma pot gandi la ce-ti trece prin cap cand iubita iti cere sa 'faci sex' cu ea !

notorious
14 Jan 2005, 19:55
)Filantropica
Asta e chiar penal, nu m-am ras deloc la el cu toate ca dobitocii din sala erau pe jos.

treci pe langa tot ce inseamna film de caranfil ! insusi caranfil spunea intr-un interviu ca intensitatea rasului nu e un barometru al calitatii. exista si ras vulgar. ca un anumit grup de comici romani care se lauda cu performantele lor din televiziune. dar asta nu mai e comedie, e susa !

umorul lui caranfil e fin, e o chestiune de nuanta.


Filmul prezinta niste situatii care mi se par "alien" pentru Romania si pentru orice tara, in general. Oricat de inventivi ar fi ai nostri ciorditori (indiferent de etnie), asa ceva n-ai sa vezi niciodata. Stii la ce ma refer.
Du-te tu la bancomat bine imbracat si cere niste bani ca ti-a ramas cardu' blocat in atm, sa vezi ce o sa sara baietii cu 50.000 la tine , care mai de care. Fundatia lui Dinica e o nascocire a unei minti bolnave. La fel si gaselnita cu restaurantele. Astia au niste sisteme bine puse la punct, si daca faci o faza din asta undeva nu mai intri nicaieri dupa.

Totul este supradimensionat si exagerat. In nici o scoala din Romania nu se intampla asa ceva , chiar daca exista un imens dispret fata de profesori "Saracu', lasa-l e profesor, e si el amarat!").
Toate situatiile sunt ireale, pana si faza de la inceput cu mare boss care-i da dascalului amarat (Diaconu) un teanc de bani.


draga nume, un baiat cu inteligenta si rafinamentul tau e imposibil sa ia filmul lui caranfil in serios sau sa nu stie ce inseamna 'fabula sociala'. in care toul este exagerat si supradimensionat. ;) [/quote]

nume
14 Jan 2005, 19:59
Bai tom cruise de Tulcea, gramaticosul cinemagiei ... esti penal.
Era vorba de un context, trimiterile la viata offline a forumistilor ma ingretoseaza. Nu ma face sa-ti raspund pe masura atacului de doi lei ... :sick:
Se pare ca atat te duce bibilica .... Muta taraba in alta parte, esti offtopic. Cand te c*** faci, cam asta era ideea. Filmele se realizeaza, teslele (aka u), se fac.

nume
14 Jan 2005, 20:08
umorul lui caranfil e fin, e o chestiune de nuanta.


Da ? :w00t: Scuza-ma nu i-am depistat subtilitatile, fineturile. Umorul lu' caranfil ma excita la fel de mult ca cel al vacantei mari ....

Filantropica ramane in continuare pentru mine un jeg. Nu concep filmele romanesti in nota asta. Treaba e prea groasa in romanica , ca sa cheltui cateva sute de mii de dolari de la buget (inclusiv din banii tai), pentru a face asa o comedie. Aceiasi situatie se aplica si la serj si la restul rahatilor care c*** pe ecran aberatii.
Sa-si faca glumitele din propriul buzunar, daca ii tine.

notorious
14 Jan 2005, 20:18
Era vorba de un context, trimiterile la viata offline a forumistilor ma ingretoseaza. Nu ma face sa-ti raspund pe masura atacului de doi lei ...

draga nume, nu te atacam in nici un fel, nu mai fii paranoic ! pur & simplu nu pot sa-mi dau seama cum cineva educat ca tine ma tot trage de urechi intr-o problema atat de banala precum semnificatia verbului 'a face'.

'a face film' este o expresie folosita si de crema criticii de film, de ALS, de andrei gorzo, de mihai chirilov etc. nu inteleg ce te supara asa de tare la aceasta expresie.

p.s.: oricum, este normal sa ma exprim cum doresc, la fel cum si tu esti liber sa faci acelasi lucru... am lipsit la ora de cenzura.

p.p.s.: daca vrei sa fim ontopic, hai sa mai discutam despre caranfil.

nume
14 Jan 2005, 22:54
'a face film' este o expresie folosita si de crema criticii de film, de ALS, de andrei gorzo, de mihai chirilov etc. nu inteleg ce te supara asa de tare la aceasta expresie.

Mi se rupe p*** . Tu continua sa faci, ca faci bine.

Pitbull
15 Jan 2005, 02:52
Nume:
Dragule, Caranfil face ce vrei tu, face l***, face fasole, face carnati ... numai film nu "face".

- Prea mult spus, zäu! E unul dintre putinii care chiar FAC FILM - când majoritatea celorlalti doar FUCK FILM. Poti spune cä imperfect, cä e criticabil, chiar si cä e "slab", dacä tii sä-l desfiintezi (idee la care nu subscriu, cum stii), dar nu si cä ar fi "nul". FII FOARTE ATENT: exigenta e bunä, mai ales cä în buimäceala generalä de la noi a dispärut aproape total, dar trebuie sä fie si CALIBRATÄ. Loveste-l la tintä, în punctele slabe, nu-l spulbera, pentru cä atunci nu mai esti "critic", devii doar "nihilist". Ca sä folosesc o metaforä din istoria militarä: foloseste bombardamentul tactic, de precizie, ca Stukas-urile nemtesti, nu covoarele de bombe "strategice" cu care scumpii nostri anglo-americani au ras Dresda, Hamburgul si Berlinul.

Nume:
Am synopsisul acasa, de la Asfalt Tango ...

- Ai "synopsisul", sau SCENARIUL? Atentie la precizia termenilor, cä nu-i tot aia - iar dupä un "synopsis" nici Dumnezeu din ceruri nu-si poate forma o impresie definiivä.

Nume:
Sau poate nu e cazul si mi s-a pus mie pata pe Caranfil.

- Cred într-adevär cä asta e: ti s-a pus pata pe el (cam la fel cum mi s-a pus mie pe Pintilie). Încearcä sä faci la fel ca mine... (Auleo, ce-am zis! Metodä pedagogicä * la Laurentiu Damian: "fä ca mine, si e bine!") În fine, încearcä sä "te orientezi" dupä mine. Observä cä i-am recunoscut destule calitäti lui Pintilie (talent, inspiratie, fortä, profunzime, inventivitate), si abia pe urmä i-am atacat defectele (necunoastere a meseriei cinematografice, vulgaritate nesustinutä estetic, negativism neechilibrat, etc.). Niciodatä n-as spune cä Pintilie e un "zero", sau cä "nu face film". Dimpotrivä, FACE FILM, dar... mult sub nivelul asa-zis semi-divin care pe multi i-a läsat bujbé de admiratie.
Sunt convins cä-ti poti construi o atitudine la fel de echilibratä fatä de Nae Caranfil (si, în fond, fatä de majoritatea regisorilor), desi parametrii diferä, desigur.

3)Filantropica
AICI, într-adevär, ai pus niste probleme foarte importante. Ia sä vedem:

Nume:
Filmul prezinta niste situatii care mi se par "alien" pentru Romania si pentru orice tara, in general. Oricat de inventivi ar fi ai nostri ciorditori (indiferent de etnie), asa ceva n-ai sa vezi niciodata. Stii la ce ma refer.

- Stiu - si ai dreptate! Dar... stai o târä...
Nume:
Du-te tu la bancomat bine imbracat si cere niste bani ca ti-a ramas cardu' blocat in atm, sa vezi ce o sa sara baietii cu 50.000 la tine, care mai de care.

- Dom'le, tu ai citit "Bancnota de un milion de lire", a lui Mark Twain? ESTE EXACT SITUATIA DE-ACOLO! (În sensul ästa, da, i-am putea reprosa lui Näicä o anume lipsä de originalitate.) Si povestirea lui Mark Twain e neverosimilä, dar... (Stai cä vine!)

Nume:
Fundatia lui Dinica e o nascocire a unei minti bolnave.

- Prea mult spus, "a unei minti BOLNAVE". As zice: doar a unei minti "foarte ZGLOBII". (Problema apare pe urmä... ai putinticä räbdare.)

Nume:
La fel si gaselnita cu restaurantele. Astia au niste sisteme bine puse la punct, si daca faci o faza din asta undeva nu mai intri nicaieri dupa.

- Adevärat. Inträ în aceiasi parametri. (Apropo: mäi popor, dezvätati-vä sä mai ziceti "gäselnitä". în limba românä, înseamnä... OMIDÄ! Dacä "trouvaille" vi se pare prea snob, ziceti acolo "inventie", "descoperire", "idee originalä", ziceti "poantä", "chestie", "fazä", "cioacä", da' mai läsati "gäselnita"-n pace!)

Nume:
In nici o scoala din Romania nu se intampla asa ceva , chiar daca exista un imens dispret fata de profesori "Saracu', lasa-l e profesor, e si el amarat!").
(...) Mercedesurile mediapro din fata liceului care-si deschid usile simultan la venirea beizadelelor de la ore - nu m-am ras.

- Da, fazele astea m-au deranjat si pe mine. Aici, am început sä simt foarte nepläcut scârtâiala neverosimilului.

Nume:
Raketul moldovean care respecta cartea si invatatura.

- Cred cä e secventa mea favoritä din tot filmul. Îmbinä perfect elementele acelei ecuatii dramaturgice pe care o pomeneam mai sus: "dacä... / dar dacä...". Iar efectul, cel putin pentru mine, era de un haz nebun!

Nume:
Dispretul scriitorilor "clasici" fata de debutanti , hmmmm o fi ... totusi ..
Zamfirescu, poetul ratat care-si vindea creatii adhoc pe votca (bun rol, seamana cu el, un jeg).
- Din päcate, sunt reale, desi nu foarte generale. Simptomatice pentru conditia scriitorului de oriunde si oricând, din perspectiva ratärii, si mai ales în contextul actual de la noi.

Nume:
Totul este supradimensionat si exagerat. (...) Toate situatiile sunt ireale (...).
- În sfârsit, AI ZIS-O! DA, asta e principala problemä a filmului. Aici ajungem "la cestiune".
Sä mä întorc la exemplul din Mark Twain. În "Bancnota de un milion de lire", doi bogätasi pun un pariu si-i împrumutä unui tânär särac si cinstit o hârtie de-un milion, pentru o lunä. Peste o lunä, tânärul vine îmbräcat elegant, sätul, chivernisit bine, si le înapoiazä bancnota intactä, conform întelegerii. Explicatia? La vederea hârtiei, TOTI s-au îmbulzit sä-i "facä cinste" (croitorii, cârciumarii, comerciantii de tot felul), ca sä-l câstige de client. Simpla imagine a milionului era de ajuns ca sä-i deschidä toate usile pe gratis.
Mai e nevoie sä spunem cä NICIODATÄ si NICIUNDE nu s-a întâmplat asa ceva, si nici nu prea sunt sanse sä se întâmple? Si totusi, povestirea lui Mark Twain e convingätoare, tocmai datoritä umorului, ironiei, rafinamentului si CREDIBILITÄTII cu care reuseste sä descrie aceastä situatie posibilä, dar radical improbabilä. Si, în primul rând, pentru cä FONDUL problemei e adevärat: asa sunt oamenii. Exagerarea lui Mark Twain se înscrie în limitele unei caricaturi de bun gust.
Ei bine, AICI e problema cu "Filantropica" lui Nae Caranfil. A construit o exagerare, o supradimensionare similarä - dar... i-a reusit doar partial. Echilibrul dintre "posibil" si "probabil" e deplasat. De-asta spuneam cä nu e o "minte bolnavä", ci doar "foarte zglobie": demersul lui e inventiv si imaginativ (trecând peste asemänarea cu Mark Twain), dar... sare calul. Nu-l sare chiar atât de räu, nu e un imbecil - dar îl sare suficient ca sä stârneascä scepticismul.
Cred cä buba principalä este douä bube:
1) Nae a avut întotdeauna o dozä imensä de infantilism. În genere, i-a folosit, fäcându-l sprintar si proaspät, dar iatä - contine si anumite riscuri.
2) Acea infatuare artisticä despre care vorbeam alaltäieri: nu-l poti tempera (si pe alocuri nu poate nici sä se auto-tempereze). E atât de convins cä TOT ce face el e extraordinar (nu "genial" - e un tip care nu prea crede în "genialitate"), încât mecanismele lui de auto-cenzurä sunt cam inhibate. Rezultatul? Se vede cu ochiul liber: în "Filantropica", pornind de la o problemä de fond cât se poate de realä, legitimä si tragicä, a actualitätii românesti, a inventat o structurä dramaturgicä "dacä / dar dacä" foarte ofertantä si interesantä, dar... a mers prea departe. De la un moment dat, i-a scäpat din mânä "starea de real", si a sucombat în inacceptabil. (Fä o comparatie cu "E pericoloso sporgersi", în special episodul "Actorul": a folosit acelasi procedeu - dar... acolo i-a reusit! Acolo a gäsit echilibrul "sectiunii de aur".)
Iar în continuare, fiecare îl receptioneazä conform propriilor lui sensibilitäti. Unul ca mine, care-l agreeazä, recunoaste aceste deraieri, le analizeazä, dar nu se supärä prea tare. Un om ca tine, cu "pata pusä" pe Nae Caranfil, e firesc sä reactioneze vehement, väzând mai mult jumätatea goalä a paharului.

notorious
15 Jan 2005, 11:32
@pitbull

sa inteleg ca nu te incanta, pana la urma, atat de tare caranfil ? sa inteleg ca nu gasesti 'filantropica' cel mai bun film al sau ? sau, de ce nu, cea mai buna satira a ultimilor 10-15 ani ?

ma mira, sincer, ca ai ajuns si tu sa analizezi filmul in termenii verosimilitatii. am spus-o si o mai spun: 'filantropica' NU trebuie luat in serios. este o fabula, o satira sociala: nu conteaza cat de exagerata este mizanscena, nu conteaza spuradimensionarea realului. situatiile sale nu sunt verosimile, dar bombardeaza eficient tot scheletul social al romaniei. personajele nu sunt credibile, pentru ca sunt idealizate: bogatii sunt niste porci umflati care n-au ce face cu banii, iar saracii sunt sinceri, simpatici si dornici de afirmare, iar personajul lui dinica este o jigodie fara scrupule (desi simpatica in toata dizgratia ei). dar acesta este un lucru necesar pentru a satiriza, la fel ca si pentru a inteti conflictul.

la o adica, filantropica poate fi luat si ca o farsa: total neverosimil, total improbabil, dar totusi... starneste rasul, gadila simtul ironiei si al placerii vinovate.

in orice caz, cand faci satira, in special sociala, se merge pe abstract, idealizare si supradimensionare.

herbert
15 Jan 2005, 15:25
@herbert
nu, nu vrei sa intru in detalii, iar tu nu vrei sa faci pe prostul... ;)

mi-e martor "geniul Cinemagiei' (cine o fi fiind?) ca ma obligi sa fiu violent si spun ca - aruncand fraze aiurea - pari un idiot sofisticat.

zizi
16 Jan 2005, 00:21
deci, herbert, in primul rand ca tu erai cel care se apucase mai demult sa ii ia apararea lui cartarescu, ca exista nu-stiu-ce individ care il improasca cu mizerii pe nu-stiu-unde.....odata ca tu practici exact aceleasi mijloace(si nu impotriva unei persoane ca nicolaescu, de pilda, care nu merita circumstante atenuante, ci importriva lui caranfil, cu care te suspectez ca ai avea rafuieli personale...).

2. si aici devine grav, o persoana cu un statut pseudo-public ca tine ar trebui sa aiba o anumita decenta in momentul in care intra sub protectia anonimatului pe un forum. mai ales atunci cand face afirmatii despre persoane cu acelasi fel de statut. pentru ca duci o lupta inegala si lasa...

intrebari?

herbert
16 Jan 2005, 01:27
deci, herbert, in primul rand ca tu erai cel care se apucase mai demult sa ii ia apararea lui cartarescu, ca exista nu-stiu-ce individ care il improasca cu mizerii pe nu-stiu-unde.....odata ca tu practici exact aceleasi mijloace(si nu impotriva unei persoane ca nicolaescu, de pilda, care nu merita circumstante atenuante, ci importriva lui caranfil, cu care te suspectez ca ai avea rafuieli personale...).
2. si aici devine grav, o persoana cu un statut pseudo-public ca tine ar trebui sa aiba o anumita decenta in momentul in care intra sub protectia anonimatului pe un forum. mai ales atunci cand face afirmatii despre persoane cu acelasi fel de statut. pentru ca duci o lupta inegala si lasa...
intrebari?

draga zizi, nu e un semn bun (nu da bine) sa incepi o replica prin deci.
nu am nimic personal cu Nae Caranfil (degeaba ma suspectezi). ma deranjeaza (ba chiar ma enerveaza, ma infurie...) filmele sale. am asteptat mai mult, or el multiplica - in mare - jegul cinematografic romanesc. sa stai/sa te instruiesti la Paris/sa obtii bani de la francezi si tu sa filmezi - cu o placecere ejaculanta - sordidul romanesc, aflat la suprafata, pe care il citeste usor si un Nicolaescu, si un Saizeszu s.cl. - e un semn ca nu prea ai forta, pricepere... sa sistetizezi, sa extragi (el e "artist total": regizor, scenarist, actor...).
nu l-am atacat si nu l-am improscat. am spus aici ce cred despre filmele sale. n-am facut atac la persoana, am facut cateva remarci pe marginea operei sale care e un bun public. si poate, chiar trebuie apreciata. eu am facut-o in limitele unei subiectivitati pe care mi-o asum.
si nici nu am o fixatie pt Caranfil asta. veni vorba. paralela cu M. Cartarescu este fortata. consider ca cele scrise de mine sunt pe linia decentei. daca am spus-o despre Tarantino in termeni mai duri, de ce n-as scrie si despre Nae?
despre Nicolaescu m-am pronuntat. un jeg abnorm. sper ca ai citit, ca observ ca esti foarte atent, ai facut un adevarat dosar de presa (de forum).
sa stii ca sunt un generos, pot si sa ma bucur de succesul cuiva, numai sa existe ceva demn de aceasta.

nume
16 Jan 2005, 01:55
nu am nimic personal cu Nae Caranfil (degeaba ma suspectezi). ma deranjeaza (ba chiar ma enerveaza, ma infurie...) filmele sale. am asteptat mai mult, or el multiplica - in mare - jegul cinematografic romanesc. sa stai/sa te instruiesti la Paris/sa obtii bani de la francezi si tu sa filmezi - cu o placecere ejaculanta - sordidul romanesc, aflat la suprafata, pe care il citeste usor si un Nicolaescu, si un Saizeszu s.cl. - e un semn ca nu prea ai forta, pricepere... sa sistetizezi, sa extragi (el e "artist total": regizor, scenarist, actor...).

operei sale care e un bun public.
U said it all ! @Pitbull , poate propui altul spre disecare, asta s-a fumat. Deja ma plictiseste subiectul.

Pitbull
16 Jan 2005, 02:13
@notorious:

Ca sä nu mä repet, spun doar atât: citeste INCA O DATA tot ce-am scris. Acolo sunt toate argumentele. Aici, nu voi face decât sä punctez:
- Il consider pe Caranfil cel mai bun la ora actualä, dar färä sä cad în kur în fata lui.
- Sunt de acord cu tot ce-ai spus despre fabula lui cinematografica. Accept ideea, o respect si o admir - dar... cu limitele arätate mai sus. Consider cä, în "Filantropica", trucul i-a reusit doar partial (nu mä hazardez în a propune procente). Lacuna nu e în zona credibilitätii FAPTELOR CA ATARE (conventia e clarä), ci în a ACCEPTARII lor - si nu peste tot, slavä Domnului, ci doar pe alocuri.

@nume:
Da' ce-s eu mä, propozantul forumului? OK, acum propun: NICOLAE MARGINEANU. Da' pe urmä, mai propuneti si voi!

zizi
16 Jan 2005, 02:14
Nae Caranfil - un limax....
un individ fara caracter....
un reziduu comunisto-securistic, ....
se recomanda cand evreu, cand roman, cand francez, cand artist universal...

incepeam cu deci pt ca era(dupa mine, evident) o concluzie. in plus, instaura un ton mai relaxat conversatiei..nu conteaza, sa trecem peste...

elementele de mai sus ti se par caracteristice pt analiza creatiei artistice? mie imi suna ca un atac direct (si nu prea subtil) la persoana.

herbert
16 Jan 2005, 02:34
mai zizi, tu ai mintea hodinita, mai frate...
nu extrage sintagme din context. uite, reiau aici intreaga fraza, un fel de portret in miscare, grabit, in tuse groase, nervos, suparat... nu e atac la persoana, e o impresie de om dezamagit in asteptari. chiar nu ma crezi ca nu am nimic cu "artistul" asta... si ca m-as bucura daca ar face un fim care sa-mi placa. voi fi primul care il va elogia... deocamdata - nu.

"mi-e greu sa gasesc o formula care sa exprime sila si dispretul pe care il am fata de acest Nae Caranfil - un limax care se hraneste din conjuncturi.
un individ fara caracter si fara personalitate, un reziduu comunisto-securistic, care ne indeamna sa radem zgomotos, rastimp in care el se recomanda cand evreu, cand roman, cand francez, cand artist universal..."

zizi
16 Jan 2005, 02:51
whatever...

degeaba zic, dar se vede ca nu intelegi problema de fond.

notorious
16 Jan 2005, 13:20
@herbert

pe cat de tare il stigmatizezi tu pe caranfil, asa il stigmatizez eu pe shyamalan...

egalitate ?

herbert
16 Jan 2005, 13:45
@herbert
pe cat de tare il stigmatizezi tu pe caranfil, asa il stigmatizez eu pe shyamalan...
egalitate ?

eu nu stigmatizez pe nimeni, draga notorious - mai mult, sufar cand lucrurile merg rau spre penibil :)
desi - trebuie sa recunosti - suspomenitii evolueaza in divizii de rang diferit. penibilul e cu atat mai mare cand "il cobori" nejustificat pe cel situat mai sus. am vaga impresie ca despre Shyamalan s-a auzit mai mult :)

notorious
16 Jan 2005, 15:25
am vaga impresie ca despre Shymalan s-a auzit mai mult

m-ai doborat cu argumentul asta !

Danny
16 Jan 2005, 15:29
mi-e greu sa gasesc o formula care sa exprime sila si dispretul pe care il am fata de acest Nae Caranfil - un limax care se hraneste din conjuncturi.
un individ fara caracter si fara personalitate, un reziduu comunisto-securistic, care ne indeamna sa radem zgomotos, rastimp in care el se recomanda cand evreu, cand roman, cand francez, cand artist universal...


in nr. 3 (pe decembrie 2004) e de citit "Cum polemizam?" de H.-R. Patapievici, care scaneaza polemica romaneasca postdecembrista prin grila "Regulilor polemicii civilizate, stabilite de Universitatea din Oxford, 1890".
reformulate de Patapievici, iata cum ar arata cele cinci reguli ale polemicii:

1. Polemica trebuie sa se refere numai la idei, iar domeniul discutiei trebuie sa ramana limitat.

2. Argumentele trebuie recrutate fie din teoriile stiintifice acceptate, fie din zona faptelor considerate a fi relevante.

3. Orice referire la persoana adversarului trebuie categoric evitata.

4. Buna-credinta a partenerului de discutie nu trebuie nici o clipa pusa la indoiala.

5. Este o dovada a lipsei de civilitate a dialogului etichetarea adversarului ca membru al vreunui grup sau ca sustinator al anumitor doctrine.

asa, o recomandare si pentru cinemagisti :)



I rest my case.

herbert
16 Jan 2005, 16:58
da, ii invidiez pe cei cu memoria buna si cu "bibliografia la zi" :)
ma amuza dar si ma bucura acest val moralizator care sanctioneaza un exces de expresivitate...
in ce ma priveste nu e nici o problema, ma gasiti acolo, sus...
vedeti cum "lucrati" cu alte personaje de pe acest forum.

Pitbull
17 Jan 2005, 03:15
OK, acum propun: NICOLAE MARGINEANU. Da' pe urmä, mai propuneti si voi!


blablabla Caranfil, blablabla limax, blablabla Patapievici, blablabla etc.


Bine bine, da' MARGINEANU???

nume
19 Jan 2005, 07:08
Bine bine, da' MARGINEANU???
Despre Margineanu am vorbit. Il apreciez pana la un punct, punctul asta fiind Undeva in est, cel mai bun film al sau. Si-a inceput cariera ca operator de imagine, unul foarte bun, dupa care a incercat regia cu oarecare succes.

Fantasticul paparazzo e jeg. Nu am inteles de ce s-a prostituat Iures, acceptand sa joace un rol in care se vede de la o posta ca nu crede. Poate din prietenie, pentru ca de bani nu poate fi vorba. Reclama la firma Ford e jenanta, fara nici un fel de masca (Romcar a contribuit la bugetul filmului, cand acesta se afla in impas). Ploae numa' prostituata nu e. Ma rog filmul e prost si gata. Despre Binecuvantata fii inchisoare, am auzit ca e mai prost decat Fantasticul ... nu ma pronunt, nu l-am vazut.

Oricum bila alba pentru : Stefan Luchian (*)(*); Un bulgare de huma (*) (*); Priveste inainte cu manie (*) (pesimismul dus la apogeu); Undeva in est (*)(*)(*)(*).

@pitbull Pita ? :?

Ambra Blu
19 Jan 2005, 13:16
deci, herbert, [...] practici exact aceleasi mijloace[...] importriva lui caranfil, cu care te suspectez ca ai avea rafuieli personale...).

2. si aici devine grav, o persoana cu un statut pseudo-public ca tine ar trebui sa aiba o anumita decenta in momentul in care intra sub protectia anonimatului pe un forum. mai ales atunci cand face afirmatii despre persoane cu acelasi fel de statut. pentru ca duci o lupta inegala si lasa...



Corect!
Una dintre nenumaratele, inominabilele si abominabilele probleme ale unui nickname ca herbert pare sa fie Nae Caranfil, regizorul care, fara sa fie deloc pe felia mea de cinefag, a scris cele mai cursive, incarnate, usor poetizante povesti realiste romanesti. Nae Caranfil este mult mai scriitor decit echipa de negri pe plantatia careia roboteste herbert. Uite, spre schimbarea subiectului, as propune deraierea discutiei spre Noro, un film scris prost, jucat prost, prost regizat.

nume
19 Jan 2005, 13:30
Noro e filmul ala care dadea unui forumist idiot senzatie de dividiu?
Adica omu' vroia sa spuna ca nu e filmat in pelicula si ca e un fel de lung metraj facut ca la TVR 1, unde vazuse el multe teatre tv ... :lol:

notorious
19 Jan 2005, 22:31
Uite, spre schimbarea subiectului, as propune deraierea discutiei spre Noro, un film scris prost, jucat prost, prost regizat.


pai, nu ti se pare ca ai cam pus punctul pe 'i' ? :)

'noro' este un esec trist macar daca te gandesti ca un talent precum dorel visan a fost irosit in el... avem cateva scene de o vulgaritate insuportabila, care mai bine cadeau la montaj (in mod evident, nu dau bine pe langa excesele de sensibilitate regizorala ale lui... cum il chema ??): scena arestarii curvelor, scena dusului etc. avem un film care aluneca involuntar spre melodrama, care iti lasa un puternic feeling de teatru tv (prost), cu inima la locul ei dar, vorba unui critic american, nu in scenariu...

nume
21 Jan 2005, 16:03
Buna prima parte... in partea a doua m-ai cam pierdut

keyzer soze
22 Jan 2005, 09:01
'noro' se vroia un 'kaspar hauser' romanesc. a reusit :D

West
29 Jan 2005, 08:33
Am auzit azi pe undeva ca o televiziune japoneza a platit niste bani la niste regizori care si-au prezentat filmele la Sundance, anul acesta, ca sa le poata transmite. Printe aceste filme se numara si un film de lung-metraj al lui Catalin Mitulescu (a primit 10.000$, cica). Numele filmului, din cate imi aduc aminte, e "Cum mi-am trait sfarsitul lumii". Un amic mi-a zis ca inca se mai lucreaza la el. Nu am cautat pe net alte detalii.

Catalin Mitulescu, cunoscut pana acum pentru scurt-metrajele: Trafic, Bucuresti-Viena si 17 Minute Intarziere.

nume
02 Mar 2005, 17:41
Dan Pita
~ Sa-l scuipam aici ! ~
Regizor foarte bun in his early days, cu niste filme reusite (Tanase Scatiu, Pas in 2, Apa ca un bivol negru (cu M. Veroiu) etc), care a picat intr-o panta ridicola in ultimul timp.

L-am vazut pe "maestru" la Parte de carte (emisiunea aia de pe pro facuta de Tabara :w00t:, sub titlul "Cinematografia romaneasca incotro ?"-trebuie sa recunosc, original titlu).
Sarpele cu clopotei tacea profund, ranjea si le gandea. S-a vorbit despre noul sau film, Femeia din vis.
Invitat alaturi de scenaristul peliculei, Rasvan Popescu (Prea tarziu si altele).
Nimic interesant, osanale la maxim inchinate "producatorului" A. Sarbu, acest "mecena al cinematografiei romanesti", mama cersetorilor si sufletelor pierdute, "omul care a inteles ca cinematografia romaneasca nu trebuie sa moara, omul care-si pune la bataie banii proprii (80 % dati de MPP si 20% de CNC), riscand sa fie considerat un naiv de catre cei din jur. Totul pentru un crez." :sick:
Intre timp Curtea de Conturi a blocat mpp-ului lichiditatile pentru ca nu si-a platit niciodata asigurarile la fondurile de sanatate publica (printre multe altele).

Sa ne trezim devreme tovarasi, maine incepe o noua zi !!!

Mala Portugal
03 Mar 2005, 11:48
Sa ne trezim devreme tovarasi, maine incepe o noua zi !!!
Aha, din cate mi-am dat seama , filmul lui Pita pare versiunea comunista a lui 8 1/2 .

vladvaidianu
12 Apr 2005, 04:52
am o intrebare scurta?
face cineva, dintre cei prezenti, deosebirea intre regizor si scenarist?
intamplarea face ca pintilie sa fie un regizor foarte bun care a avut cateva scenarii foarte proaste. apoi caranfil scrie mult mai bine decat regizeaza iar cristi pui si razvan radulescu scriu faorte bine dar un singur scenariu au dus pana la faza de film...
as vrea sa dau un exemplu:
lucian pintile- acelasi regizor cu trei scenaristi si trei rezultate total diferite
recostituirea, prea tarziu, niki ardelean colonel in rezerva

Pitbull
12 Apr 2005, 06:42
am o intrebare scurta?
Oi fi având, de unde sä stim noi? :?
Hai sä vedem mai departe, poate ne lämurim pe parcurs.
face cineva, dintre cei prezenti, deosebirea intre regizor si scenarist?
Mda... Acu' vreo douä säptämâni, mä loghez aici, intru-n Cafenea, si ce väd? Intr-un topic, trei useri fäceau ceva.
- Ce faceti mä aici? zic.
- Facem o deosebire! zice unu'.
- Si ce deosebire faceti voi?
- Aia, între regizori si scenaristi! räspund toti trei în cor, mândri. :D
N-am mai stat pân-la sfârsit, da' cred c-au fäcut-o pe toatä.

intamplarea face ca pintilie sa fie un regizor foarte bun care a avut cateva scenarii foarte proaste.
Ia uite mä, a dracu-ntâmplare, ce face ea! Se tine de prostii! :huh:
apoi caranfil scrie mult mai bine decat regizeaza
Corect. Tata Caranfil scrie mult mai bine decât regizeazä.
Da' copilu'? E, aici e-aici! ;)
iar cristi pui si razvan radulescu scriu faorte bine dar un singur scenariu au dus pana la faza de film...
Da, dom'le, ce mai, e clar. Sunt mai pui... ästa, mai buni, la una decât la ailaltä.
as vrea sa dau un exemplu:
Dä-ne, da' sä stii cä noi nu-ti däm nimic în schimb!
lucian pintile- acelasi regizor cu trei scenaristi si trei rezultate total diferite
recostituirea, prea tarziu, niki ardelean colonel in rezerva
Päi, da! Trei puncte determinä un cerc! Care cerc, ne învârtim noi acum în el, într-o veselie continuä! :lol: :D :lol: :D :lol: :D
Bun, mai zi, mai zi, cä-i interesant! :)

Pitbull
12 Apr 2005, 06:53
Locatie: hollywood , florida
Site Web:
Ocupatia: una alta
Interese: film
(în profile)

hollywood , florida ... :?
hollywood , florida ... :shock:
hollywood , florida ... :((
hollywood , florida ... :(
hollywood , florida ... :o
............................... :huh:

Serghei
12 Apr 2005, 11:16
Päi, da! Trei puncte determinä un cerc!

Nu ai fost atent la orele de matematica. ;)

Danny
12 Apr 2005, 12:00
hollywood , florida ... :?
hollywood , florida ... :shock:
hollywood , florida ... :((
hollywood , florida ... :(
hollywood , florida ... :o
............................... :huh:

Si nici la cea de geografie ;)
Da, exista Hollywood Florida, la fel cum exista si Melbourne Florida, and so on...

Pitbull
12 Apr 2005, 16:02
Nu ai fost atent la orele de matematica. ;)
Damn, si i-am spus de-atâtea ori lu' diriga (cä era de mate): "Doamnä, gata, mai läsa-ti-mä cu Pintilie si scenariile lui, cä suntem abia-n 1975, n-a fäcut decât "Resonstituirea", pân-la "Prea târziu" si "Niki Ardelean" mai avem vreo dooj dä ani! Pe mine nu mä intereseazä una alta, visul meu e sä-nvät matematicäää...!"
Si nici la cea de geografie ;)
Ba la astea am fost! Am fost! Ca pe Tatäl Nostru buchiseam cätunele alea, de la munte pân-la mare si la Rio Grande cel albastru! Uite mai tin minte si-acum cä-ntre Idaho si Oregon (sau, nu stiu, pe-undeva pe-acolo, fix pe granita între douä state), e una de-i zice Moscow!
Päi vedeti? VEDETI??? Nu-s complet pierdut, mai am o sansä...!

'R-at-ai dreacu' cu matematicile si geografiile voastre, praf mi-ati fäcut "Sistemul nervos"! :x Gata, mä pun la tol festiv si mä duc sä mä consolez cu-al lui Daneliuc, cä m-asteaptä fiu-meu cu beletele la Scala.

Denis_stelistu
12 Apr 2005, 21:42
Exista vreun regizor roman la Hollywood?

nume
12 Apr 2005, 22:15
Exista vreun regizor roman la Hollywood?
Da, e chiar unu' vesnic ascuns care o arde prin atelier si se da mare ca face filme peste Ocean. De acolo, cu o superioritate demne de cauze mai bune, isi permite sa-si bata joc de unii mai mici, cum ar fi forumistii de rand. Pe aceasta cale ii transmit inca o data moderatorului Atelierului de scenaristica urarile de bine si multa, multa "sanatate" !!!

vladvaidianu
13 Apr 2005, 06:56
Locatie: hollywood , florida
Site Web:
Ocupatia: una alta
Interese: film
(în profile)

hollywood , florida ... :?
hollywood , florida ... :shock:
hollywood , florida ... :((
hollywood , florida ... :(
hollywood , florida ... :o
............................... :huh:

credeam ca forumu' asta e despre regizori romani. m-am inselat. e despre cum sa ne frigem in bulane. sunt cam dezamagit si raspund o singura data altor probleme decat filmul romanesc ...
www.mapquest.com zip: 33020-iti arata exact unde este un hollywood
www.hollywoodfl.org -primaria si poate ai noroc sa vezi si ceva poze

voiam sa aflu care sunt criteriile dupa care s-a intocmit topul regizorilor romani...eram curios cum a ajuns nae caranfil atat de sus. daca era topul scenaristilor nu aveam nimic de obiectat. dar asa ma intreb de ce nu e printre cei mai buni cristi puiu , catalin mitulescu. pt ca au facut putine filme? dar au fost apreciati de critica internationala cat toti ceilalti la un loc. in plus ciulei a regizat doar 4 filme( cristi puiu 3). adevarat ca un premiu pt regie la cannes spune tot dar....de ce doar doi regizori foarte buni sau de ce nu? nici un regizor foarte bun...
sa fi fost criteriul filmelor? atunci poate era mai relevant un clasament al filmelor...
de unde problema cu scenaristul? simplu . daca sergiu nicolaescu regiza american beauty facea unul dintre cele mai bune filme romanesti, iar daca ciulei regiza pistruiatul nu cred ca reusea cu mult mai mult decat mos sergiu. exact acelasi lucru i se intampla si lui pintilie. a ales scenarii pt ca era indragostit de metafora romaniei gunoi si rezultatele sunt clare. prea tarziu este rusinos de prost sa se numeasca un film de pintilie. tipul de scenariu pe care il alege regizorul spune foarte mult despre cat este de responsabil si valoros ca artist acesta...

Pitbull
13 Apr 2005, 07:45
Frumoase poze! Mai ales ArtParku' äla m-a dat gata! Da' släbiciunea mea rämâne tot Moscova - aia din Far West, nu aia din Near East, Doamne fereste, vorba marxistului! (Herbert, nu te bäga! ;) Doar stii cä Moskva îmi place doar când "...nu crede-n lacrimi"!)
Eeee, si-acuma hai sä ne frigem si-n bulane nitelus...
(Apropo, Vlade tatä, nu te ofusca, eu sunt un sugubät si-un stiurlubatic - singuru' pe care-l mai prinzi treaz pe-aici la ora asta. Bucurä-te cä nu ti-a iesit în întâmpinare altcineva - nu spui tzine! ;) pelsoane însemnate - atunci sä vezi fripturici!
Päi, s-o luäm metodic...
voiam sa aflu care sunt criteriile dupa care s-a intogmit topul regizorilor romani...
Topul nici nu s-a intogmit singur, nici de märirile forumului sau de vreun poll general n-a fost intogmit. L-am întogmit personal, dupä umilele mele päreri. Pe urmä, oamenii si-au mai dat cu presupusu', n-a rämas clasamentul meu Sfântä Scripturä.
eram curios cum a ajuns nae caranfil atat de sus. daca era topul scenaristilor nu aveam nimic de obiectat.
A ajuns cu mult talent, dupä pärerea mea. Pe care, la regie, as zice cä-l are la fel de mult ca la scris scenarii.
dar asa ma intreb de ce nu e printre cei mai buni cristi puiu , catalin mitulescu. pt ca au facut putine filme?
Nu, pentru cä nu le-am väzut filmele. De-asta sunt în categoria "zero", adicä "nu mä pronunt". Nu-i pot judeca din auzite.
dar au fost apreciati de critica internationala cat toti ceilalti la un loc
Bravo lor. Cred si sper cä au meritat. Când am sä le väd filmele, îmi voi forma si eu o opinie.
plus ciulei a regizat doar 4 filme ( cristi puiu 3).
Asa, si?
adevarat ca un premiu pt regie la cannes spune tot dar....
Ba NU-I adevärat. Drept e cä-n cazul lui s-a potrivit, dar NICI UN PREMIU nu spune tot - nici la Cannes, nici la Karlovy Vary, nici Oscar-ul, nici chiar Nobel-ul pentru Pace.
de ce doar doi regizori foarte buni sau de ce nu? nici un regizor foarte bun...
Fiindcä asa am considerat eu. Emanuel, Ambra Blu, A.L.S., MinRep, Nume, Keyzer Soze (si n-am sä însir acum toate mintile functionale din forum, da-s mult mai multe decât bietele mele douä emisfere cerebrale) pot sä considere cä-s trei regisori foarte buni, sau cinci, sau zero. Ce puii mei?
sa fi fost criteriul filmelor?
Da' ce criteriu sä fi fost, al numärului de la pantofi? Dupä ce apreciezi grädinaru', nu dupä calitatea crastavetilor pe care-i scoate?
atunci poate era mai relevant un clasament al filmelor...
Nici o problemä, se poate face si äla.
daca sergiu nicolaescu regiza american beauty facea unul dintre cele mai bune filme romanesti
Ooops... :oops: Stai cä-ncepe sä devinä frumos!!! :D :D
iar daca ciulei regiza pistruiatul nu cred ca reusea cu mult mai mult decat mos sergiu.
DIN CE IN CE MAI FRUMOS! :lol: :lol: :lol: Apropo, "Pistruiatul" l-a regisat Mos Frantz (Munteanu), nu Mos Serge. Da' n-are nimic. DACA CIULEI REGISA "PISTRUIATUL", Osama era acum papä - numit din oficiu, färä nici un vot al cardinalilor!
exact acelasi lucru i se intampla si lui pintilie. a ales scenarii pt ca era indragostit de metafora romaniei gunoi si rezultatele sunt clare. prea tarziu este rusinos de prost sa se numeasca un film de pintilie.
Mda, ce-i drept...
tipul de scenariu pe care il alege regizorul spune foarte mult despre cat este de responsabil si valoros ca artist acesta...
Vai, de-ar fi atât de simplu! Vai, de-ar putea orice regisor sä-si aleagä singur scenariile (ca Pintilie)! Vai, ce-as mai trânti un "Maestrul si Margareta"! Vaidimini sidimini! :((

nume
13 Apr 2005, 09:03
eram curios cum a ajuns nae caranfil atat de sus.

in plus ciulei a regizat doar 4 filme( cristi puiu 3).

daca sergiu nicolaescu regiza american beauty facea unul dintre cele mai bune filme romanesti, iar daca ciulei regiza pistruiatul nu cred ca reusea cu mult mai mult decat mos sergiu. exact acelasi lucru i se intampla si lui pintilie. a ales scenarii pt ca era indragostit de metafora romaniei gunoi si rezultatele sunt clare. prea tarziu este rusinos de prost sa se numeasca un film de pintilie....

Caranfil e jos, foarte jos. ;)

La Ciulei, putin da bun.

Asa, amice, esti "frustrato-nostalgic". Mai citeste forumul asta inainte de a emite aberatii mirositoare a litera de lege.
Noapte buna !

p.s.
Astia care scriu din America, au o mare problema (nu spui care).

Pitbull
13 Apr 2005, 09:07
Hopaaa, uite si persoana însemnatä de care spuneam! :D
Ei, Vlädutule fata tatii, acu' sä te väd cum mai dregi coada la ibric!

vladvaidianu
14 Apr 2005, 07:11
sa fi fost criteriul filmelor?

Da' ce criteriu sä fi fost, al numärului de la pantofi? Dupä ce apreciezi grädinaru', nu dupä calitatea crastavetilor pe care-i scoate?




chiar? si ce se intamla daca semintele sunt stricate? a cui e vina? zic eu : o parte a gradinarului pt ca ar fi trebuit sa isi dea seama...
oare cam ce premii au luat filmele nu conteaza? cam ce public au avut? cam ce mai zic unii care se pricep si se cheama critici ? oare ce cred colegii regizorilor? in romania, din cate stiu cam asa se invata pe la academiile de film, daca un film nu prea iese toata lumea zice ca regizorul e de vina. de ce? pt ca asa e o vorba prin franta care zica ca autorul filmului e regizorul. saracul de el , face si el multe la un film dar cand i se pune sub nas un scenariu ca : noro, razboi in bucatarie, faimosul paparazzo, terminus paradis, prea tarziu , isi cam limiteaza posibilitatile. poate spune da sau nu sau da dar...si sa icerce sa mai modifice cate ceva daca macar conceptul merita atentie.
ce au in comun titlurile de mai sus? toate sunt scenarii proaste pt ca toate sunt scrise de rasvan popescu. cred ca a avut bune intentii si probabil a muncit foarte mult dar anumiti geologi nu pot fi scenaristi sau presedinti sau fotbalisti...
cat de bune sunt filmele facute dupa aceste scenarii? ale lui pintilie sunt cele mai bune pt ca a spus : da dar...si a devenit co-autor
si tot asa spun din nou ca nae caranfil scrie mult mai bine decat regizeaza. de fapt poate cel mai bun film al lui: e pericoloso sporgersi , e mai mult regizat de operator. ceea ce chiar e interesant la filmu asta e povestea, ideea si forma in care o spune. filantropica aduce o idee noua, personaje noi, unele chiar foarte interesante dar asta se produce in faza scenariului . regia e doar banala. si scenariul are o hiba dar sa trecem mai departe ca nici jim jarmusch nu scrie perfect.
deci ce putea face margineanu sa nu se compromita cu faimosul paparazzo?
cred eu ca ar fi trebuit sa refuze scenariul pt ca acolo e marea problema a filmului.
iar pintilie si mai mult ar fi putut sa refuze scenariile de la prea tarziu si terminus paradis. astea doua si balanta sunt acelasi film . se schimba doar meseriile si actorii principali. nu trebuia sa vedem de trei ori aceiasi imagine a romaniei. era interesant sa vedem una noua...

nume fi atent!
cine sunt eu ca sa spun ca prea tarziu e un film prost?

SPECTATORUL INGROZIT (randul 13, locul 13)
prea tarziu si terminus paradis sunt un lung sir de alternante . dialoguri monotone si urlete isterice. cauzalitatea evenimentelor si psihologia personajelor e o problema secundara. rasvan popescu e preocupat sa ne serveasca cate o metafora la 3 minute. efectul e evident. nimic nu e dramatic in filmele astea. ori le vezi ori nu le vezi tot acolo esti.

tipul de scenariu pe care il alege regizorul spune foarte mult despre cat este de responsabil si valoros ca artist acesta...
Vai, de-ar fi atât de simplu! Vai, de-ar putea orice regisor sä-si aleagä singur scenariile (ca Pintilie)! Vai, ce-as mai trânti un "Maestrul si Margareta"! Vaidimini sidimini! :((

nu iti ascti coltii prea tare! e mai simplu decat ti se pare. nimeni nu ii tine pistolul la cap unui regizor pana accepta un anumit scenariu. nu ii place- il refuza (asta e o alegere )si daca se simte in stare incearca sa scrie el altul mai bun. o alta problema a regizorilor romani si a cinematografiei romanesti in general e ca regizorii nu prea stiu sa scrie si deci nu prea stiu cum sa lucreze nici macar materialul altora. ce au in comun fellini, stone, bergman si kurosawa? multe. dar toti sunt in primul rand foarte buni scenaristi.

Pitbull
14 Apr 2005, 07:39
Mä copchile, mä copchile... ;)
Ai väz't tu multe filme, ai cetit tu oarece, da' pân' s-atingi adeväru' absolut, cale lungä sä ne-ajungä! No, nu-i bai, cä nici noi încä nu ne-apropiem, da' tu esti hääät departe, fata tatii, departe räu! Nu mä mai ostenesc sä-ti räspunz pe puncte, cä väd cä to' n-ai priceput n'ica. Ii tot dai cu vorbe frumoase si teze si mai frumoase, care au tot atâta tangentä cu realitatea câte bombardele de distrujere-n masä or gäsit americanii-n Irak. Nu zic c-asa se vede Europa din America, sä nu mä facä stiu io cine c-am ceva cu Bush, da' zic c-asa se vede pânä dincolo de ecran, din rându' trispce, locu' trispce, cum te prezentasi. Astea-s voroave, puicä, apä de ploae (nu Maria). Alta-i realitatea!

nume
14 Apr 2005, 09:02
iar pintilie si mai mult ar fi putut sa refuze scenariile de la prea tarziu si terminus paradis. astea doua si balanta sunt acelasi film . se schimba doar meseriile si actorii principali. nu trebuia sa vedem de trei ori aceiasi imagine a romaniei. era interesant sa vedem una noua...

Cand eram mic aveam un caine pe nume Vlad.
Iar la cinema spectatorul de pe nr. 13 isi lua seminte in cap.

vladvaidianu
14 Apr 2005, 14:46
Mä copchile, mä copchile... ;)
Ai väz't tu multe filme, ai cetit tu oarece, da' pân' s-atingi adeväru' absolut, cale lungä sä ne-ajungä! No, nu-i bai, cä nici noi încä nu ne-apropiem, da' tu esti hääät departe, fata tatii, departe räu! Nu mä mai ostenesc sä-ti räspunz pe puncte, cä väd cä to' n-ai priceput n'ica. Ii tot dai cu vorbe frumoase si teze si mai frumoase, care au tot atâta tangentä cu realitatea câte bombardele de distrujere-n masä or gäsit americanii-n Irak. Nu zic c-asa se vede Europa din America, sä nu mä facä stiu io cine c-am ceva cu Bush, da' zic c-asa se vede pânä dincolo de ecran, din rându' trispce, locu' trispce, cum te prezentasi. Astea-s voroave, puicä, apä de ploae (nu Maria). Alta-i realitatea!

ca nu te ostenesti sa imi raspunzi mie pe puncte nu ma deranjaza. dar poate ar fi bine sa te ostenesti sa afli ca diferenta dintre scenarist si regizor e alta decat cea dintre bombardele si castraveti...sau poate vezi un film de cristi puiu...cica merge a doua oara la cannes si intre timp a fost si pe la berlin.
parca eram pe un forum? ma insel? daca eram intr-o carte ma incordam mai tare in argumente si chiar pretindeam ca am dreptate dar aici cred ca se subintelege ca ne dam si noi cu parerea dupa puteri. ne frigem in bulane ca asa e mai dikstractiv.

vladvaidianu
14 Apr 2005, 14:48
iar pintilie si mai mult ar fi putut sa refuze scenariile de la prea tarziu si terminus paradis. astea doua si balanta sunt acelasi film . se schimba doar meseriile si actorii principali. nu trebuia sa vedem de trei ori aceiasi imagine a romaniei. era interesant sa vedem una noua...

Cand eram mic aveam un caine pe nume Vlad.
Iar la cinema spectatorul de pe nr. 13 isi lua seminte in cap.

despre filme ai ceva de spus?

nume
14 Apr 2005, 17:49
despre filme ai ceva de spus?
Vezi pe topicul asta pe paginile din urma, are vreo 4 sau 5....

vladvaidianu
15 Apr 2005, 04:04
despre filme ai ceva de spus?
Vezi pe topicul asta pe paginile din urma, are vreo 4 sau 5....

poti sa te bucuri. esti primul caruia i-am citit mesajele din acest topic. atunci mi-am dat seama ca tot ce sti despre scenariu se reduce la introducerea cartii lui carabat(prima). si am mai obsevat ce argumente fatale ai. de obicei al doilea raspuns e o jignire . apoi tot ceea ce spui e o lista de filme in care descopar cu stupefactie ca serban marinescu e regizor bun. si pt ce? cel mai iubit dintre pamanteni. filmul ala arata ca un teatru tv. scenariul este inexistent. e doar un ecou al cartii. de fapt asta e singurul lucru care conteaza la film. actorii sunt de capul lor si singurul motiv pt care unii joaca bine e ca anumiti actori mari chiar au fost extrem de atrasi de carte si de ideea filmului (stefan banica). peste toate astea tu treci si spui ca serban marinescu e un regizor bun pt ca a facut un film cu fonduri private. daca spui ca iti place filmul te cred pe cuvant . si mie imi place. dar doar din cauza cartii si a lui stefan banica.
mai departe descopar ca dai si note. pt unele ai si argumente care de fapt nu au legatura cu filmul. in cel mai rau caz cu gusturile tale personale. la modul asta pot spune si eu ca nu imi place terminus paradis pt ca teava tancului e prea scurta

daca crezi ca te poti abtine de la sarcasm inutil iti propun un subiect:

pintilie

o singura idee ca sa nu ne pierdem in amanunte.
pintilie eu un mare regizor roman si sunt de acord ca poate sta langa ciulei si iliu. ( as mai pune aici un nume. cristi puiu-" putin da bun"). duminica la ora sase, balanta, de ce trag clopotele mitica si mai ales reconstituirea sunt filme pt care nu mi-ar fi rusine sa le recomand unor prieteni de pe aici. dupa balanta pintilie devine usor senil , usor isteric si total obsedat. accepta doua scenarii de rasvan popescu si face doua filme slabe( in ansamblu si nu in mod special slab regizate dar foarte prost scrise). bineinteles ca lumea zice ca pintilie e pintilie si cum ar putea pintilie sa faca filme mai slabe decat a facut pintilie. se poate. e un fapt nu o parere. lucrul care ma revolta cel mai tare e ca pintile e mai pintile decat rasvan popescu si ar fi trebuit sa faca altceva decat filmele astea doua. sunt curios in ce circumstante a batut palma cu popescu. in periaoda care a urmat a mai facut cateva filme care nu stralucesc prea tare in cinematografia post cenzura. totul a culminat cu scandalul penibil pt scenariul filmului niki ardelean. dupa toate astea ma intreb: merita oare pintilie idolatrizarea de care se bucura si in baza careia i se ia de excelent orice film numai pt ca semneaza regia? din respect pt cinematografia romaneasca, pt public si din autorespect spun clar NU. cu atat mai grav e faptul ca filmele de mai sus sunt slabe cu cat ele au fost finantate si cu bani publici si regizate de pintile. vina lui e ca a acceptat scenarii atat de slabe.
observi de cate ori folosesc numele lui pintilie? sper sa te prinzi ce vreau sa zic. ca sa fiu sigur iti spun acum. pt ca asta e argumentul ultim cu care multi sustin ca prea tarziu si terminus paradis sunt grozave. poate ar fi bine sa mai caste ochii si la ce se intampla prin filme si macar cat timp sunt in sala de cinema sa mai uite ca ii invata profesorii la clasa...

nume
15 Apr 2005, 19:27
poti sa te bucuri. esti primul caruia i-am citit mesajele din acest topic. ...
Sunt onorat. :shock: Ce chestie ! Argumentele le-am dat la timpul lor. Discutia asta ma plictiseste.

Banditul
19 Jun 2005, 02:06
Acum, dupa ce a luat premiu la Cannes, pe ce loc il puneti pe Cristi Puiu?

Pitbull
20 Jun 2005, 02:07
Acum, dupä ce-a luat premiu la Cannes, încä nu-l pun pe nici un loc.
Curând, dupä ce-i voi vedea filmele, îl voi pune pe un loc care sper sä fie printre primele.

Rumpelstintzkin
29 Aug 2005, 09:27
Uite ca Filmul lui C. Puiu a castigat Marele premiu al juriului din Copenhaga iar Ioan Fiscuteanu a luat premiul pt. cel mai bun actor. In sfarsit cinematografia e la noi incepe sa faca incet dar sigur pasi...

fitzcarraldo
30 Aug 2005, 00:56
In sfarsit cinematografia e la noi incepe sa faca incet dar sigur pasi...
Sigur ca da. Stii proverbul cu biciul, rahatul si trosnitura ?

Pitbull
30 Aug 2005, 09:16
Ei, mai e putin si "Moartea domnului Läzärescu" iese pe ecrane, ala cä ne vom face o impresie si noi, ästia care încä nu l-am väzut prin festivaluri.

Rumpelstintzkin
30 Aug 2005, 11:42
Da o sa vedem ce are filmul de a castigat; ceva tot trebuie sa aiba daca a fost premiat.
Dupa cate am inteles inca nu a aparut in cinamatografe fiindca se considera ca vara nu e o perioada tocmai propice pt. difuzare asta din cauza lumii "lipsa" plecate in concedii asa ca s-a hotarat difuzarea lui in toamna.

f sinatra
28 Sep 2005, 16:45
Nu sunt un specialist.
Stiu ca multi oameni luminati considera ca premiile sunt un excelent criteriu de clasificare a regizorilor, scenaristilor, actorilor, etc. Faptul ca acesti oameni aleg sa aiba incredere in aceste instante nu ma face decat sa observ ca ei sunt, au fost, cred ca sunt sau ca au fost, vor fi sau cred ca vor fi aceste instante.
De asemenea, judecand dintr-un punct exterior acestui cerc de specialisti, observ ca multi dintre dumneavoastra judeca operele cinematografice dupa nivelul de codare a acestora sau, eventual, dupa gradul mai mic sau mai mare de dificultate de decodare a acestora, cat si dupa durata relativa mai mica sau mai mare necesara decodarii sus mentionate, fara nici o legatura propriu-zisa cu durata lung-metrajelor (care in general variaza, dupa observatiile mele intre 75'-480').
Pitbull, care au fost totusi criteriile topului facut dupa parerea ta? Crezi ca am sesizat cu acuratete criteriile pe care se bazeaza discutiile dumneavoastra specializate?

Pitbull
28 Sep 2005, 18:05
Am încercat sä alcätuiesc topul tinând seama de urmätoarele criterii:
- competenta profesionalä a fiecärui regisor, regäsitä în filmele lui;
- valentele artistice ale acestor filme (dincolo de simplul profesionalism);
- proportia dintre filmele reusite si cele ratate ale fiecärui autor.
Sigur, ceea ce spun aici e foarte schematic. Nu se poate face o analizä gramaticalä sau inginereascä pe tema asta. In afara unor cazuri clare (de exemplu, Ciulei, care a fäcut numai trei filme, clasificabile ca: o capodoperä, un film bun si unul acceptabil; sau Mircea Drägan, care degeaba a reusit destul de bine "Setea" dacä pe urmä a-nsirat zeci de cäcaturi färä mot; sau Lucian Mardare ori Dan Mironescu, care n-au comis DECAT câte douä trei "phi"-uri - zerouri dublu-barate), majoritatea celorlalti sunt mult mai complecsi, asa cä rämâne oricând loc de discutii.

athos2x
14 Dec 2005, 16:16
buna Forum si Cinefili... am mare nevoie de o informatie ... de ea depind multe altele ... as vrea sa stiu cat mai multe informati despre un regizor si anume Andrei Negoita... as vrea sa stiu ce filme a facut sau orice informatie e bine venit .. astept urgent informatiile pe adresa athos2x@yahoo.com ... Va multumesc mult

Pitbull
14 Dec 2005, 16:21
Hai, popor, serviti omul!
Conte La Fère, n-ar strica sä pui întrebarea asta si la "Vreau sä stiu". Acolo lumea e mai räspunzäreatä.

D'Artapitbull ,

films4all
27 Jan 2006, 01:11
Am vrut sa pun un mesaj dar...cred ca am gresit pagina forumului!!

coco
27 Jan 2006, 02:40
As for the claim that evolution is an unproved theory, that's nonsense. Evolution is a fact, established with the same degree of confidence as our 'theory' of the round earth, our germ theory of disease, and the atomic theory of matter. Yes, there is lively debate about the particular evolutionary mechanisms that caused particular changes, but the existence of evolutionary change is not in doubt.

Pitbull
27 Jan 2006, 08:08
Copy-paste-ul de mai sus a fost trântit de Coco prin vreo 20 de topicuri de-aici - probabil ca sä-si upgradeze... nu särutul, * la "Zmeul" Vämii Vechi, ci rangul de user, cä dupä ce-a terminat, avea fix o sutä de mesaje (avea, nu le mai are, c-am sters la ele de-am fäcut scurtä la mouse) - sau pur si simplu ca sä-si omoare plictiseala pe spinarea noasträ (a mea, dându-mi de lucru-n zadar ca moderator, si a voasträ, zäpäcindu-vä cu topicuri vechi readuse aiurea în capul listei).
Coco, chestia asta e o formä de FLOODING si e interzisä. Te rog sä n-o mai faci niciodatä, altfel vei fi bannat temporar (acum ai doar un avertisment), apoi definitiv. Si färä istericale despre "cenzurä", e clar?

* * *

[Later edit]
Coco s-a obräznicit, si a luat ban definitiv.
A'ta e'te. Cine nu-i cuminte, asa päteste.

Bulumulu
28 Jan 2006, 02:08
one pitbull to rule them all (flooders included) 8)

Pitbull
28 Jan 2006, 02:17
Mersi, dragä, mersi, da' stii vorba aia din popor:
Pitbull propune, Emanuel dispune. 8)

ulianov
13 Oct 2006, 22:51
[quote=Pitbull]

Despre Binecuvantata fii inchisoare, am auzit ca e mai prost decat Fantasticul ... nu ma pronunt, nu l-am vazut.


:?

Eu n-am vazut Fantasticul Paparazzo, dar am vazut Binecuvintata fii, inchisoare!

Mie mi se pare prost filmat. Parca e teatru TV de marti seara. Scenariul ar merge, e chiar bun, dar e deranjant modul de filmare.
A luat un premiu al ecumenismului (am vazut DVD-ul in vitrina unei librarii de carte crestina - regasirea credintei, cam la atit se reduce critica din vest. E si asta, credinta i-a ajutat sa reziste, dar trec cam prea usor peste: de ce au ajuns in acele conditii? Au evitat elegant sa vorbeasca in cronicile lor de gulagul comunist. Prea mult. Au lasat reincrestinarea la un nivel "universal")
Dorina Lazar e impresionanta in sefa de inchisoare de femei. E autentica, stie sa fie dura, fara sa fie total imbecila (gardian comunist, deh), Maria Ploae zici ca s-a conformat toata viata numelui de familie: un aer batut si plouat (aici merge, dar nu stiu cum ar fi putut sa joace rolul unei prostituate. chiar nu o vad).

Per total filmul nu e prost, dar e prea putin. Parca lipseste ceva, se scrijeleste doar suprafata problemei. Un sentiment de neimplinire si de foame nesatisfacuta iti ramine la final.

ginutascumpica
18 Nov 2006, 18:43
ce topicuri ce aiureli bati campii?! este un forum liber si nu cred k am batut campii asa cum faci tu.Am o intrebare sti sa te exprimi corect?! eu nu cred ce am deschis nou..ce am scris ultima oara este o continurae la chestionar si la ce mi s-a raspuns?! undei problema?! :sick: du-te si lasane si cand o sa ma vezi k bat campii sau folosewsc un limbaj vulgar atunci sa vi sa dai din degetele si sa te obosesti scriind!

Pitbull
18 Nov 2006, 19:00
Oh, my God, we have a problem here! BIG problem! :shock:
Pentru cine se uitä si nu pricepe: AICI, persoana îmi räspunde mie pentru mesajul din [ Chestionar ] CINE CU CINE?!...: http://www.cinemagia.ro/forum/viewtopic.php?t=11509 - unde-o puneam la punct pentru cä mai postase si ALTE mesaje aiurea.
Zäpäcitä räu, fata... N-ar nimeri locu' corect pentr-un mesaj, nici din gresealä - da' d-aia, gata cu scandalu'! Sau o fi Bubu/Alakazam acum-într-o-nouä prezentare? ;)

Stai... Ia sä ne disträm noi putin:

Am o intrebare sti sa te exprimi corect?!

And now, let's see!!! :lol:

Ce topicuri, ce aiureli, bati campii?! Este un forum liber si nu cred cä am batut campii asa cum faci tu. Am o intrebare, stii sa te exprimi corect?! Eu nu cred cä am deschis [topic]nou... ce am scris ultima oara este o continuare la chestionar si la ce mi s-a raspuns?! Unde-i problema?! Du-te si lasa-ne si cand o sa ma vezi cä bat campii sau folosesc un limbaj vulgar, atunci sa vii sa dai din degetele si sa te obosesti scriind!

Mistah J
28 Nov 2006, 11:00
Sau o fi Bubu/Alakazam acum-într-o-nouä prezentare? ;)
Nu ma mai satur s-o spun: PERSOANA "BUBU" NU ESTE PERSOANA "ALAKZAM" / "MISTAH J" SI NICI NU A FOST VREODATA. IN PLUS, PERSOANA "BUBU" SE PARE CA A CAM DISPARUT, LASAND FORUM-UL PROPRIU DE IZBELISTE...

Cat despre regizori:

Regizori buni:
Sergiu Nicolaescu, Nae Caranfil, Cristi Puiu, Cristian Nemescu

Regizori despre care nu comentez:
toti ceilalti din listele alcatuite de forumistii ce au postat pe acest topic...

Carmine Galante
31 Jan 2007, 22:39
Eu n-am vazut Fantasticul Paparazzo, dar am vazut Binecuvintata fii, inchisoare!
Fantasticul ... e un cacat de film, sarac si tras de par. In ceea ce priveste "criteriile", premiile nu zic absolut nimic, eu am multe filme romanesti care imi plac, fara sa fie premiate, mult vorbite in locuri publice sau mai putin publice, ai caror regizori, in multe dintre cazuri, sunt ilustri necunoscuti maselor.

Carmine Galante
05 Feb 2007, 19:47
Uite ce as vrea eu sa discut. Vazand atatea vechituri romanesti (peste 400 de bucati, stiu ca le am notate) ma framanta o intrebare, pe care am descoperind-o citind printre randuri si printre fotograme prafuite, mai ales acelea din filme f. proaste. Cat de cool era cool pe vremea aia, ce era considerat la moda si ce era considerat plictisitor si ce aveau in cap regisori ca George Cornea dupa ce isi vedeau creatiile, sau daca le vedeau vreodata, fie si la masa de montaj cand ar fi trebuit sa asiste si sa dea sugestii la taieri si lipituri ?

Pitbull
05 Feb 2007, 21:36
Mda... Greu de dat un räspuns precis... Sä încerc sä punctez mäcar unele aspecte:
- Majoritatea îsi vedeau si revedeau filmele la maximum (de la simplele proiectii de lucru, intermediare, prelucräri de sunet, montaj, etc., pân la nenumäratele vizionäri din final); ceea ce, în fond, era firesc; nu-mi amintesc de nici unul care, dupä încheierea filmärilor, sä se piardä-n ceatä, läsându-i pe ceilalti (monteusä, inginer de sunet, secund, etc.), sä-i termine filmul. Totusi, unii, ca Nicolaescu, puneau mai rar mâna în perioada asta - mai mult supervizau periodic.
- In principiu, toti erau convinsi cä filmele lor sunt undeva între "ästa, da, cinema!" si "capodopere". Nu-mi amintesc de nici unul suficient de lucid ca sä fie constient cä filmul lui e mäcar mediocru, dacä nu un cäcat cu mot.
- Cornea era unul dintre cei mai aroganti, care se considerau "foarte distinsi". Serban Marinescu era si el arogant, dar combinat cu "bäiat bun" - el îsi declara propriile filme "muvi american".
- Despre ei, pärerile erau omogene; marea majoritatea a lucrätorilor din cinematografie erau constienti cä totul nu era decât o frectie generalä (dar nu comentau, cä de-acolo-si luau salariul). In echipe, chiuleau pe furis cât puteau. Cel mai mult îi päcäleau pe regisorii veniti din teatru (Horea Popescu, Tudor Märäscu, Visarion Alexa).
- Aproape în unanimitate, criticii discutau filmele ca si cum ar fi fost "serioase". Cazuri de cronici care sä desfiinteze erau rarissime. Cele mai comice erau analizele profunde si meticuloase despre främântärile de constiintä ale inginerilor care aveau de rezolvat câte o problemä de productie astfel încât sä nu-si însträineze colectivul.
- "Cool" erau considerati Pita, Veroiu, Daneliuc (desi de frica ästuia din urmä tremura toatä lumea, cä stiau cä era nebun; când aflau c-au fost dati la echipa lui, sä te tii înjuräturi!) Si de Nicolaescu fugeau multi. Artistic, steaua îi apusese deja, si se stia, dar nu râdeau de el asa ca acum. Mai degrabä un fel de "nu mai e ce-a fost..." si doar atât.
Mai erau foarte agreati (pe toate planurile) fostii operatori deveniti regisori: Nicu Stan, Nicolae Märgineanu (Cornea nu).
- Foarte simpatizati de lucrätori erau Manole Marcus, Tudor Märäscu, Virgil Calotescu, Andrei Blaier, si altii ca ei - filme mediocre sau proaste de-a dreptul, dar atmosferä civilizatä în echipä.
Ar mai fi multe de spus - dar, în linii mari, cam asta era.

Carmine Galante
05 Feb 2007, 22:01
- Cornea era unul dintre cei mai aroganti, care se considerau "foarte distinsi".
Inseamna ca era idiot, chiar si pentru vremurile alea, sa nu vada ca rahaturi scotea.

- Aproape în unanimitate, criticii discutau filmele ca si cum ar fi fost "serioase". Cazuri de cronici care sä desfiinteze erau rarissime. Cele mai comice erau analizele profunde si meticuloase despre främântärile de constiintä ale inginerilor care aveau de rezolvat câte o problemä de productie astfel încât sä nu-si însträineze colectivul.
Asta am observat si eu citind prafuitele "Cinema". Framantarile interioare ale tovarasului "y", autocritica facuta sub dush inainte de sedinta b.o.b. etc

Proletar
18 Apr 2007, 22:01
Pitbull, spuneai pe alt topic:
"La 25 de ani, Comeagä încä mai credea cä "fortuit" înseamnä fortat.
La 50 de ani, E. Bostan încä mai credea cä "lucrativ" înseamnä de lucru. "

Inca astea mi se par lucruri simple...
dar ce sa zic de regizori din generatia actuala, care se exprima in felul urmator:

"iti trimit totus intentia regizorala provizorie. Sar putea totus sa te inspire."

sau o replica dintr-un scenariu

"Mai de nimic nu esti bun. Vreu o fata.
Nu intelegi? Mai am chiteva zile."

Pitbull
18 Apr 2007, 22:07
Name, please...? ;)

Carmine Galante
18 Apr 2007, 23:03
"iti trimit totus intentia regizorala provizorie. Sar putea totus sa te inspire."

sau o replica dintr-un scenariu

"Mai de nimic nu esti bun. Vreu o fata.
Nu intelegi? Mai am chiteva zile."
Asta nu e nimic, Paul Barbaneagra povestea ca pe timpul impuscatului era un ministru' al cinematografiei (pe atunci exista asa ceva pentru ca propaganda era o unealta importanta de manipulare si se facea prin film) cu apelativul : "Dragi cinematografisti !"

Proletar
22 Apr 2007, 18:10
"Lunga calatorie cu trenul" a fost unul dintre putinele filme romanesti post-decembriste care mi-a placut.
Ce mai face Sinisa Dragin, regizorul filmului?

Carmine Galante
22 Apr 2007, 21:26
"Lunga calatorie cu trenul"
Il salveaza finalul si unele paseje, in rest e destul de jenant. 8/10

Pashpix
23 Apr 2007, 00:45
Vorbeati mai demult de Geo Saizescu...totusi, mie mi-au placut filme ca Asta seara dansam in familie sau Secretul lui Bachus....Din Secretul lui Nemesis doar interpretarea lui Dinica:D

Pashpix
23 Apr 2007, 00:57
In top, am vazut ca Mircea Dragan e pus la groaznici...totusi, seria BD mi se pare delicioasa, imi place la nebunie...macar pentru atat cred ca ar fi meritat mai mult...

Carmine Galante
23 Apr 2007, 08:42
Vorbeati mai demult de Geo Saizescu...totusi, mie mi-au placut filme ca Asta seara dansam in familie sau Secretul lui Bachus....Din Secretul lui Nemesis doar interpretarea lui Dinica:D
Filme precum Un suras in plina vara, Grabeste-te incet sau Eu, tu si Ovidiu il anuleaza pe Saizescu si-l fac unu' dintre cei mai prosti regizori ever. De Pacala ala nou nu comentez ca nu l-am vazut, dar se aude ca e catastrofa.

Pitbull
23 Apr 2007, 14:00
Saizescu:
Practic, singurul lui film bun a fost "Balul de sâmbätä searä". Dar e o vorbä care spune: "orice regisor, oricât de slab, e în stare sä facä mäcar un singur film bun". Adevärul e cä dacä-ti descoperi vocatia (care, în cazul lui Saizescu, era cu atât mai comodä: comedia usoarä), e posibil ca, la un moment dat, cu o distributie bunä si o echipä rodatä, sä-ti iasä pasienta.
"Astä searä dansäm în familie" si "Secretul lui Bacchus" mai aveau unele sclipiri, dar care päleau sub platitudinile si banalitätile de ordin general, care-n plus mai erau si stângaci filmate... Iar restul filmelor lui... sorry!
In fine, cunoscându-l foarte bine personal (era profesor pe vremea studentiei mele, am lucrat la douä filme ale lui - "Santaj" si "...Bacchus"), pot confirma în cunostintä de cauzä: Saizescu nu avea creativitate, nici inteligentä; singurele lui calitäti erau un simt al umorului mediocru si rutinat, si o învätare mecanicä a câtorva elemente de bazä ale meseriei. Dacä judecati putin la rece, veti vedea cä e tocmai combinatia adecvatä pentru o carierä care aratä ca a lui: un film reusit, unele sclipiri, si-n rest, tristete...

Drägan si "B.D."-urile...
Chiar säptämânile trecute mä gândeam la "B.D."-uri, apropo de o anumitä situatie.
Aveam 10-13 ani si eram mare fan Toma Caragiu, Dem Rädulescu, Puiu Cälinescu... Ieseau "B.D."-urile, cu mare tamtam (tin minte ditamai afisul, pe colt la Leu, vizavi pe diagonalä de statuie; era acolo un panou publicitar al Româniafilm, mare cât o casä)... Asteptam cu înfrigurare sä le väd, se bätea lumea la coadä la bilete, la Patria... Ei bine, acum, dupä aproape patruzeci de ani, constientizez un fenomen interesant: de fapt, NU-MI PLACEAU! Credeam, numai, cä-mi pläceau, fiindcä la vârsta aia nu stiam nici sä analizez un film, nici sä-mi înteleg propria psihologie. Eram conditionat sä-mi placä, datoritä actorilor si reclamei, asa cä le priveam cu o bucurie superficialä, färä fond - undeva, în subconstient, plictisindu-mä de moarte si întrebându-mä: ce lipseste de-aici? Ce anume am asteptat, si nu gäsesc? Si-n final, rämânând cu o stare cam asa: "Da, mä asteptam la altceva... la mai mult... Da' nu-i nimic, tot a fost misto." (EXACT aceeasi stare pe care am avut-o la "Explozia" si "Cuibul salamandrelor", unde mä întrebam (de-acum, constient, cä mai crescusem): "Stai putin, dom'le! Dacä explodeazä chestia asta, e nenorocire! Si atunci, DE CE NU-MI PASA??? UNDE-I SUSPENSE-UL???"
(Nu-mi päsa, fiindcä Drägan era amorf, complet lipsit de har, si nu stia meseria nici cât sä "mimeze" calitätile unui film - ca Saizescu sau Nicolaescu. Dacä ei doi sunt agramati cinematografic, el era complet analfabet. ...A, da - si rector la I.A.T.C., la începutul studentiei mele, pânä l-a înlocuit Cotescu, Dumnezeu sä-l ierte.)
"B.D."-urile erau filme lesinate si sälcii, cu scenarii superficiale si false, complet neinteresante, regisate obosit dar prost. Singurul lor farmec îl fäceau actorii. Slavä Domnului, Tomitä, Puiu, Jean Constantin, Papaiani, chiar si Dem Rädulescu care atunci încä mai avea haz, aveau talentul si umorul lor. Numai la nivelul ästa functiona deliciul acestor filme - dar pentru asa ceva, nu era nevoie nici de scenariu, nici de Drägan, nici de Arrfilex! Aveam televizorul si varietätile de sâmbätä si duminicä!

Pashpix
23 Apr 2007, 15:14
Da, cam asa este. Farmecul BD-urilor este dat de prestatiile marilor actori...de la Toma Caragiu si pana la Sebastian Papaiani sau George Mihaita. In continuare, lumea indrageste aceste filme, chiar si asa prafuite de trecerea anilor.
Ma gandeam, totusi, ca macar un 5-10% merit o avea si Dragan...dar repet...asta privind dinafara...fara a-l cunoaste personal

Coshava
23 Apr 2007, 15:37
{...}In continuare, lumea indrageste aceste filme, chiar si asa prafuite de trecerea anilor.


Ar fi interesant de ce o face - ca resort psihologic interior mai ales, aici intervenind prea putin emotia provocata de realizarea artistica ( ca sa fiu rau am sa zic ca o suita de pe "Discovery" cu "Detectivi criminalisti" sau asa ceva e mai bine/artistic realizata ... :P ).

Explicatia mea - desi probabil gresesc, dar na ... asta e - ar fi ca tocmai "prafuiala" le face oarecum indragite. Sau poate indragite e prea mult spus, dar pregatesc o anumita stare, mult mai putin critica decit de obicei, in privitor. La cei mai in virsta cred ca e asa ... un fel de nostalgie provocata de revederea unor imagini din tineretea lor oarecum "filtrate de aspectele negative", iar la cei mai tineri ( ca mine sa zicem ) e/a fost oarecum curiozitatea de a vedea ceva ce tine de "faptul divers" al unei epoci la care ne gindim/ne-o imaginam adesea ca nu a produs altceva decit filme ordinare de propaganda si ode fiului mult iubit. :sick:

Imi cer scuze ca am intervenit - dar nu m-am putut abtine. :oops:

Pashpix
23 Apr 2007, 17:59
Pitbull, am sa te rog sa-mi zici shi ce parere ai despre seria Margelatu (Drumul oaselor, Trandafirul galben, Misterele Bucurestilor, Masca de Argint, Colierul de turcoaze...astea le-am vazut eu...dar stiu ca ar mai fi si Totul se plateste)
sunt filme care mie mi-au placut, desi sunt putin cam puerile de multe ori...

Si apropo de Sergiu Nicolaescu si de seria Comisarului...am observat ca personajul Roman interpretat de Ilarion Ciobanu si avandu-l sef pe Ernest Maftei apare si la Manole Marcus (Departe de Tipperary, Conspiratia, Capcana), dar filmele sunt total propagandistice :D :D :D

mi s-au parut ok si cele trei filme cu ardelenii in Vestul Salbatic....Profetul, aurul....Artista, dolarii...si Pruncul, petrolul....

Carmine Galante
23 Apr 2007, 20:38
Pitbull, am sa te rog sa-mi zici shi ce parere ai despre seria Margelatu (Drumul oaselor, Trandafirul galben, Misterele Bucurestilor, Masca de Argint, Colierul de turcoaze...astea le-am vazut eu...dar stiu ca ar mai fi si Totul se plateste)

Come on, suntem in 2007. Filmele astea emana asa o ... discreta nostalgie, le-am vazut si revazut de n ori. Interesante sunt "prafaciunile" de pe b1 tv, astia dezgroapa adevarate cadavre care merita vazute asa pentru adaugat la lista de filme ro. vizionate, plus ca poti extrage niste cadre document din ele. Adevarate catastrofe.

Pitbull
23 Apr 2007, 22:40
Päi...
Märgelatii, deci:
Primul mi-a pläcut, la nivel de pseudo-western românesc prepasoptist. Ca film de actiune în decor natural (si naturel) era agreabil. Destul de vioi.
Al doilea: cädere bruscä. Devenise trenant, tärägänat, greoi... Imi mai pläceau doar unele secvente.
Al treilea: insuportabil de plicticos. Deja, nu fäcea decât sä lungeascä pelteaua - iar secventele de actiune (cavalcade, fusillade, pumnade :P ) nu mai salvau nimic, pentru cä erau TOT-ALEA SI TOT-ALEA: aceiasi cascadori, pe aceiasi cai, la aceiasi vulcani noroiosi sau râpi rosii din Sebes sau maluri de Dunäre, filmati la fel cum se miscau la fel si mureau la fel.
Ultimele trei nu le-am mai väzut decât la nivel de secvente, pe la televizor; genul äla de secvente de-ti vine sä fugi în altä camerä - groaznic de mortäcinoase. Combinând asta cu ce mai comenta lumea, presupun cä trendul descendent a continuat inexorabil, imuabil si inefabil.

* * *

Comisarul Mihai Roman:
Era creatia lui Petre Sälcudeanu, în romanul "Ucenicie printre gloante". Ulterior, Sälcudeanu si Titus Popovici au fäcut din el scenariul filmului "Cu mâinile curate". (Romanul se termina cu moartea lui Patulea si a lui Scortea; personajul Miclovan apärea doar în treacät. Multe alte lucruri erau schimbate, alte personaje, alte momente - se petrecea în decembrie 1944, nu în aprilie 1945...)
Apoi, Titus si Nicolaescu au dus mai departe personajul, în "Ultimul cartus".
Cum Nicolaescu voia sä-l învie pe Miclovan (în varianta Moldovan), el a abandonat proiectul, începând seria respectivä (cu "Un comisar acuzä" - propriul lui story, scenarizat de Vintilä Corbul, Eugen Burada si Mircea Gândilä).
Intre timp, Titus l-a fäcut pe Roman, din comisar de politie, colonel de securitate (cä de, politica era în miscare, atunci în 1945-47), si l-a purtat prin vomitivele "Conspiratia" (demonizare a P.N.T. si a lui Maniu), "Departe de Tipperary" (titlu de lucru: "Fuga"; legitimare a înscenärii de la Tämädäu) si "Capcana" (titlu de lucru: "De unul singur" - demonizare a grupurilor de partizani anticomunisti din munti).

* * *

"Profetul, aurul si ardelenii" mi-a pläcut. Un "western-sarmale" (pandant la "western-spaghetti") vesel foarte bine lucrat.
Nici "Artista, dolarii si ardelenii" n-a fost räu - desi, boala lui Veroiu, era prea contemplativ, ceea ce cu scenariul nu se pupa de nici un fel.
In fine, "Petrolul, pruncul si ardelenii", desi cel mai zglobiu si bogat ca imaginatie, era si cel mai slab: inegal, de un estetism vizual absolut gratuit, cu diverse bizarerii doar ca sä ne däm interesanti, plus chestia aia ridicolä cu tuf-tuf-tuf! de la sfârsit... Un post sincron de tot cäcatu' (si când i-am zis lui Ovidiu Iuliu Moldovan, zice: "Cum, mä, de tot cäcatu', cä l-au fäcut americani get-beget, de la ambasadä!" :? "Nu, stiu," zic, "mie-mi suna fals!" Nu peste mult, am dus la film o americancä din Utah si zice: "Yeah, it's clear: they're from the East Coast and trying to imitate the Western accent!" :lol: (Adicä, de parcä Adrian Päduraru, Cosma Brasoveanu si Tamara Buciuceanu ar începe sä vorbeascä cu "No, servus, drajilor, haidat' s-om mère!")

Maica Vineri
24 Apr 2007, 04:41
Intotdeauna la filmele astea am avut sentimentul ca pierd timpul uitandu-ma la ele. Si mai e si sentimentul ala ca te strica interior, te deformeaza daca le acorzi oarece credit pe motive de nostalgie sau de cateva scene reusite. Dar sunt interesante amanuntele lui Pitbull, face sa dispara ceva din vraja lor urata.

Proletar
01 May 2007, 22:52
Dar de Malvina Ursianu mai stie cineva ceva?
Tin minte ca am citit o carte in care era publicat scenariul literar si cateva fragmente din decupajul regizoral al filmului "Serata".
Cred ca a fost printre primele scenarii citite de catre mine.
Mai tin minte ca la sfarsitul cartii erau inserate cateva dialoguri intre Ursianu si diversi critici de cinema care ii reprosau ca dialogurile sunt prea artificiale.
Nu cumva ea a regizat si "Figurantii"? Filmul asta mi-a placut.

Carmine Galante
01 May 2007, 23:21
Dar de Malvina Ursianu mai stie cineva ceva?
Malvina a regizat Trecatoarele iubiri, un film superb pe care l-am vazut si revazut de "n" ori + altele care se pot cauta, nu stau sa enumar acum.

Nu cumva ea a regizat si "Figurantii"? Filmul asta mi-a placut.
Ba da. Destul de misto, si foarte placut epocii, decadenta burghezilor asupritori ajunsi aplaudaudaci ai clasei muncitoare.

Malvina Ursianu a realizat si un fel de film tv, care nu e trecut nicaieri pe cinemagia, se numeste Aici nu mai locuieste nimeni, care la vremea respectiva ('95) m-a touchat foarte mult. Pacat ca nu a avut bugetul corespunzator sa fie tras in pelicula.

Proletar
01 May 2007, 23:54
da, si a mai regizat, cred, "Linistea din adancuri".
Imi placea actrita din "Figurantii",,,o tanara fragila, inteligenta...imi scapa numele...s-a pierdut pe drum si ea.

Carmine Galante
01 May 2007, 23:57
Intamplator filmul amintit mai sus de mine e pe imdb.

http://www.imdb.com/name/nm0882134/

Proletar
02 May 2007, 00:02
Intamplator filmul amintit mai sus de mine e pe imdb.

http://www.imdb.com/name/nm0882134/

Asa, Mariana Buruiana...delicata, fragila, feminina...hmmm, chiar imi placea... ;)

klein
02 May 2007, 00:14
Dar de Malvina Ursianu mai stie cineva ceva?

anul trecut a aparut o carte "Gioconde fara suras. Convorbiri cu m.u."scrisa de M Mihailescu. este un fel de interviu mai lung, dar foarte interesant despre filmele si cariera ei.

Nu ader 100% la filmele malvinei, dar nici nu le-am vazut pe toate. in orice caz, este printre putinii regizori romani de pe vremea lu ceausescu pe care am chef sa ii vad. Are ceva special, e surprinzatoare.

A reusit sa abordeze subiecte placute regimului si totusi sa mentina un standard de calitate mai mult decat rezonabil.
Mi s-a parut buna ideea fimului "trecatroarele iubiri" si chiar m-a emotionat pe alocuri. spre exemplu este o scena, sau mai degraba o replica cum nu se poate mai simpla si mai percutanta. cand se intoarce tipul din strainatate si incearca saarate ca i-a fost dor de tara. (era in perioada in care incepuse si austeritatea lui Ceausescu si izolarea fata de occident, asa ca nu erau bine vazuti cei care plecau in afara). Motoi ii declara doctorului, unul dintre rivalii lui din perioada cand era in tara ca: "pana si de dumneata mi s-a facut dor" (parca asa suna). Mi-a placut. Asta nu a scutit filmul de a fi lung pe alocuri, uneori insuportabil.

Aceeasi problema si in Lapusneanu, plus foarte multa analiza psihologica super plictisitoare
Am vazut si Figurantii si ca si in cazul celorlalte mi-au placut cateva scene, nu filmul in intregime. Spre exemplu scena cheie, a turnajului, a figurantilor fosti burghezi, etc... e de-a dreptul geniala

Mi-ar placea sa mai vad si alte filme, dar cum o foarte mare parte din ele vorbesc despre venirea la putere a comunistilor, tare ma tem ca va mai trece ceva vreme pana sa le vedem la TV. Sau poate s-au difuzat si nu sunt eu la curent. :?

klein
02 May 2007, 00:16
Intamplator filmul amintit mai sus de mine e pe imdb.

http://www.imdb.com/name/nm0882134/

Asa, Mariana Buruiana...delicata, fragila, feminina...hmmm, chiar imi placea... ;)

hm mie nu :sick: o gasesc dimpotriva, falsa, plictisitoare, imi starnea mila. si jena, pentru jena ei

Carmine Galante
02 May 2007, 00:20
Malvina e tare, cam singurul regizor femeie adevarat de pe la noi, si nu as vrea s-o dati in faze cu misoginismul. Trecatoarele.. nu e deloc lung, se intinde exact cat trebuie, protagonistul are cancer, stie ca va crapa, e normal sa traga cat poate de timp, sa-si remomoreze viata etc. Asta vrea sa insufle realizatorul spectatorului prin lungimea unor cadre _ ex. plimbarea din final cu masina, lungile secvente cu botul autoturismului care strabate drumurile de munte si muzica aia f. reusita.

klein
02 May 2007, 16:08
Malvina e tare, cam singurul regizor femeie adevarat de pe la noi, si nu as vrea s-o dati in faze cu misoginismul.
nu din misoginism am zis ce am zis. ar fi si culmea
Trecatoarele.. nu e deloc lung, se intinde exact cat trebuie, protagonistul are cancer, stie ca va crapa, e normal sa traga cat poate de timp, sa-si remomoreze viata etc. Asta vrea sa insufle realizatorul spectatorului prin lungimea unor cadre _ ex. plimbarea din final cu masina, lungile secvente cu botul autoturismului care strabate drumurile de munte si muzica aia f. reusita.
nu ai dreptate. Scena finala e chiar foarte lunga. La un moment dat filmeaza atat de mult peisajele ca uiti ca tipul are cancer. Ai senzatia ca face un film despre "frumusetile patriei nostre".
Si asta nu e singura scena. Mai sunt si alte lungimi inutile. la mare, in lift... nu mai stiu exact. din aceasta pricina nu ader in totalitate
Dar am mai zis, imi place Malvina are niste sclipiri uneori de geniu, alteori de talent si asta e bine.

Alex Leo Serban
02 May 2007, 17:37
Malvina Ursianu a realizat si un fel de film tv, care nu e trecut nicaieri pe cinemagia, se numeste Aici nu mai locuieste nimeni, care la vremea respectiva ('95) m-a touchat foarte mult. Pacat ca nu a avut bugetul corespunzator sa fie tras in pelicula.

omg!! slava tie doamne! e horror :sick:
singuru film mai d doamne-ajuta al malvinei u este 'intoarcerea lui voda lapushneanu'; in rest - niste ifose p celuloid...
dar madam (k teoreticiana a filmului) este interesanta - si categoric peste regizoarea cu ac nume (ha!) - dupa cum o demonstreaza'aceste gioconde fara suris: convorbiri cu m u' (cartea magdei mihailescu recent premiata d ucin - dar cu un alt premiu decit cel pt mine! :P )

Carmine Galante
02 May 2007, 19:39
nu ai dreptate.
Dear, eu zic ca am dreptate, ia sa vedem, care e mai convingator ? Filmele acestei regizoare erau considerate in epoca un fel de etalon, iar cine are oki sa vada o face. Filmele ei sunt bune si mult (foarte mult) peste media din Romania acelor ani. Gata.

Alex Leo Serban
02 May 2007, 19:57
la fel d bune k ale lu serban marinescu?
sau poate k 'showgirls'? :lol:

asta s-o crezi tu; in dictionaru d film al cristinei corciovescu & bujor t rapeanu (the best around) nici makr nu figureaza 'figuranta' asta!! 8)

Pitbull
02 May 2007, 20:54
Eee, päi asta nu-i bine! Figurantä, nefigurantä, da' n poti s-o omiti din dictionar! Si mä mir, pentru cä Buji si Corci sunt realmente cei mai buni dictionaristi români de cinema. Da', în fine...
Altfel, Malvina este, categoric, un personaj contradictoriu, asa cum bine aratä controversa de mai sus. Principala ei contradictie porneste chiar din destin. Nu i-l stiu în detaliu, doar în linii mari: fäcea parte dintr-o familie aristocraticä, iar în anii '50 au avut mari probleme (securitate, deportäri în lagäre, etc.). Ulterior, s-a cäsätorit cu dramaturgul politruc Paul Anghel si a devenit o regisoare de un comunism feroce - vezi tezismul unor filme ca "Linistea din adâncuri", "Pe malul stâng al Dunärii albastre", "Figurantii" si mai ales "O luminä la etajul zece" (titlu initial: "Pletele ei ca razele soarelui" - Ha!) care începea foarte bine (Irina Petrescu, fostä detinutä politic reabilitatä, iese din puscärie si se chinuie sä se reintegreze în lume - frumos construit, adevärat, täios, sensibil) si-n jumätatea a doua cädea într-o proslävire soioasä a Iepocii de Aur (uite ce minunat, cum sub Tovaräsunicolaeceausescu se face dreptate!). Intr-adevär, avea sclipiri de talent uneori (geniu... nu-mi amintesc). Intr-adevär, alteori o lungea. Intr-adevär, "Trecätoarele iubiri" e un film destul de bun, emotionant, cu mari doze de adevär uman si o profundä sensibilitate, dar si mari lungimi (aici, cred cä se explicä asa: intentiile erau realmente cele depistate de Carmine - acea apäsare a iminentei mortii - dar Malvina n-a avut niciodatä resurse artistice intrinseci pe mäsura unei asemenea teme, asa cä nu i-a putut da consistenta necesarä, iar portiunile respective din film, desi bine intentionate, deveneau rapid trenante...). Per ansamblu, e evident cä nu face parte din elita regiei românesti de film a acelor vremuri(chiar asa, inegalä, cum e ea: Ciulei, Pintilie, Daneliuc, Tatos, Pita, Veroiu, Märgineanu), ci mai degrabä din esalonul al doilea, al regisorilor care oscilau între mediocri si buni... Nu mai stiu pe unde-am plasat-o în topul cu care am deschis topicul, dar cred cä tot pe-aici.
Oricum, zilele astea voi avea o treabä pe la "Evenimntul zilei", unde lucreazä Daniel Tomescu (fostul actor, din "Linistea din adâncuri"). El stie bine povestea evolutiei politice a Malvinei, si am sä-l întreb, cä si pe mine mä nedumereste.

Proletar
02 May 2007, 21:29
Cu ce se ocupa un regizor intre doua filme, tinand cont ca filmeaza, sa spunem, in medie unul la doi ani? Din ce bani traieste, la ce se gandeste, ce face toata ziua?

Pitbull
02 May 2007, 21:47
Ask him/her!

Predä la facultäti
Sau face clipuri publicitare
Sau emisiuni de televiziune
Sau radio
Sau doar colaboreazä acolo
Sau pune teatru
Pe salariu
Sau pe contract
Sau scrie la ziar
Angajat
Sau colaborator
Sau are blog
Sau scrie pe forumuri
Sau le administreazä
Sau face chat
Sau face cybersex
Sau scrie cärti
Sau traduce cärti
Sau îsi traduce nevasta
Sau îsi cautä alta nouä
Sau iese pe centurä
Pe credit
Sau pe gratis
Dacä-i hot.
(Hot, nu hotz.)
Sau moare de foame
Sau

Proletar
02 May 2007, 21:52
:)
O existenta nu foarte bine ancorata in ceva stabil...
Imi aduc aminte de o anecdota,,,
La directorul unei banci vine intr-o zi un functionar care, umil, ii spune:
- Dle director, va rog sa ma invoiti trei zile.
Directorul, plictisit:
- De ce?
- Ma duc sa-mi iau Premiul Nobel.

Functionarul era Heinrich Boll... :)
----------------------

Asa mai merge, sa ai un serviciu la banca si sa fii si un scriitor celebru...

klein
02 May 2007, 22:10
Eee, päi asta nu-i bine! Figurantä, nefigurantä, da' n poti s-o omiti din dictionar! Si mä mir, pentru cä Buji si Corci sunt realmente cei mai buni dictionaristi români de cinema.
e un dictionar universal, de-aia. De altfel mai sunt si altii care nu sunt mentionati. Criteriile nu sunt clare.
Si oricum acel dictionar nu e o referinta serioasa, fiindca are prea multe lacune si alegerile sunt aleatorii. chiar si fata de cineastii straini.

Pitbull
02 May 2007, 22:15
A, dacä-i universal, se explicä... Desi mä surpride ce zici, cä folosesc criterii tulburi... Cum spuneam, ei sunt foarte metodici, calitatea asta nu pot sä le-o contest. Da', mai stii ce-or fi avut în cap când si-au organizat materialul...? :?

klein
02 May 2007, 22:22
dictionaraul asta de cinema de care zic este foarte slab, si in continut si in numar de pagini
dar celalalt cu 1234 cineasti romani e aproape complet, (esti si tu pe acolo :) Bravo!)

Pitbull
02 May 2007, 22:32
:) E, ce sä spun! :P Mäcar stiu cä n-am träit degeaba. Pärculetu' meu cu hinte si ringhishpile, în care sä mä dau 'utza cântând în... ninsoare! ;)

herbert
02 May 2007, 23:47
singuru film mai d doamne-ajuta al malvinei u este 'intoarcerea lui voda lapushneanu'; in rest - niste ifose p celuloid...
dar madam (k teoreticiana a filmului) este interesanta - si categoric peste regizoarea cu ac nume (ha!) - dupa cum o demonstreaza'aceste gioconde fara suris: convorbiri cu m u' (cartea magdei mihailescu recent premiata d ucin - dar cu un alt premiu decit cel pt mine! :P )

mie mi-a placut filmul Malvinei - "Intoarcerea lui Voda Lapusneanu"... si inca ceva, Malvina iese foarte bine din cartea Magdei Mihaileanu. avea potential. pe scurt: am retinut-o...
pacat ca avea un sot securist si nomenclaturist, cred ca-i spunea Paul Anghel...

devil_doll
03 May 2007, 00:01
mi-e greu sa gasesc o formula care sa exprime sila si dispretul pe care il am fata de acest Nae Caranfil - un limax care se hraneste din conjuncturi.
un individ fara caracter si fara personalitate, un reziduu comunisto-securistic, care ne indeamna sa radem zgomotos, rastimp in care el se recomanda cand evreu, cand roman, cand francez, cand artist universal...

nationalitatea lui ar trebui sa ne lase rece..ba nu..gresesc, ar trebui s fim mandrii ca mai exista inca cineasti care mai pot spune atatea despre ce am fost si ce am devenit ca si popor..,filmele lui nu sunt nici gratuite, nici nu se hranesc din conjuncturi..au o structura perfecta, ce nu emite scapari (te provoc sa imi zici o singura eroare de construcite in Filantropica)..si poate e o idee buna daca nu ai judeca omul in relatie cu creatia..asa nsi woody allen ar putea fi pus la zid pentru multe pacate..si totusi nu putem din cauza asta sa ii aruncam toata opera la gunoi...

a trebuit s comentez la postula sta mai vechi fiindca ma lovit direct..cum s zici asta despre nae... :hmm:

herbert
03 May 2007, 00:34
nu stiu ce-ai inteles tu din postarea asta mai veche. nici pe mine nu ma deranjeaza nationalitatea lui nae caranfil, deloc. nu mi-a placut Filantropica. m-a enervat - caini, jeg bucurestean, cersetori, caractere moi, curve, tarafuri... nu suport asa ceva. filmul mi se pare conjunctural - a prins evenimente si intamplari de care erau pline ziarele si televiziunile... a filmat salata asta si a prezentat-o la Paris ca o ilustrata haioasa despre o subnatiune... ma gandeam ca, daca tot sta la Paris, are asa o mai mare aplecare spre metafizica...
mai astept sa faca un film care sa-mi placa...

Alex Leo Serban
03 May 2007, 09:30
pt herbert

esti nedrept pt k - e clar - 'ai cva' cu nae c si transpui asupra filmelor sale antipatia fata d autorul lor... e cit s poate d clar k nu poti fi obiectiv.
nae are multe filme bune ('filantropica' e unul din ele!) - d altfel, dupa capu meu, nu are decit un semi-rateu: 'asfalt tango', kre - desi agreabil & facut cu profesionalism (as always...), are cva d shusha.
in rest - chapeau!
iar 'e pericoloso sporgersi' ramine unu din cele mai bune filme ro d dupa 90!

devil_doll
03 May 2007, 09:51
mai astept sa faca un film care sa-mi placa...

asteapta-te, uramtoarea lui productie va fi lansata anul asta si se anunta a fi o mega productie cu tuse foarte occidentale..asta ca sa nu mai zici ca ne va prezenta ca o subnatiune :happy:

Carmine Galante
03 May 2007, 10:06
asta s-o crezi tu; in dictionaru d film al cristinei corciovescu & bujor t rapeanu (the best around) nici makr nu figureaza 'figuranta' asta!! 8)
Baaaa, ba, minti cu nerusinare ca de obicei, si induci lumea in eroare. Ursianu Malvina este pomenita la pagina 336, unde debutul ei cu Gioconda... este comentat destul de amplu, apoi la pagina 430. O sa si transcriu. Iar ai fost prins cu ocaua mica.

1234 CINEASTI ROMANI este destul de bine facuta, am gasit pe unii de care nu prea auzisem prin alte parti. Cred ca o reactulizare s-ar cuveni.

Si inca ceva, Filantropica e un jeg, singura secventa demna de respect e aia cu mafiotul rus care intra cu pistolul in clasa si pune derbedeii la invatat.

gionloc
03 May 2007, 10:59
Si inca ceva, Filantropica e un jeg, singura secventa demna de respect e aia cu mafiotul rus care intra cu pistolul in clasa si pune derbedeii la invatat.

e foarte ciudata modalitatea ta de a categorisi filmele!
mi e imi pare mai repede ca ai un fel de obsesii legate de anumite nume, reactionezi somatic in ceea ce le priveste creatia - uneori se intimpla sa fie in acord cu o majora precaritate artistica - vezi Serj... dar ideea unei abordari critice intemeiate (constiente), bazata pe principii, este imediat anulata de reactii precum cea de mai sus!

poate ca era bine sa intre pistolarii moldoveni in mai multe scoli din tara.. si ar fi din ce in ce mai necesare astfel de interventii!

filantropica mi se pare cea mai reusita incercare de a impaca un demers cinematografic mainstream (tema) cu nuantele 'artei inalte' (desfasurarea narativa, critica sociala, ironia fina)... firul narativ inchipuit se impleteste cu situatiile cotidiene reale, nae intra intr-un mod funny&very clever in reveriile cotidine ale poporului - aparitii la tv, pensii mai mari, succes... (e un film realizat intr-un fel care ii reuseste exemplar lui tarantino). plus ca e o gaselnita smechera: oarecarea 'mila' fata de cersetori o transforma intr-o afacere profitabila!

e unul dintre primele filme romanesti postdecembriste (dincolo de intreaga creatie a lui nae) in care injuraturile suna bine! in care aventura ironica in sfera 'valorilor' sociale nu este fortata, artificiala (vezi intilnirea din clubu scriitorilor). iar partiturile sint excelente - unul dintre cele mai bune roluri ale lui Dinica si Diaconu, Mara e exclenta...

Alex Leo Serban
03 May 2007, 12:39
draga gionloc,
kiar nu-nteleg d c iti bati capu cu toti cocalarii: carminume asta e atit d habarnist incit a sta d vba cu el ekivaleaza cu o trepanare momentana a propriului tau creier - un fel d 'momentary lapse of reason' :lol:

ps eu ma referem - cum probabil k TOATA LUMEA (except c g) a inteles! - la dictionaru international co-semnat d corciovescu & rapeanu...

devil_doll
03 May 2007, 13:35
Si inca ceva, Filantropica e un jeg, singura secventa demna de respect e aia cu mafiotul rus care intra cu pistolul in clasa si pune derbedeii la invatat.



filantropica mi se pare cea mai reusita incercare de a impaca un demers cinematografic mainstream (tema) cu nuantele 'artei inalte' (desfasurarea narativa, critica sociala, ironia fina)... firul narativ inchipuit se impleteste cu situatiile cotidiene reale, nae intra intr-un mod funny&very clever in reveriile cotidine ale poporului - aparitii la tv, pensii mai mari, succes... (e un film realizat intr-un fel care ii reuseste exemplar lui tarantino). plus ca e o gaselnita smechera: oarecarea 'mila' fata de cersetori o transforma intr-o afacere profitabila!

e unul dintre primele filme romanesti postdecembriste (dincolo de intreaga creatie a lui nae) in care injuraturile suna bine! in care aventura ironica in sfera 'valorilor' sociale nu este fortata, artificiala (vezi intilnirea din clubu scriitorilor). iar partiturile sint excelente - unul dintre cele mai bune roluri ale lui Dinica si Diaconu, Mara e exclenta...

as fi vrut sa fi fost eu prima care cerea dreptul la replica..nu a fost insa nevoie..sa denumesti un film un jeg e o reactie de gen neolitic (hai sa dam cu bata, argumentarea logica e exclusa in mod principial)
sa nu gusti filantropica nu inseamna ca filmul e prost..inseamna doar ca nu ai tu gust...probleme cu papilele gustative ceva? :hmm:
:lol: nu te ofensa..

klein
03 May 2007, 13:56
ps eu ma referem - cum probabil k TOATA LUMEA (except c g) a inteles! - la dictionaru international co-semnat d corciovescu & rapeanu...
sa ne lamurim
Buji si Corci au scris mai multe tipuri de dictionare. (dupa mine prea multe si proaste (cu exceptia "1234 cineasti romani" care poate fi util), dar asta nu conteaza aici)
dictionarul despre care vorbeste als se cheama "dictionar de cinema" e aparut in 1997 si intr-adevar Malvina nu e mentionata. este un dictionar universal de cineasti in care mai apare din cand in cand si cate un roman.(dp meu de vedere aceasta carte este incompleta, aleatorie si in nici un caz o referinta. Daca malvina e sau nu e mentionata nu inseamna nimic)
tot ei au scris "Cinema un secol ºi ceva", dar ala nu e dictionar
Au scos in 2005 "Lumea filmului.Dictionar de cineasti", tot universal. Poate acolo sa mentioneze. Nu am vazut cartea.
in schimb Rapeanu a scris singur de data asta "Filmat in Romania" in care explica pe larg felul in care au fost facute filmele Malvinei. Cele de pana in 80.

Alex Leo Serban
03 May 2007, 14:37
absolut corect!
recunosc k si p mine m-a contrariat (k sa nu spun mai mult) absenta unor cineasti contemporani importanti - fratii coen imi vin acum in minte... sper sa nu ma insel cu exemplul - kre lipsesc din dictionaru cu pricina; dar in cazul strainilor exista o explicatie rezonabila: opera acestora e 'in the making' si (sint convins) la o editie viitoare vor fi inclusi si acestia...
dar faptul k malvina u NU e inclusa (desi opera ei e practic inkeiata) nu poate sa insemne decit un lucru: nu e destul d importanta!

si - sincer! - nu e ;)
ceea c nu inseamna k nu gasesti in filmele ei momente reusite sau actori buni
malvina u a dorit cu atita ardoare sa fie autoare incit s simte la tot pasul aceasta 'scremere' - ceea c ii da un aer d multe ori fortzat sau stingaci.
e clar k cinema-ul ei e 'altfel' decit c s facea la noi; din pacate - spre deosebire d un mircea saucan sa zicem -, acest 'altfel' nu o transforma automat intr-o cineasta obligatorie pt includerea intr-un dictionar universal: nu e leni riefenstahl!

Carmine Galante
03 May 2007, 19:54
e un film realizat intr-un fel care ii reuseste exemplar lui tarantino). ...
:lol: :lol: :lol: :lol: :lol: =))))
Nu pot sa nu observ ca te tragi de sireturi cu regizorul. "nae". A doua la mana, sa compari filantropica cu filmele lui Q. Tarantino cu ceea ce face Caranfil gasesc ca e cea mai mare ineptie pe care am citit-o pe cinemagia ever. :lol: Si sunt de ceva timp p-aici. Hai ca de imm sa zicem ca ma asteptam, dar de la un ifosit cu aere ca tine nu, cu toate ca se pare ca te-ai nascut sub zodia gafei.

@fata pe juma' diavol
Te rog, ia o distanta sanitara, ma plictisesti de moarte pe cinefan, incearca sa n-o comiti si aici.

@restu'
1234 CINEASTI ROMANI e mult sub "Secolul Cinematografului" din 1989. ;) dar asta nu inseamna ca nu ar fi utila ca informatie.

gionloc
03 May 2007, 21:40
e un film realizat intr-un fel care ii reuseste exemplar lui tarantino). ...
:lol: :lol: :lol: :lol: :lol: =))))
Nu pot sa nu observ ca te tragi de sireturi cu regizorul. "nae".

A doua la mana, sa compari filantropica cu filmele lui Q. Tarantino cu ceea ce face Caranfil gasesc ca e cea mai mare ineptie pe care am citit-o pe cinemagia ever. :lol:

Hai ca de imm sa zicem ca ma asteptam, dar de la un ifosit cu aere ca tine nu, cu toate ca se pare ca te-ai nascut sub zodia gafei.


da, uneori un film iti vorbeste precum un prieten, alteori tu stai cu el la o terasa si povestesti la o cafea.. in anumite cazuri filmul si regizorul, ca instante colocviale, se contopesc: fata de Nae Caranfil si de creatia lui nutresc un real respect, el se vede si se va vedea in felul in care-i discut si ii voi discuta filmele.
(stii ce e distractiv? - ca tu imi spui mie de sireturi - ca si cind as fi fost peiorativ sau mitocan in felul incare am spus ceea ce am spus... iar limbajul tau general este... hmm)

desi nu mi-e rusine sa fac o comparatie intre stilul ironic din Filantropica si cel din Reservoir Dogs (pumnii incasati de Diaconu in timp ce Nae pune in scena un karaoke - urechea taiata in garaju din RD-stuck in the middle with you), ceea ce faceam in fraza la care te referi era o raportare! daca nu realizezi diferenta, cere-i amicului marx niste linkuri catre dex!

imi pare rau ca nu iti pot fi pe plac, ce sa fac daca eu ii prefer pe Puiu, Porumboiu, Muntean, Mungiu, Caranfil - nu pe Marinescu...

Carmine Galante
03 May 2007, 21:57
imi pare rau ca nu iti pot fi pe plac, ce sa fac daca eu ii prefer pe Puiu, Porumboiu, Muntean, Mungiu, Caranfil - nu pe Marinescu...
Asta ai luat-o de la guru tau, care s-ar dezice de tine in doo secunde si trei miscari. Caranfil are filme bune (asfaltu' si E pericoloso sporgersi, doar doua exemple), insa pe mine filantropica NU m-a convins nici la a doua vizionare. Asta e, nu pun botu' la sefeuri pe plaiuri mioritice, iar daca le accept, este atunci cand ma fura o povestea bine facuta. Aici nu e cazul. My point of wiev.

Discutiile astea le-am avut pe topicurile cu dedicatie acestui film, dar probabil ca ai intrat mai tarziu si nu ai citit. Nu prea mai am chef sa reiau. Cred ca si pe ac. subiect au fost niste contre cu Pitbull. Devenim un fel de cinema pe stil vechi, in care se scrie timp de 30 de ani despre aceleasi si aceleasi filme. :hmm:

Pashpix
11 May 2007, 19:54
Am vazut la finele saptamanii trecute un film destul de mishto, Dincolo de nisipuri. , regia Radu Gabrea. Mi-a placut povestea, daca e sa dam la o parte caracterul ideologic.
Voi ce parere avetzi?

Carmine Galante
11 May 2007, 23:54
Am vazut la finele saptamanii trecute un film destul de mishto, Dincolo de nisipuri. , regia Radu Gabrea. Mi-a placut povestea, daca e sa dam la o parte caracterul ideologic.
Voi ce parere avetzi?
Filmu' e cat de cat ok, cam singurul titlu cu care se poate lauda domnu' Gabrea [edited-out by moderator].

Pitbull
08 Jun 2007, 16:15
Mie cel mai mult mi-a pläcut de Gabrea "Prea mic pentru un räzboi atât de mare", si cel mai mult m-a enervat voma aia de serial TV "Urmärirea" - din care singurul lucru bun era personajul lui Mihäilescu-Bräila, Dumnezeu sä-l ierte, cä iesise si poezia:

Foaie verde, baraboi,
Am ajuns ca vai de noi:
De la Ness, la Ciripoi!

(Cä l-au dat imediat dupä serialul "The Untouchables", de muream noi si familiile dupä el; era-n vara lui 1971.)

* * *

Iar ati dat-o pe înjuräturi off-topic.
Am sters codita de mesaj a lui Carmine (care desi inofensivä în sine, a declansat circul), plus o directä herbertianä, un croseu carminian, si un uppercut alsian (nu "alsacian") care au urmat.
Acum am încuiat temporar, pânä vä calmati. Si calmati-vä-t' iute, please, cä lumea arrrde sä 'crie despre rejisorii români.

* * *

L.E.
L-am redeschis. Sper sä nu sarä iar scântei.

Proletar
08 Nov 2007, 23:34
Pit,
vreau sa te intreb urmatoarele:

1. Exista o discrepanta intre modul in care percepi actorii jucand pe platoul de filmare si modul in care apar apoi pe pelicula?
2. Iti par falsi pe platou sau pe pelicula?
3. Daca exista aceasta falsitate, e suficienta sa iti induca un sentiment de lehamite fata de tot ce inseamna film?

Pitbull
08 Nov 2007, 23:56
Persoana a II-a e epicä, sau se referä la mine?
Considerând-o epicä si impersonalä, räspund:
1. Exista o discrepanta intre modul in care percepi actorii jucand pe platoul de filmare si modul in care apar apoi pe pelicula?
Da.
2. Iti par falsi pe platou sau pe pelicula?
Intrebarea e neclarä, asa cä încerc sä acopär toate posibilitätile:
Discrepanta de mai sus nu prea se aplicä la dihotomia "fals/firesc", ci la alte aspecte, mai nuantate, mai putin transante, ale jocului actorilor. Nu-mi amintesc vreun asemenea caz. Dar îmi amintesc destule situatii în care ceva pe platou aräta splendid, iar la vizionare te luai cu mâinile de cap - sau invers. Un exemplu elocvent: specificul teatral si märimea planului. Dacä un actor e prea gradilocvent într-un plan mediu, riscä sä-l distrugä (chit cä pe scenä, sau în plan general, mobilitatea lui ar fi functionat perfect!) Sau invers: pe platou, face ceva si ti se pare moale, putin, inexpresiv, sters; dar el stia cä era cadrat în grosplan, asa cä a jucat foarte fin...
In schimb, am väzut oscilatii fals/firesc în timp. De exemplu: la probele pentru "Neînvinsä-i...", Duban mi-a fäcut o secventä de betie delicioasä: finä, subtilä, naturalä, cu umor... Efectiv, aia m-a convins sä-i dau rolul. Si când colo, la filmare, EXACT aceeasi secventä a fäcut-o grosier, expozitiv, cabotin, vulgar... Nu stiu de ce, n-a mai prins starea aia, si a fortat... Si am fost nevoit sä-l las asa, cä eram deja a cincea zi în vila aia, si gazdele alergau dupä noi cu polonicu' sä ne cäräm odatä...
3. Daca exista aceasta falsitate, e suficienta sa iti induca un sentiment de lehamite fata de tot ce inseamna film?
Hmm... Poate exagerezi - dar înteleg sentimentul si... da, e posibil.

Proletar
09 Nov 2007, 00:42
Multumesc, Pit :)

Eu vroiam sa aflu daca exista o anumita senzatie de desertaciune, de vanare de vant atunci cand plasmuiesti o lume ireala pe ecran.
Ma interesa parerea ta de regizor pentru ca tu efectiv vezi ambele ipostaze, atat actiunea vie de pe platou, cat si pe cea virtuala, de pe ecran.
Eu, ca scenarist, vad doar virtual: faza in care concep scenariul si cea in care urmaresc filmul pe ecran.
Si la tine, ca regizor, sunt aceste etape: filmul pe care-l vezi mai intai cu ochii mintii si apoi pe pelicula, etape intre care se afla cea a realitatii de pe platou.
Ma gandeam ca acest episod prozaic, al turnarii filmului, poate altera entuziasmul celorlalte stari, de inceput (scrierea scenariului, viziunea regizorala, decupajul) si de final (vizionarea filmului).

Pitbull
09 Nov 2007, 00:57
Hmmm... :hmm: :? Mä surprinde starea asta a ta... Episodul FILMARII nu e deloc "prozaic"; prozaice sunt pregätirile - de la intrarea filmului în productie, pânä päsesti pe platou - fiindcä, în principiu, atunci se suspendä aproape orice act de creatie (cu unele exceptii - distributia, de pildä, sau creatia scenograficä), si se lucreazä la pregätirea transpunerii graduale în practicä a viziunii esentiale. Dar filmarea propriu-zisä este - sau ar TREBUI sa fie, pentru un regisor normal si cu o echipä normalä - momentul de maximä inspiratie, creatie, ritual, magie... Toatä proza din lunile si zilele anterioare se sublimeazä în ceva unic, inefabil, irepetabil... Nu e nici o desertäciune în ASTA, ci în alte etape (alea care tin de finantare, de administratie, de business, de distribuirea filmului, de pile, de strâmbe...).

Proletar
09 Nov 2007, 01:11
Asadar, "se merita" sa ne batem capul cu cinematografia... :)

Pitbull
09 Nov 2007, 01:14
B.O.F.M.

Proletar
09 Nov 2007, 01:33
B.O.F.M.?

:)

Pitbull
09 Nov 2007, 01:49
Da.

Adicä, mai pe româneste:

By all fucking means!

Supastar
09 Nov 2007, 13:46
B.O.F.M.?

:)
Da.

Adicä, mai pe româneste:

By all fucking means!

adicã ºi mai pe româneºte:

bai ol faching miinz!

Pitbull
09 Nov 2007, 14:27
Ce cautä stelutele în citatu' din mine? :o
Ce, am scris eu cu astericsi? :?
Eu nu scriu cu astericsi, obelicsi si ideficsi! :hmm:
Eu mä exprim NEAOS i pe sleau! :sleep:
Sä disparä stelutele pulii de-acolo, cä te dau în judecatä pentru citare trunchiatä si denaturatä! :x

StefanDo
09 Nov 2007, 15:16
1. pluralul de pula se face cu "e", deci genitivul cu "ei"

stelutele pulii au fost puse de un program special, in care sunt listate cuvintele interzise :)

Pitbull
09 Nov 2007, 15:20
Spoil-sport! Trebuia tu sä ne tai tot chefu', cu räspunsuri serioase!

Gata, back on-topic.
Ce mai stiti de Pushi Dinulescu?

Supastar
09 Nov 2007, 16:46
niciun "gata,ontopic".
ce-i cu discriminarea asta? pitbull are voie sa scrie fucking si io nu!
consider ca e discriminare si doresc o rezolvare din partea administratorilor!
:x

Gloria
09 Nov 2007, 17:01
pai vad ca ai scris "fucking"; daca la acest cuvant softul pune cand stelute, cand lasa necorectata treaba, inseamna ca ne aflam in fata unei dileme de proportii: softul a discriminat! dap
o sa consult un avocat sa intreb cum ar putea fi rezolvat un astfel de caz

Supastar
09 Nov 2007, 17:09
la mine se vede fucking, dar la pitbull se vede normal, fiecare litera: fucking

ASTA E DISCRIMINAREA!!!!!!1@!! :x

Pitbull
09 Nov 2007, 17:23
Eu nu înteleg de ce vä certati. :sleep:
Aveti la dispozitie trei mesaje de cäciulä (sau patru, dacä purtati ciupilicä) ca sä transati problema. Dacä nici atunci n-ati rezolvat-o, dau split si trimit la Condicä.

* * *

Oare Carol Desideriu Corfanta ce mai face?

Apropo, voi stiti cum scria în 1985 pe cartea lui de vizitä?

Carol Desideriu Corfanta
Regizor de film, teatru, circ, cabaret, spectacole pe gheatä, pe iarbä, în aer, pe apä, sub apä, si alte manifestatiuni artistice.

Gloria
09 Nov 2007, 17:43
Oare Carol Desideriu Corfanta ce mai face?

Apropo, voi stiti cum scria în 1985 pe cartea lui de vizitä?

Carol Desideriu Corfanta
Regizor de film, teatru, circ, cabaret, spectacole pe gheatä, pe iarbä, în aer, pe apä, sub apä, si alte manifestatiuni artistice.

tare! sigur n-o fi uitat ceva?

StefanDo
09 Nov 2007, 17:52
supastar, asa e mai bine? :D

Pitbull
09 Nov 2007, 18:43
Oare Carol Desideriu Corfanta ce mai face?

Apropo, voi stiti cum scria în 1985 pe cartea lui de vizitä?

Carol Desideriu Corfanta
Regizor de film, teatru, circ, cabaret, spectacole pe gheatä, pe iarbä, în aer, pe apä, sub apä, si alte manifestatiuni artistice.

tare! sigur n-o fi uitat ceva?
Ba sigur UITASE vreo douä, pentru cä-n editia din 1999, când a jucat Collins într-un filmulet de-ale lui, scria:

Carol Desideriu Corfanta
Regizor de film, teatru, circ, cabaret, spectacole pe gheatä, pe iarbä, în aer, pe apä, sub apä, pe stradä, în parcuri, în vis, în somn, în suflet, si alte manifestatiuni artistice.

Supastar
09 Nov 2007, 23:30
supastar, asa e mai bine? :D

DA! DA! toti diferiti, toti egali! :P

Alex Leo Serban
26 Nov 2007, 21:00
asta ar putea figura si la o rubrik gen 'succese romaneshti peste hotare':

http://www.romanialibera.ro/a112273/solistul-de-la-pet-shop-boys-a-vazut-filmul-lui-mitulescu.html

dar am pus-o aici :)

ps tot acolo, dspr deskiderea fest d film ro la londra, cu frears & mungiu superstars... dar eu am vbit inaintea lor 8)

Coshava
11 Jan 2008, 13:01
Ce chestie - ieri seara ma gindeam tocmai la filmul asta ( in contextul mai larg al unei discutii cu nevasta-mea despre ceea ce numeste ea "misoginismul filmului romanesc" ( si acceptarea sa cu placere zice ea de catre actrite s.a.m.d. ) :oops: ) si acuma imi picara ochii pe ce scrisese Pitbull acum un secol :

{...}si mai ales "O luminä la etajul zece" (titlu initial: "Pletele ei ca razele soarelui" - Ha!) care începea foarte bine (Irina Petrescu, fostä detinutä politic reabilitatä, iese din puscärie si se chinuie sä se reintegreze în lume - frumos construit, adevärat, täios, sensibil)


Chiar la faza asta ma gindeam si eu - prima parte a filmului, chiar facuta sub Ceausescu, reuseste sa comunice fazele astea muult mai bine decit multe alte filme post-revolutionare facute in libertate, lipsa de cenzura s.a.m.d. :sick:
Dar din ce spui despre biografia dinsei devine explicabil pe undeva de ce ...


{...} si-n jumätatea a doua cädea într-o proslävire soioasä a Iepocii de Aur (uite ce minunat, cum sub Tovaräsunicolaeceausescu se face dreptate!).

Discutabil. Foarte, foarte discutabil as zice. :?
Filmul se termina de fapt cu o secventa/concluzie dupa mine tragica - si ea realizata stop cadru pe ultima secventa :P : dupa ce afla ca fostul ei iubit, actualmente casatorit va fi tata ( deci nu mai sunt sanse sa fie impreuna cu el ), Irina iese in parc si, de disperare, incepe sa sarute un copil din multime. Mai degraba mi s-a parut ca asta arata limitele "dreptatii" facute prin reabilitarea de care pomenesti pentru ca, in plan personal, "reintegrarea" esueaza ... timpul pierdut nu mai poate fi recuperat/acoperit ... si asta e cu atita mai dur cu cit lumea in jur se bucura, se construiesc blocuri noi s.a.m.d. :shock:

Pe undeva nici nu cred ca e deloc exclus ca majoritatea fostilor detinuti politici eliberati in '64 sa fi simtit exact asa ceva in primii ani a lui Ceausescu cind cit de cit unele chestii mergeau bine - si, habar nu am daca complet voluntar sau prin vreo tresarire inconstienta de valoare si finete artistica, mi se pare ca filmul asta a reusit una din cele mai bune suprinderi a realitatii pe tema asta ... :)

In fine - l-am vazut ultima data cam demultisor si s-ar putea sa fi omis unele detalii esentiale de "preaslavire a Epocii de Aur" dar ca idee. :)

Pitbull
11 Jan 2008, 13:09
E posibil si ce spui tu, dacä sau sä mä gândesc... Drept e cä eu l-am väzut una datä, atunci când era cald... si gata.

Da' apropo - uite ce zice si Nea Dumi:
http://mirceadumitrescu.trei.ro/celumevesela.htm

Coshava
11 Jan 2008, 13:44
:D

Cronica aia ma face sa ma bucur ca nu am auzit la vremea sa de filmul cu pricina si nici nu am avut deci vreo tentativa macar sa-l vizionez. :)

Pashpix
27 Jan 2008, 18:49
Geo SAIZESCU...

Pashpix
27 Jan 2008, 18:54
VA ERA DOR DE EL? :-)

Fascinantul Geo Saizescu
Scris de Mirela Neagoe (cotidianul ARGESUL)

Duminica, 20 Ianuarie 2008

S-a lãsat puþin aºteptat... ªi nu a intrat bulversat, nedumerit, cu umbrela agãþatã de braþ... Nici mãcar nu s-a prãpãdit de râs. Apropiaþii spun cã regele comediei cinematografice româneºti nu râde cu gura, ci cu sufletul, cu gândul, cu inima. La tripla sa lansare de carte, gãzduitã ieri de Biblioteca Judeþeanã, sala a fost arhiplinã cu tineri de ieri ºi de azi.

Publicul a trecut de la râs la plâns, fiindcã maestrul a povestit întâmplãri hazlii din viaþa sa ºi a condimentat atmosfera destinsã cu reproºuri la adresa românilor care par cã nu-ºi mai iubesc/cunosc rãdãcinile ºi uitã de unde au plecat. Regizor, actor, scenograf, scriitor ºi dascãl, artistul îºi iubeºte publicul pentru care creeazã cel puþin la fel de mult pe cât îºi iubeºte þara, despre care vorbeºte cu mult patos. Geo Saizescu a fost prezentat pe rând de regizorul Alecu Croitoru, actorul Emil Hosu, criticul Eugen Atanasiu ºi scriitorul Nicolae Dragoº. Cum se întâmplã între prieteni, i-a întrerupt de mai multe ori, ca sã puncteze alte ºi alte întâmplãri din viaþa sa, „întâmplãri dramatice sau comice care au devenit sãmânþã de film ºi de literaturã“.

Alecule, fã regia!

...O astfel de intrare i-a fãcut prietenului sãu, Alecu Croitoru. Fiindcã îi ºtia meteahna, cum cã este în stare sã grãiascã o zi ºi-o noapte fãrã sã oboseascã, i-a zis cu subînþeles: „Alecule, eu nu pot sã spun cã sunt genial. Aºa cã, vorbeºte tu despre mine!“

Discursul lui Alecu a fost unul cu haz. Presãrat cu frânturi de întâmplãri trãite alãturi de Geo Saizescu. Cei doi s-au cunoscut la un examen, în anul 1953, când „oamenii serioºi, cu minte deschisã, erau recrutaþi pentru a deveni regizori, actori ºi operatori de film”. Saizescu era „un tip slab, sfrijit ºi speriat“, iar Alecu, „unul blond, cu ochi albaºtri de broscoi“... Astea au fost primele impresii ale unuia despre celãlalt. A urmat, apoi, prima lor amintire. În timpul examenului, Alecu a tras cu ochiul în lucrarea a lui Saizescu ºi când a citit expresia „Hãis-cea“ i-a venit inima la loc ºi a rostit: „Uite, mã, al dracu’, ãsta-i tot þãran...“ „De acolo vine Geo Saizescu!“, a încheiat apoteotic regizorul Alecu Croitoru.

Prietenul meu, Geo

Actorul Emil Hosu l-a cunoscut pe Geo Saizescu în urmã cu aproape 40 de ani. Maestrul i-a schimbat destinul artistic atunci când l-a distribuit în filmul de televiziune „Ciuta“. „Geo este cel care m-a lansat în rândul actorilor cunoscuþi. El m-a fãcut actor de dramã ºi actor de comedie. Datoritã lui am putut juca alãturi de monºtrii sacri ai teatrului ºi filmului românesc. Geo Saizescu este un pilon în viaþa mea. Este prietenul meu. Au fost momente sublime ºi trãiri unice pe care i le datorez“, a spus actorul (arãtos ºi la cei 66 de ani ai sãi).

Emile, vei juca (iar) rolul principal

Geo Saizescu a vrut sã aibã ultimul cuvânt în discursul neconvenþional al prietenului sãu, Emil Hosu. I-a adus aminte de anii tinereþii: era sã cadã de pe scenã atunci când l-a anunþat, la sfârºitul unui spectacol, cã va juca rolul principal în filmul „Sosesc pãsãrile cãlãtoare“. În loc sã-l lase sã savureze aceastã amintire, Geo Saizescu n-a avut de lucru ºi i-a dat - hodoronc-tronc - o altã veste ºocantã: „Emile, þine-te bine cã vei juca rolul principal în filmul cu distribuþie internaþionalã «Iubire elenã», alãturi de Maia Morgenstern!“

Ministrul lui Pãcalã

* Criticul Eugen Atanasiu a temperat un pic atmosfera încinsã de micile povestioare ºi a prezentat ca la... carte cele trei volume lansate în cadrul manifestãrii „ªvejk”, „Istoria dramaticã a unui film comic... Pãcalã”, Astã-searã dansãm cu... Bachus”. * A urmat scriitorul Nicolae Dragoº, care a afirmat cã Geo Saizescu este, fãrã doar ºi poate, regele comediei cinematografice româneºti. * Din public, actorul piteºtean Ion Focºa a salutat prezenþa la Piteºti a celor cinci oameni de culturã. * Fascinat de personalitatea ºi naþionalismul maestrului Geo Saizescu, preºedintele Consiliului Judeþean, Constantin Nicolescu, a stat pânã la sfârºitul manifestãrii (douã ore) * Prin felul lui de a fi, Geo Saizescu i-a redus la tãcere chiar ºi pe liceenii din ultimele rânduri, cu cercei în urechi, în barbã ºi în nas, care tot ºuºoteau: „De de la ce liceu or fi ãºtia, cã par tocilari?“ * „Mamã, ce mai pozeazã!“ * „Nenea ãla o fi ministru?“

În semn de recunoaºtere ºi de preþuire a activitãþii sale, maestrul Geo Saizescu a primit trei Diplome de Excelenþã, din partea Consiliului Judeþean, Asociaþia culturalã „D.G. Kiriac“ ºi Biblioteca Judeþeanã.
---------------------------------------------------------------------------------
"Din tristeþe iese umorul..."

"Unii se intreabã: Mai e nevoie de Pãcalã? ªi eu le zic: Mai e nevoie sã respirãm? «Pãcalã» este un respiro al nostru, al tuturor. Suntem puternici. Cel care rãde e puternic!", ne-a spus celebrul regizor, scenarist, actor ºi decan al Facultãþii de Arte a Universitãþii "Hyperion", Geo Saizescu.
«Pãcalã» a fost o preocupare veche, personajul m-a obsedat incã din copilãrie, din scrierile unor autori care s-au preocupat de acesta ºi lumea lui, dar ºi din poveºtile din familie, din lumea satului meu, in care fiecare om avea o poreclã. A fost o pregãtire in timp, dar, dacã nu aveam interpretul potrivit pentru acest tip care trebuia sã reprezinte chintesenþa inteligenþei ºi umorului naþional, nu m-aº fi apucat de acest proiect. Nu este bine sã te apuci sã creezi un mare personaj dacã nu il ai pe cel care poate sã intruchipeze eroul respectiv. Eu l-am avut incã din studenþie, l-am observat, l-am cultivat pe Sebastian Papaiani.

Am fost un poftitor de public. Am vrut sã fiu un om al publicului, ºi publicul sã mã recunoascã. M-a recunoscut ºi m-a incurajat in momentele mele de indoialã sufleteascã. Cine iºi inchipuie cã aceia care fac comedie danseazã, merg pe roze, ºi toatã lumea ii aplaudã ºi-i pupã... e o falsã impresie.

Geo Saizescu regizor, scenarist, actor, prof. univ. dr

Pitbull
02 May 2008, 18:03
Dragäää! :w00t:
Nu ti-am sters mesajul cu Mungiu si ministrii la Cannes - l-am mutat unde-i e locul: la "Premii, festivaluri"! Aici e off-topic!

Pashpix
02 May 2008, 18:23
am crezut ca l-o fi sters careva din greseala :D

Pashpix
06 May 2008, 17:18
Exista dragoste de film!

Cristi Puiu este un nume care nu are nevoie de nici o prezentare speciala. Am sa amintesc, totusi, faptul ca a debutat in 2001 cu filmul "Marfa si banii", a continuat in 2004 cu un scurt metraj "Un cartus de Kent si un pachet de cafea", iar in 2005 a realizat un film pe care toata lumea il cunoaste "Moartea domnului Lazarescu". Este deasemenea si scenarist, iar filmele sale au dobandit atat de numeroase premii incat spatiul nu imi permite sa le amintesc si oricum nu cred ca ar fi prea incantat. Premiile reprezinta doar o intamplare, poate un mijloc, scopul sau insa este filmul.

- Avem o cinematografie in Romania?

- Avem o cinematografie in Romania, asta este evident, si am avut-o intotdeauna. Cum arata ea este o alta discutie. Lucrul care ma mira pe mine cel mai tare este ca in toti acesti ani, cineastii s-au intrecut unul pe altul in tampenie si lipsa de talent. S-au facut foarte multe filme total lipsite de continut si pe acest fond, de lipsa de continut, de filme proaste, au avut loc cateva accidente fericite, care sunt filmele pe care le stim cu totii. Fie ca vorbim de regizorul Liviu Ciulei (Padurea spanzuratilor), Lucian Pintilie, sau Stere Gulea sau Tatos, sau Daneliuc, sau Mircea Muresan ( Rascoala), Gopo,etc. Toate filmele acestea , toti regizorii acestia, toate produsele astea audio-vizuale, care sunt filmele pe care le-au facut, au aparut ca accidente si asta este marea mirare. Cum de in rusia sovietica s-a facut cinema, facandu-se in acelasi timp film de propaganda si in ro s-a facut film de propaganda dar nu s-a facut cinema? Acum la intrbarea: Daca avem o cinematografie in adevaratul sens al cuvantului?, e o lunga discutie pentru ca eu nu stiu care este adevaratul sens al cuvantului... Exista oameni care tin tot felul de discursuri care mie mi se par cel putin bizare, vorbesc despre industrie cinematografica si alte lucruri de genul asta si nu ezita sa se compare cu Hollywood- ul... Cred ca avem o cinematografie care schioapata, inca de cand a facut ochi. Motivele pentru care schioapata s-au schimbat intre timp, dar cred ca avem o cinematografie si lucrul cel mai important si poate singurul lucru pe care il putem spune, sau pe care suntem indreptatiti sa-l spunem, este ca exista dragoste de film. Exista oameni tineri care vor sa faca film, sunt indragostiti de cinema. Nu stiu ce inseamna acuma si cum va arata cinematografia internationala in 10,20,30 de ani poate ca ne-am trezit putin cam tarziu, poate ca in curand vom vorbi de cinema tridimensional sau mai stiu eu cum va arata cinematografia viitorului, in 50 de ani . Cred ca avem o cinematografie si lucrul cel mai important si poate singurul pe care il putem spune ar fi ca exista dragoste de film. Exista oameni tineri care vor sa faca film, sunt indragostiti de cinema.

- Putem vorbi despre o “tanara generatie” de cineasti romani?

- Da! Putem vorbi asa, daca vrem sa vorbim despre valuri si alte formule de acest gen, dar pe mine ma supara etichetele... Vorbim despre generatie? Adica ce? Ce vrea sa zica asta? “Decreteii face filme!” Oamenii din generatia mea sau mai mari ori mai mici decat mine..`66, `67, cam pe acolo suntem, apoi se face un salt...Porumboiu cred ca este `75`, Mitulescu tot pe acolo...Ma rog! Cam asta putem vorbi despre o generatie. Irelevant, mi se pare. Adica leatu` `67, `68, ca la armata... Hai, baieti!

- Presa foloseste mult ideea asta...

- Presa nu are rime, presa cauta rime si acestea sunt cele mai simple. Cum este mai simplu? Trebuie sa-i bagam pe toti intr-o galeata, nu? Este nationala de trante, nationala de lupte libere...Cam asa, nu? Noi suntem nationala de cinema. Ne gandim asa in formule... Avem si o echipa de fotbal glorioasa. O sa-i batem pe italieni si pe francezi si pe olandezi si ne calificam in finala. Daca se intampla chestia asta, miracolul asta, atunci cinematograful se va intoarce de unde a venit, adica cumva, undeva in subsol...undeva unde nu va mai tine prima pagina . Cam asa stau lucrurile. In momentul in care apare cate un succes, indiferent de domeniu, oamenii isi atintesc privirile asupra lui si isi ascut creioanele. Cam asa se intampla, nu? In momentul cand apare cate o reusita importanta suntem atenti, facem ocii mari, scriem articole, cautam formule speciale.

Pitbull
25 May 2008, 01:56
Despre Daneliuc:
Dincolo de un amänunt, douä, fatä de care I beg to differ, o analizä incisivä, profundä, la obiect si excelent scrisä - cum ne-a si obisnuit, onorabilu'... ;)
http://agenda.liternet.ro/articol/7031/Maier/Despre-realitate-de-la-alegorie-la-isterie-Mircea-Daneliuc.html

Pashpix
16 Jun 2008, 16:02
MUNGIU, ACUZAT DE FURT!!

Cristian Mungiu, regizorul care a câºtigat un Palme d’Or pentru lungmetraj românesc, a fost dat în judecatã de Cornel Constantiniu ºi Angela Similea pentru cã, deºi în film au fost folosite douã piese din repertoriul lor, nu au încasat drepturi de autor.

Angela Similea a recunoscut cã existã un contract încheiat între ea ºi regizorul filmului, însã cã acesta prevede folosirea vocii numai pentru filmul de cinematograf, nu ºi pentru varianta comercializatã pe DVD.

Pe de altã parte, regizorul susþine cã firma sa a preluat drepturile de difuzare a celor douã piese de la textierul Eugen Rotaru, care garantase prin contract cã deþine aceste drepturi. Primul termen din proces a fost marþi, iar peste douã sãptâmâni va avea loc o nouã înfãþiºare la tribunal.

Proletar
26 Jun 2008, 10:52
am vazut ieri, intamplator, emisiunea "cadru turnat" a lui laurentiu damian, pe tvr cultural.
in emisiune a fost prezentat un scurtmetraj de absolvire a iatc, facut de mircea veroiu si numit "cercul".
foarte interesant...
nu stiam ca silvia kerim ii fusese sotie...silvia kerim e din husi, orasul meu natal :)...

Pitbull
26 Jun 2008, 13:07
Sper cä asta n-are nici o legäturä cu slävile în care ridicä fiecare insanitate recentä a lui Daneliuc.

Pashpix
22 Jul 2008, 20:28
Mungiu jurizeazã filme americane

Alexandra Olivotto

Printre nouã experþi în ale cinematografiei care vor decide învingãtorii celei de-a 34-a ediþii a festivalului de la Deauville face parte ºi autorul „4 luni, 3 sãptãmâni ºi 2 zile“.

Alãturi de Cristian Mungiu din juriul acestei ediþii a Festivalului de film american de la Deauville fac parte actorii francezi Carole Bouquet (preºedinta) ºi Edouard Baer, regizorii Pierre Jolivet, Cedric Kahn ºi Bouli Lanners, interpreta portughezã Leonor Silvera, designerul de producþie Dean Tavoularis, dar ºi regizoarea ºi actriþa israelianã Ronit Elkabetz (care va filma în curând în România, jucând rolul principal în lungmetrajul realizat de Fanny Ardant). Cristian Mungiu a declarat pentru Cotidianul cã nu îi cunoaºte pe colegii de „judecatã“ ºi cã „într-un juriu e interesant, dimpotrivã, când gusturile juraþilor nu sunt convergente, atunci ai despre ce sã discuþi ºi sã afli cum vãd alþii cinematograful“.

„Când merg în juriu la un festival încerc sã ºtiu cât mai puþin despre filmul pe care urmeazã sã-l vãd. Publicitate

Nu citesc prezentarea, filmografia autorului sau ce premii a mai luat filmul. Dupã ce vãd filmul e cu totul altceva - fac tot posibilul sã îi cunosc personal pe autorii filmelor care mi-au plãcut“, a mai afirmat Cristian Mungiu, care sperã ca la festivalul de la Deauville sã vadã „filme americane care nu fac parte din mainstream“. Regizorul a precizat cã judecã filmele „ca un spectator în cãutare de emoþie ºi autenticitate“ ºi cã nu a apucat deocamdatã sã vadã ce pelicule sunt în competiþie.

Filmul care va da tonul festivalului pe 5 septembrie este „Mamma Mia!“, de Phyllida Lloyd, ºi, tot în cadrul selecþiei oficiale, vor putea fi vizionate „Changeling“, de Clint Eastwood, „Hellboy II: The Golden Army“, de Guillermo del Toro, „Lakeview Terrace“, de Neil LaBute, sau „Appaloosa“, de Ed Harris, potrivit „The Hollywood Reporter“.

De o vizionare specialã se va bucura „Miracle at St. Anna“, de Spike Lee, regizor omagiat la aceastã ediþie a festivalului de la Deauville. Per total, evenimentul se laudã cu 187 de ore de vizionãri. În secþiunea „Uncle Sam’s Docs“, nouã documentare se bat pentru Premiul Favorite Doc, acordat de Canal Plus.

În acest an, distincþia Michel d’Ornano pentru Cel mai bun film francez îi va reveni lui Jean-Stephane Sauvaire, pentru modul în care portretizeazã soldaþii-copii din Africa în pelicula „Johnny Mad Dog“. Cât despre line-up-ul competiþiei, acesta nu e încã finalizat: deocamdatã secþiunea conþine 10 filme, printre autorii lor numãrându-se Damian Harris, Tom McCarthy, Christine Jeffs, Antonio Campos sau Alan Ball.

mafalda
01 Aug 2008, 15:11
Azi am vazut-o la stiri Pe Elisabeta Bostan, exprimandu-si punctul de vedere referitor la faptul ca Lulu Mihaescu (interpreta personajului Veronica) a dat in judecata CNC-ul pretinzand drepturi de autor.
In alta ordine de idei, mi-am amintit de filmele lui Zizi Bostan, care mi-ai incantat copilaria, si ma tot intreb: De ce nu mai face nimeni dupa "89 filme pentru copiii de azi? De ce regizorii de astazi nu se gandesc ca si copii de azi merita filme bune si frumoase, de ce sa gandesc sa faca filme doar pentru festivaluri internationale despre Romania comunista sau despre Romania postcomunista aflata intr-o tranzitie care nu se mai termina. Va veni o vreme cand o sa ducem la un festival international un astfel de film si cineva va spune plictisit: " Da' romanii astia nu stiu sa faca si altfel de filme, decat filme despre comunism, despre tranzitie!?" Si atunci va trebui sa gasim altceva.

Pitbull
01 Aug 2008, 18:27
Filmele pentru copii nu se pot face la comandä - sunt unul dintre cele mai dificile genuri. Copiii constituie un public extrem de sincer si exigent, nu-i poti päcäli. Sigur, e foarte trist cä n-a räsärit de nicäieri un regisor autentic de filme pentru copii - dar vina nu o poartä nici unul dintre autorii filmelor grave, serioase, aparent negativiste, asa-zis "minimaliste", etc.
Incercati sä întelegeti un lucru elementar: nici un artist nu lucreazä la comandä (comercialä, socialä, politicä, etc.). Cei care o fac sunt (în cel mai bun caz!) simpli meseriasi - corecti (ca Jack Gold, Don Taylor ori Jörg Foth) sau stângaci (ca Zizi Bostan, Gh. Naghi sau Elena Cretu). Deci, nu vä repeziti la Caranfil, Puiu, Porumboiu, Muntean ori Mungiu cu toroipanu', sä facä filme pentru copii cä tara piere! Fac fix ce filme simte neuronii lor. Dacä vreunul dintre ei are într-adevär înäuntru acel fior aparte al empatiei cinematografice cu copiii, o sä facä el singur Mici Lorzi si Tomi Sawyeri, când i-o veni pe chelie.
Solutia e alta - si deloc simplä: o cinematografie nationalä suficient de normalä încât, dacä existä într-adevär posibili autori de filme pentru copii, sä aibä sanse reale de a se descoperi - iar asta nu tine nici de minimalism, nici de mizerabilism, nici de antiläzärism sau contramungism; tine (în primul rând) de un sistem de finantare onest si echilibrat, si de o distribuire asisjderea.

Pauline Kael
06 Aug 2008, 14:05
Pitbull,nu e poll si la regizori?
Scuze daca e si nu vad.

mafalda
18 Aug 2008, 14:30
Acum cateva zile rasfoiam in biblioteca UNATC-ului niste reviste CINEMA mai vechi si am dat peste nicte cronici despre filmele lui Mircea Veroiu in care niste critici semidocti il acuzau pe Veroiu de estetism! Nu mi-a picat bine, pentru ca il criticau pe Veroiu, tocmai pentru ce a avut el mai bun: simtul plastic deosebit (mostenit poate de la mama sa care a fost artist plastic, colega cu Iser). Fiecare film a lui Veroiu are cadre cu adevarat picturale: si ma gandesc in special la "Nunta de piatra" (in tendem cu Pita), "Adela" "Craii de Curtea Veche" (pe care le-as re re revedea numai de dragul estetismului de care l-au acuzat unii)

Pashpix
21 Oct 2008, 16:11
Nicolae Mãrgineanu: Poveste de viaþã

de Roxana Ioana Ancuta

Nicolae Mãrgineanu. Regizor ºi scenarist. Creator al unor filme precum "Pãdureanca", "Priveºte înainte cu mânie", "Faimosul Paparazzo", "Logodnicii din America". 70 de ani de viaþã, peste 35 de ani de carierã.

Jurnalul Naþional: − Aveaþi 26 de ani când tatãl dvs, reputatul psiholog Nicolae Mãrgineanu, a pãrãsit închisoarea comunistã dupã 16 ani de detenþie ca deþinut politic. Ce i-aþi spus prima oarã dupã ce l-aþi revãzut?
Nicolae Mãrgineanu: − Surpriza de a-l vedea pe tata sãnãtos, într-o stare bunã a fost incredibilã. Nu ne venea sã credem! Dupã 16 ani ºi douã luni de închisoare în care ne-am vãzut o singurã datã, pentru câteva minute, la un proces auxiliar, nu ºtiam cum va arãta, care va fi starea lui. Veºtile despre iadul închisorilor comuniste deja apãruserã. Mulþi dintre deþinuþi nu s-au mai întors, alþii veneau extrem de slãbiþi ºi de bolnavi. Tata a avut noroc, s-a întors sãnãtos, cu moralul ridicat ºi cu o poftã enormã de viaþã. Bucuriile simple primeau pentru el o altã semnificaþie. Nu uit privirea lui când se uita la o frunzã verde, când se plimba prin curte ºi admira cerul sau sfinþenia cu care privea pâinea care era pusã pe masã. Când ieºea la plimbare, se clãtina puþin, îmbãtat de aerul prea puternic cu care nu mai era obiºnuit. O singurã datã ºi-a ieºit din fire: dupã ce am stat la masã, mama a aruncat firmiturile de pâine la gunoi. Tata s-a ridicat ºi a strigat îngrozit: "Nu faceþi asta! Sunt oameni care ar fi fericiþi sã le aibã!".
La început pur ºi simplu nu am înþeles reacþia lui, apoi ne-am cutremurat ºi parcã am început sã intuim ceva din viaþa lor de la închisoare. Nu încetez sã mã minunez cum a putut rezista în acele condiþii inumane din detenþie atâþia ani. Nu încetez sã mã întreb cum niºte oameni au putut chinui atât de tare alþi oameni numai pentru cã gândeau în alt fel. Mi-aþi pus o întrebare simplã, dar care, iatã, rãscoleºte multe amintiri....



− În 2002, aþi regizat "Binecuvântatã fii, închisoare". Un film mãrturie. A reuºit el sã vã vindece rãnile pricinuite de comuniºti ori sã vã rãzbune?
− Resentimente faþã de anumiþi oameni nu am avut. Sentimente de revoltã faþã de acel regim, desigur, am avut. Când eram adolescent, împreunã cu alþi colegi din cartier încercasem sã facem un grup de rezistenþã. Ceva extrem de naiv, gãsisem un pistol ruginit, câteva gloanþe ºi le ascunsesem în pivniþã. Pãrinþii au aflat ºi au reuºit sã facã dipãrute corpurile delicte. Dacã ar fi fost gãsite, riscam închisoarea nu numai noi, ci ºi unii din membrii familiei. Atunci mama m-a luat de o parte ºi mi-a spus: "Sufãr destul sã-l ºtiu pe tatãl tãu la închisoare ºi sã vã cresc pe voi. Dacã te aresteazã ºi pe tine, eu nu cred cã am sã mai rezist. Aºa cã fii foarte atent cum te porþi". Am înþeles ºi am încercat de atunci sã fiu extrem de prudent. Au urmat multe încercãri, dar vorbele mamei nu le-am uitat niciodatã.
"Binecuvântatã fii, închisoare" a fost o datorie moralã, un film închinat acestor oameni care au suferit atât de mult. Mã bucur cã am reuºit sã-l fac ºi îl consider filmul cel mai important din cariera mea.


− Cum aþi reuºit sã depãºiþi acele momente?
− Familiile celor închiºi erau ºi ele pedepsite. Sora mea, Daniela, ºi cu mine am fost daþi afarã din ºcoli ºi apoi, dupã ce am terminat cumva liceul ºi am intrat la facultate ne-au dat afarã ºi de acolo. Nu gãseam slujbe în "câmpul muncii", cum se spunea pe atunci. Dupã multe cãutãri, sora mea s-a angajat la pompe funebre, mergea cu þiganii sã-i controleze cum sapã gropile. Era obligatã sã le þinã sãptãmânal informarea de partid, ea citea þiganilor articolul de fond din "Scânteia", ºi þiganii, obosiþi, adormeau. Eu am lucrat trei ani ca ºofer pe tractor, pe autobuz ºi apoi pe basculantã în ºantier, la Hunedoara. Eram tineri ºi greutãþile nu ne afectau prea mult. Experienþa de viaþã era extraordinarã. Pentru mama, Dumnezeu s-o odihneascã, a fost mult mai greu. Dupã ce am aflat prin câte momente cumplite au trecut tatãl meu ºi cei din închisorile politice, viaþa noastrã din "libertate", care mi se pãruse grea ºi nedreaptã, pãrea acum o lungã zi de sãrbãtoare.



ªantier,chimie,teatru
− Care a fost întâmplarea numitã film?
− În timpul când lucram pe ºantier, am reuºit sã-mi cumpãr o motocicletã ºi un aparat de fotografiat. Mã îndrãgostisem de fotografie. Ca sã scap de ºantier, am dat examen la o ºcoalã tehnicã de metrologie din Bucureºti. Aici aveam timp liber suficient ºi fotografia mã ajuta sã supravieþuiesc. Mai târziu, mi s-a permis reintrarea la facultatea de Chimie din Cluj, de unde fusesem exmatriculat. Colegii mei de la Chimie care terminaserã facultatea ºi visau sã lucreze în cercetare erau foarte decepþionaþi, repartizaþi prin fabricile din provincie sau scriind lucrãrile ºtiinþifice ale unor ºefi de partid care doar le semnau. Aºa cã am preferat sã mã pregãtesc rapid ºi sã dau examen la Institutul de Teatru ºi Film I.L.Caragiale din Bucureºti, unde spre surpriza mea am intrat primul. Dupã absolvire am lucrat zece filme ca operator-ºef ºi apoi am încercat sã fac filme în calitate de regizor.


− Aþi continuat cu succes activitatea filmograficã ºi dupã 1989. Aþi regizat "Un bulgãre de humã", "Priveºte înainte cu mânie" ºi încã 4 lungmetraje, dintre care cele mai recente sunt "Logodnicii din America" ºi "Schimb valutar" – acesta tocmai având lansarea oficialã cu o zi în urmã.
− "Un bulgãre de humã" a fost filmat în vara anului 1989. Premiera lui a avut loc în primãvara lui 1990, chiar într-o zi în care ºoferii exersau cu mult zel o grevã generalã care paralizase Capitala. Premiera devenise un amãnunt neînsemnat în acel moment în viaþa bucureºtenilor.
În vara lui 1990, am avut ºansa de a intra în pruducþie cu "Undeva în Est", film inspirat din romanul "Feþele tãcerii" al lui Augustin Buzura. Scenariul, oprit de cenzura comunistã, aºtepta de câþiva ani buni ºi Dan Piþa a avut curajul sã-l bage în producþie la casa de film "Solaris", pe care o conducea. Filmul "Schimb valutar" tocmai a avut premiera, pe 17 octombrie, la Cinema Studio. Am proiecte noi, dar nu îmi place sã vorbesc despre ele decât în momentul în care devine sigurã realizarea lor.


− A existat un moment în care aþi fi dorit sã renuntaþi la film?
− Nu a fost niciodatã un asemenea moment ºi nici nu va exista. Consider cã ºansa mea de a lucra în cinematografie a fost un privilegiu. Nu este uºor sã reuºeºti în lumea filmului, au fost desigur ºi momente dificile, uneori chiar amare, dar bucuria de a face film este mult mai mare ºi m-a ajutat sã trec peste obstacole.


− "Pãdureanca" a fost un film cu mare succes. Aþi putea realiza o ºi "Pãdureancã" a zilelor noastre?
− Nu pot sã-mi pun aceastã problemã. "Pãdureanca" a fost filmatã atunci, în vara anului 1986. Toatã truda nostrã, a actorilor ºi a echipei, s-a consumat atunci. Mã refugiam în filme de epocã pentu cã scãpam mult mai uºor de cenzura vremurilor. Acum mã atarge mai mult fimul de actualitate, deoarece temele pe care le oferã sunt foarte vii ºi diverse. Desigur, tema "Pãdurencei" este perenã ºi s-ar putea regãsi oricând în povestea unui scenariu. O altã amintire îmi revine însã legatã de "Pãdureanca". Când m-am întors de la Arad, unde am filmat douã luni, am mers sã-mi plãtesc telefonul. Când am dat colþul Strãzii Matei Basarab, unde locuiam, am constatat ºocat cã lipseau patru strãzi! Vedeam în depãrtare clãdirea poºtei din Vitan. Dispãruserã strãzile, casele ºi biserica Olari. Ceauºescu fãcuse curãþenie.


− A existat ceva care sã nu vã placã la un actor?
− Nu pot sã rostesc nimic rãu despre un actor, din contrã, admir cu toatã sinceritatea actorii ºi îi preþuiesc: actorii sunt întodeauna cei care ies în faþã, pe ecran sau pe scenã, cei care se vãd, care pot fi aplaudaþi sau judecaþi. Totdeauna m-a impresionat putera lor de dãruire. Când vi se pare cã un actor nu joacã bine, nu vã grãbiþi sã-l judecaþi. Vina nu este numai a lui. Conteazã mult cum este condus de regizor ºi cât de autenticã este partitura care i se oferã.



Fericirea de lângã Maria Ploae
− Aveþi o familie frumoasã. Maria Ploae, cunoscuta actriþã, patru copii... O familie de artiºti. Viaþa v-a încercat greu, dar nici n-a întârziat sã vã fericeascã...
− Sunt fericit cã am întâlnit-o pe Maria, care mi-a împlinit frumos viaþa. ªi, mai mult, viaþa noastrã s-a împlinit când au venit copiii. Pe mãsurã ce trece vremea, meseria ne pare mai perisabilã, mai puþin importantã. În prim-plan este bucuria pe care o trãim alãturi de copiii noºtri ºi de realizãrile lor.


− Cu ce anume vã face plãcere sã vã ocupaþi timpul liber?
− În familie, sã citesc, sã vãd filme ºi când se poate sã mã plimb cu Maria prin naturã.


− Vã place Bucureºtiul?
− Când am venit în Bucureºti în anii ’60, am apreciat foarte mult faptul cã intram în anonimat. În situaþia mea de atunci, îmi doream mult acest lucru, deveneam mai puþin vulnerabil. Bucureºtiul îmi place ºi acum, este un oraº viu, fierbinte, uneori, ce e drept, prea fierbinte.


− Existã o dorinþã profundã legatã de film pe care nu aþi reuºit încã sã o realizaþi?
− Sper sã mai am ocazia sã realizez un film inspirat din istoria noastrã recentã, de care mã simt încã extrem de legat. Cred cã este foarte important sã se facã filme despre traumele gulagului românesc. Fãrã sã înþelegem ce s-a petrecut în trecutul nostru apropiat, nu cred cã putem înþelege prezentul.



Promisiunile din cinematografia românã
− 70 de ani. Cum vã gãseºte aceastã vârstã? Împlinit, fericit, împovãrat, sentimental...
− Profesional mã simt împlinit. Sunt cu conºtiinþa împãcatã cã am fãcut tot ce am putut, la momentul respectiv. Ce a fost bine sau rãu vor judeca alþii. Am însã convingerea cã filmele generaþiei mele vor rãmâne ca o perioadã distinctã în memoria filmului românesc.


− Din punctul dvs de vedere, spre ce direcþie se îndreaptã cinematografia noastrã?
− Este un moment benefic, fãrã precedent. Tinerii cineaºti au avut succese care pãreau de domeniul visului în cinematografia românã. ªi aº dori sã vã spun cã un premiu la un festival internaþional de film se obþine extrem de greu. Sunt multe presiuni din parte producãtorilor strãini pentru a-ºi promova filmele lor, deoarece un film premiat va fi mai bine vândut. Cu atât mai mare este meritul cineaºtilor români care au reuºit sã se impunã fãrã nici un ajutor. Cinste lor! Numele lui Cristian Mungiu a devenit un brand naþional ºi o carte de vizitã pentru cinematografia românã. Sunt cineaºti care nu au cunoscut cenzura, gândesc liber ºi au prospeþime în ceea ce gândesc.
Regizorii Cristi Puiu, Corneliu Porumboi ºi alþii au reuºit sã povesteascã convingãtor într-o manierã minimalistã. Au avut mult curaj, deoarece modul de povestire al acestor filme nu pãrea deloc atractiv din punct de vedere comercial. Aº vrea sã amintesc ºi de regretatul Cristian Nemescu, un regizor extrem de talentat, care ne-a lãsat câteva filme minunate, foarte distincte în peisajul cinematografic românesc, ºi de regizorul Cãtãlin Mitulescu, de ale cãrui filme mã simt cel mai ataºat. O mulþime de nume noi de regizori se afirmã peste noapte. Se pare cã cinematografia românã nu a avut niciodatã atât de multe promisiuni.



Un regret
− Pentru cine nu aþi reuºit sã creaþi un rol, dar vã doriþi?
− Am vrut sã fac un film despre perioada de detenþie a cardinalului Iuliu Hossu, cu Ovidiu Iuliu Moldovan în rolul principal. Nu a fost sã fie, din pãcate.


− Dacã ar fi sã rezumaþi viaþa dvs în câteva cuvinte, care ar fi acestea?
− O experienþã care a meritat trãitã, pentru cã m-a îndreptat în cele din urmã spre Dumnezeu. Viaþa mea a avut pãrþile ei frumoase, dar ºi momentele ei grele, uneori dureroase. Am acceptat ce mi-a fot dat ºi m-am luptat pentru condiþia mea. Momentele în care am reuºit m-au ajutat sã lupt în continuare.

− Domnule Margineanu, ce vã face astãzi fericit?
− Faptul cã am "o tânãrã generaþie" în familie, cu care punem þara la cale. E un sentiment extrem de tonic.

mafalda
22 Oct 2008, 16:01
Sper ca Nicolae Margineanu cu acest ultim film al sau "Schimb valutar"
( incomparabil mai bun dacat "Logodnicii din America" ) revine la regizorul care a fost odata, atunci cand facea "Stefan Luchian", "Un bulgare de huma"
Ii doresc sa aiba inspiratia necesara sa mai faca filme bune.

Pashpix
02 Nov 2008, 16:34
Cum îsi aleg muzele regizorii români


Cãtãlin Mitulescu s-a decis cã Dorotheea Petre va fi Eva din „Cum mi-am petrecut sfârºitul lumii’’ pe platourile de filmare de la “Ryna”, al regizoarei Ruxandra Zenide, unde era producãtor. “Eu am vãzut-o acolo ºi m-am hotãrât cã va fi Eva, personajul principal al producþiei la care aveam deja scenariul”, povesteºte Mitulescu pentru “Tabu”. La început, Dorotheea Petre n-a crezut cã rolul i s-ar potrivi: “Îmi imaginam ceva mai candid, o blondã înaltã, dar, dacã regizorul a decis aºa, am început sã discutãm ºi sã construim personajul”. Rolul din producþia lui Mitulescu a fãcut din ea prima actriþã din România care a primit un premiu de interpretare la Cannes.

“Nu cred cã un regizor îþi dã o ºansã, pentru cã el alege ceea ce îi trebuie, ceea ce are nevoie. Nu vrea nimeni sã riºte pe banii lui”, e sigurã pe ea actriþa, a cãrei colaborare cu Mitulescu va continua anul viitor cu “Un balon în formã de inimã”.

Ca sã-ºi descrie întâlnirea cu regretatul Cristian Nemescu (foto), Maria Dinulescu (foto) a ales sã transcrie bucãþi dintr-o conversaþie cu el, un fragment dintr-o scrisoare a regizorului ºi o frânturã din dialogul cu cel care i-a dat vestea morþii acestuia. “Pot sã te sun din când în când ºi sã te întreb la ce film sã merg? Te-ai înroºit? De ce?”, îl întreabã ea. “Þi-am adus un trandafir de Sf. Maria”, îi rãspunde el, care îi scrie cu altã ocazie: “ªtii Maria, tu ai mai multe straturi (ca o ceapã, þi-am mai zis)… ultimul dintre ele este foarte, foarte ascuns ºi întunecat pe care e aproape imposibil sã îl descoperi ºi sã îl atingi. (...) ªi pentru cã e atât de adânc, e întuneric, IAR EU orbecãi undeva la graniþele lui ºi am început sã trec de vamã înarmat cu o lanternã ºi multã rãbdare. (...) Liniºteºte-te, nu te uita ciudat când mã vezi azi mai încolo. Sunt acelaºi ºi VREAU Sà RÃMÂI ACEEAªI… doar sã ºtii cã þin foarte mult (pur ºi simplu am stat un sfert de orã la acest ultim cuvânt pentru ca sã încerc sã îþi explic cât de mult ºi nu gãsesc cuvinte sau cuvântul, dar poate cã mai mult ar trebui sã îþi demonstrez în fapte) la tine. Eu am sã continuu sã explorez stratul din adâncimi dacã mã laºi”.

Mirela Zeþa a fost mai întâi cea care le parodia pe Andreea Marin ºi Oana Zãvoranu la emisiunea “Mondenii”, iar apoi Emilia, muza regizorului de la început de secol din “Restul e tãcere”. Deºi mulþi cred cã debutul în lungmetraj a fãcut-o în ochii publicului actriþã serioasã, regizorul Nae Caranfil nu-i de acord cu asta. “Dar nu se pune problema aºa. Eu am ales-o înainte de a juca în «Mondenii»“, spune Caranfil, care a plãcut-o pentru cã era proaspãtã, avea sex-appeal ºi carismã, cum îi trebuia personajului. Caranfil nu-ºi aminteºte prea multe despre cum era Mirela Zeþa pe vremea când îi era studentã la UNATC: “ªtiu cã mã opream cu privirea asupra ei pentru cã era o prezenþã plãcutã, dar atât”.

Prima producþie cinematograficã la care au lucrat Victoria Cociaº ºi soþul sãu, regizorul Radu Gabrea, a fost “Noro”, povestea unui puºti cu handicap locomotor, care a apãrut pe marile ecrane în 2001. ªi astãzi vorbesc despre puºtiul din film, care avea, asemenea personajului, un handicap locomotor, ca despre un fiu. “Cea mai mare realizare a filmului acesta e cã puºtiului i s-a schimbat viaþa. Are 19 ani acum ºi e student la Regie”, spune emoþionat Gabrea. Cei doi au mai lucrat împreunã la un film de televiziune, dar ºi la o piesã de teatru. “Maria Callas. Adusesem textul dintr-o deplasare în strãinãtate, imediat dupã ce se lansase, ºi timp de un an n-a vrut nimeni sã-l facã. El l-a citit, a plâns de la prima scenã ºi a zis cã-l face”, îºi aminteºte Victoria Cociaº. Radu Gabrea o completeazã: “Aºa sunt eu, conteazã foarte mult prima impresie”. Fac echipã bunã împreunã în orice situaþie: “Anul acesta la Avignon, când ea avea spectacol în off festival, eu am fost casier, tãiam bilete la intrare”, povesteºte amuzat regizorul în vârstã de 71 de ani.

mafalda
03 Nov 2008, 10:59
Cum îsi aleg muzele regizorii români

Prima producþie cinematograficã la care au lucrat Victoria Cociaº ºi soþul sãu, regizorul Radu Gabrea, a fost “Noro”, povestea unui puºti cu handicap locomotor, care a apãrut pe marile ecrane în 2001.

Inexact!

Primul film la care Victoria Cocias a lucrat cu Radu Gabrea a fost "Rosenemil - o tragica iubire" (un rol secundar).
Al doilea film a lui Gabrea cu Victoria Cocias in rolul Clara Petacci (amanta lui Musolini) a fost: "Conferinta la nivel inalt". Initial, Gabrea a facut un spectacol la teatrul Nottara, dupa care l-a transpus pe ecran!
"Noro" este al treilea film la care Victoria Cicias a colaborat cu Gabrea.

Pitbull
03 Nov 2008, 14:20
Poate cä înainte de "Noro" nu erau cäsätoriti, si de-aia o fi primul film la care Victoria a lucrat "împreunä cu sotul ei"...
Tin minte varianta televizatä a spetacolului "Conferinta la nivel înalt" - care, dincolo de interpretärile excelente ale celor douä actrite (Victoria Cocias si Dana Dogaru) m-a indignat copios (exemplu tipic de isterie stângistä: hai sä împroscäm cu noroi douä femei care n-au avut altä vinä decât cä si-au iubit bärbatii, cu devotament, pânä la a-si da viata aläturi de ei), dar m-a si amuzat (Gabrea se dä mare specialist în Al Doilea Räzboi Mondial, da' si el îl numeste pe Mussolini "Ducele", ca toti gogomanii!). Dar nu stiam de o transpunere cinematograficä a piesei, iar pe IMDb nu figureazä. O fi asta, de la TVR? Dacä da, nu era film (nici mäcar de televiziune), era teatru adus în platou.

mafalda
04 Nov 2008, 09:18
@ pitbull

Cred ca ai dreptate "Conferinta la nivel inalt" era produs de TVR ca teleplay!

Pashpix
18 Feb 2009, 19:40
Regizoarea Elisabeta Bostan va primi Premiul Gopo pentru Întreaga Activitate

Regizoarea filmelor pentru copii "Veronica" ºi "Veronica se întoarce", Elisabeta Bostan, va primi Premiul Gopo pentru Întreaga Activitate, în cadrul galei din 2 martie, organizatã de Asociaþia pentru Promovarea Filmului Românesc.

Printre realizãrile sale, cuprinzând 12 lungmetraje, 11 scurtmetraje, un serial TV ºi 11 filme documentare, se numãrã serialul TV "Fram"(1983) ºi scurtmetrajele "Amintiri din copilãrie"(1965) ºi "Pupãza din tei"(1965).

Pe parcursul celor 50 de ani de carierã, timp în care a obþinut premii la festivalurile de la Cannes, Veneþia, Namur, Moscova, Teheran ºi Milano pentru peliculele realizate, Elisabeta Bostan a fost ºi profesor de Regie, iar mai apoi decan al Facultãþii de Film din cadrul UNATC Bucureºti.

În 1996, Elisabeta Bostan a fondat CineMAiubit, festivalul internaþional de film studenþesc pe care îl patroneazã ºi în prezent, manifestare care a sprijinit la începutul carierei tineri cineaºti români precum Cristian Mungiu, Cristian Nemescu, Corneliu Porumboiu sau Cãtãlin Mitulescu .

halebardul
16 Apr 2009, 10:00
probabil nu e locul cel mai potrivit, dar n-am stiut unde sa postez.
Si sa fi facut un topic "Plagiate" mi s-a parut cam dur.
daca stie vreun moderator unde ar trebui sa stea, poate sa-l mute acolo.

http://www.romanialibera.ro/a151369/mi-au-furat-filmul-despre-revolutie.html


STEFAN GLADIN SUSTINE CA A FOST PLAGIAT IN FRANTA
"Mi-au furat filmul despre Revolutie!"

Afisul original al primului documentar despre Revolutie
Manuela Golea
Marti, 14 Aprilie 2009
» Regizorul roman sustine ca i s-a plagiat in Franta un documentar despre Revolutia din decembrie 1989, cu acordul institutiilor de aici.

Stefan Gladin este realizatorul primului documentar despre Revolutia romana, "Ziua cea mai scurta (Fuga)", lung de 90 minute. O parte din materialul cinematografic a aparut, fara drept, intr-un film francez realizat de firma Sunset Press, documentarul "Ultima zi a lui Nicolae Ceausescu". Este vorba in special de episodul in care se vorbeste despre moartea violenta a


lui Nicolae Ceausescu. Gladin reclama furtul si trimite firma franceza in judecata, iar procesul se judeca la o instanta franceza, respectiv La Grande Instance de Nanterre. Instanta ii da castig de cauza lui stefan Gladin in decembrie 2007, printr-o decizie definitiva care arata ca dreptul de autor al regizorului roman a fost viciat. si-a rezolvat treaba cu partea franceza, acum trebuie sa-l dea in judecata pe cel care i-a vandut productia din Romania.

Practic, justitia franceza recunoaste ca stefan Gladin a fost plagiat, iar drepturile sale morale – prejudiciate. Pana aici, totul este clar. Insa regizorul pagubit incearca sa afle cine din Romania si-a permis sa-i vanda/doneze bucati din film fara sa-i ceara acordul. Acesti judecatori lasa deschisa posibilitatea pentru posesorii drepturilor patrimoniale sa-si revendice, printr-o alta actiune, prejudiciile create.
Documentarul a fost realizat pe baza unui contract datat 26 aprilie 1990, incheiat intre Studioul cinematografic "Alexandru Sahia", in calitate de furnizor, si Centrala Romania Film, prin care furnizorul se obliga sa "execute" filmul. La finalizare, productia a fost difuzata de Romania Film in cinematograful Scala si prezentata pe postul public de televiziune. Potrivit acestui contract, drepturile patrimoniale asupra documentarului sunt ale fostei Romania Film, astazi intitulata RADEF Romania Film, care ar trebui sa si le apere deferindu-l instantei pe cel vinovat pentru crearea acestui plagiat.

RADEF Romania Film se afla de cativa ani intr-o situatie ingrata, fiind condusa de directori interimari, ramasa fara salile de cinema si chiar fara sediu, macinata de greve sindicale si de lipsa unui fond. Mai mult, plateste miliarde de lei vechi mai multor autori carora li s-a incalcat dreptul la proprietate intelectuala, iar instantele romanesti au decis sa fie despagubiti. Din bugetul public, evident, dar tot acolo au ajuns inainte si banii proveniti din difuzarea acestor productii.

Gladin cere despagubiri, dar nu ii raspunde nimeni
In situatia data, stefan Gladin se adreseaza si Centrului National al Cinematografiei (CNC), care, potrivit legislatiei romanesti, ar trebui sa detina toate filmele, indiferent de genul lor. Acest lucru este prevazut de OUG 39/2005: filmele de toate genurile, "realizate pana in 1997 cu finantare de la bugetul de stat, de la bugetul unor unitati de stat (...)", se afla in "proprietatea publica a statului" (conform Art. 63 din ordonanta). Tot aici se precizeaza ca "bunurile din patrimoniul public al statului, enumerate la alin. 1 (lungmetraje si scurtmetraje de fictiune, documentare sau animatie etc., conform lit. a, alin. 1 – n.r.), se afla in administrarea Centrului National al Cinematografiei".
Insa directorul general al CNC, Eugen serbanescu, ne-a declarat ca, la inceputul anilor ’90, patrimoniul apartinea Romaniei Film, bunuri pe care aceasta nu le-a predat niciodata CNC-ului. si in raspunsul sau catre regizor, serbanescu arata ca institutia sa "nu se poate implica in acest litigiu (...), neavand calitatea procesuala", aceasta apartinandu-i RADEF, potrivit legii de infiintare a regiei.
Directorul interimar RADEF Romania Film, Elena Incrosnatu, ne-a spus ca, de fapt, institutia pe care o conduce a avut dreptul juridic sa preia si sa depoziteze filme romanesti, dar nu a dispus niciodata de asemenea spatii. Legea cerea, dar nu exista posibilitatea aplicarii ei. Nimic nu o impiedica insa sa apere acest patrimoniu de film romanesc!

Cine apara proprietatea in cinematografie?
Regizorul stefan Gladin sustine ca: "Acest film n-a fost niciodata negociat cu o terta firma franceza, ca nu se poate gasi nici o urma a unui eventual transfer bancar in conturile lor, in 1990, cand se pretinde ca s-ar fi efectuat tranzactia, ca nu exista nici un contract de cesiune, partiala sau totala, a drepturilor asupra acestui film si ca, in lipsa unui asemenea contract, nici un contabil-sef din Romania acelui an, 1990, nu ar fi putut autoriza trimiterea imaginilor catre francezi". Ba chiar Romania Film atesta, in doua randuri, in 2005 si 2007, ca acest film n-a fost niciodata vandut, partial sau total, vreunui francez. Se poate prezuma ca aceste imagini au intrat in posesia lor ilicit, deci culpabil.

Intre timp, autorul documentarului s-a adresat, la inceputul lunii februarie a.c., si ministrului Culturii, Theodor Paleologu, fiindca Ministerul Culturii are calitatea de coordonator al celor doua structuri mai sus mentionate, in speranta ca "poate indrepta lucrurile". stefan Gladin face precizari referitoare la "autoritatea de lucru judecat pe care aceasta decizie a capatat-o", (rezultatul procesului din Franta), atentionand ca decizia totusi "nu poate tine nelimitat". In plus, regizorul precizeaza "ca se poate pretinde drept despagubire, de la cel care a comis acest fapt, suma de 100.000 de euro", din care "sa primesc partea legala ce mi se cuvine".

Pentru ca nu se poate dovedi cine ar fi administrat productiile realizate imediat dupa 1989. Potrivit legilor in vigoare, era datoria societatii Romania Film, dar aceasta nu avea posibilitatea depozitarii si administrarii filmelor. Atunci, cine avea acces la productii? Cine putea sa le inchirieze sau chiar sa le ofere spre difuzare? Acesteia i s-a substituit, din anul 2005, Centrul National al Cinematografiei.
si totusi, "mi-au furat filmul despre Revolutie", spune stefan Gladin, "si cineva din tara asta trebuie sa raspunda pentru acest lucru". Revenim: potrivit legilor in vigoare, proprietarul este CNC, cel care detine drepturile patrimoniale ale filmului romanesc realizat si pana in 1997, si dupa acest an. "De ce aceasta institutie nu vrea sa continue actiunea de recuperare, de ce nu-si apara proprietatea?", se intreaba regizorul.

» "In ianuarie 1990, Guvernul Romaniei nu avea inca stampila"
Stefan Gladin: "In ianuarie 1990, Guvernul Romaniei nu avea inca stampila, de aceea Petre Roman, primul-ministru, isi autentifica semnatura cu ajutorul letrasetului cu numele sau. Dar el nu a putut semna hartia care ma interesa pe mine fara semnatura prealabila a lui Silviu Brucan, care mai detinea inca o functie in aparatul puterii. Era inainte de sfarsitul primaverii acelui an, cand a demisionat. Aceasta hartie a fost inaintata generalului Nicolae Militaru, ministrul Apararii, ministrului de Interne, pentru care a semnat generalul Jean Moldoveanu, seful Politiei Romane.

Ea a trebuit sa ajunga, pe 09.01.1990, la procurorul general al Romaniei, am fost prima persoana care a intrat in cabinetul lui Gheorghe Robu dupa numirea lui, care se produsese putin inainte.
Paradoxul istoriei a fost ca, atunci cand filmarile au fost incheiate, in martie, din toate aceste semnaturi, cu exceptia celei a primului-ministru si a directorului studioului, Decebal Mitulescu, nici una nu mai era valabila, Brucan demisionase, generalul Militaru de asemenea, generalul Moldoveanu fusese nevoit sa-si paraseasca postul, nu mai tin minte de ce.
Consider, inca din martie 1990, cand am chemat puterea la vizionare, conform angajamentului, ca acest document este istorie".

Stefan Gladin (nascut in 1952, in Bucuresti) a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica "I.L. Caragiale" in 1979, sectia Imagine de film si televiziune; a lucrat la Studioul Cinematografic "Alexandru Sahia", iar din 1992 s-a transferat la TVR. A realizat peste 200 de filme documentare si mai multe productii ca autor independent. Este membru al Uniunii Cineastilor si nu a facut niciodata parte dintr-un partid politic.

Suspect de bizar
02 May 2009, 14:46
2) Foarte buni
Nae Caranfil, Cristian Mungiu, Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu, Alecu Solomon, Radu Muntean, Alecu Solomon, Mircea Daneliuc (1975-1984),
Parcă Puiu şi Porumboiu au făcut numai un film (nu le-am văzut) şi eu unul nu-s de părere că un regizor dacă are un singur film la activ poate fi catalogat.La fel şi cu Mungiu,numa' 2 filme o făcut,io-s de părere că de la 3 filme deja poate fi catalogat un regizor.

keepwalking
02 May 2009, 16:00
2) Foarte buni
Nae Caranfil, Cristian Mungiu, Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu, Alecu Solomon, Radu Muntean, Alecu Solomon, Mircea Daneliuc (1975-1984),
Parcă Puiu şi Porumboiu au făcut numai un film (nu le-am văzut) şi eu unul nu-s de părere că un regizor dacă are un singur film la activ poate fi catalogat.La fel şi cu Mungiu,numa' 2 filme o făcut,io-s de părere că de la 3 filme deja poate fi catalogat un regizor.

Nu, Puiu are doua filme: "Marfa si banii" si "Moartea domnului Lazarescu". Sincer, cred ca este supraapreciat.
Porumboiu, da, are un singur film, dar in curand il va prezenta la Cannes pe cel de-al doilea. Il vad ca pe un tip foarte imaginativ si cu un simt al umorului aparte.
Radu Muntean are patru filme, nici unul pe gustul meu. Mi se pare plat, superficial, rigid.
Cristi Mungiu, desi si el are doar doua filme, e deja consacrat, pe merit, trebuie sa recunosc.
Eu nu-l vad pe Mungiu dand vreun rateu in viitoarele productii.
Alexandru Solomon e, cu adevarat, un excelent profesionist.
La fel si Florin Iepan, nementionat pe aici...
Nae Caranfil a avut filme constant bune, cu varfuri precum E pericoloso sporgersi si Filantropica.
Despre Daneliuc...mi-a placut enorm Proba de microfon...in rest, nu stiu ce sa spun.

Suspect de bizar
02 May 2009, 16:06
De Muntean îmi place,am văzt aseară „Boogie” şi îi chiar foarte bun.

Pitbull
04 May 2009, 14:22
Invers: "Ticälosii" este "Magnatul" reloaded!
Iar Serbänel e si el o chestie care s-a întâmplat... O one time baftä ("Moara lui Cälifar", excelent!), urmatä de varii prostele... Stai numai sä vezi "Tanti"!

Pitbull
04 May 2009, 14:38
Cred cä da. "Marilena" avea un scenariu cretin. "Tanti" la fel, da' n-are scenariu.

jactati
15 May 2009, 15:07
Invers: "Ticälosii" este "Magnatul" reloaded!
Iar Serbänel e si el o chestie care s-a întâmplat... O one time baftä ("Moara lui Cälifar", excelent!), urmatä de varii prostele... Stai numai sä vezi "Tanti"!

Cred ca o parte din bafta Morii lui Califar se datoreste lipsei de pelicula color din perioada '83 - 84. Culmea e ca in '84, la festivalul de la Costinesti, Serban Marinescu spunea, uitandu-se cu scarba la colegi ca au in minte numai bere (decorul era, ce-i drept, de carciuma). La 25 de ani de la eveniment ma intreb ce e in mintea lui Serbanica?

saskiul
16 May 2009, 23:23
Acum cateva zile rasfoiam in biblioteca UNATC-ului niste reviste CINEMA mai vechi si am dat peste nicte cronici despre filmele lui Mircea Veroiu in care niste critici semidocti il acuzau pe Veroiu de estetism! Nu mi-a picat bine, pentru ca il criticau pe Veroiu, tocmai pentru ce a avut el mai bun: simtul plastic deosebit (mostenit poate de la mama sa care a fost artist plastic, colega cu Iser). Fiecare film a lui Veroiu are cadre cu adevarat picturale: si ma gandesc in special la "Nunta de piatra" (in tendem cu Pita), "Adela" "Craii de Curtea Veche" (pe care le-as re re revedea numai de dragul estetismului de care l-au acuzat unii)

http://agenda.liternet.ro/articol/8216/Marian-Radulescu/Mircea-Veroiu-intre-oglinzi-paralele.html

gajasebi
09 Jun 2009, 13:02
Stere Gulea, doar acceptabil?

Pitbull
09 Jun 2009, 13:49
As zice cä da - fiindcä a fäcut UN FILM foarte bun ("Morometii"), si-n rest, filme comme-ci, comme-ça.
E o vorbä: orice regisor poate face UN FILM bun. Ca sä faci mai multe filme bune, e nevoie de talent!

Amantul_Taciturn
28 Jun 2009, 19:37
Dintre cei vechi eu îl ador pe Veroiu, e seducator calofilismul lui.

keepwalking
14 Aug 2009, 11:33
Am vazut aseara, in treacat, cateva secvente din scurt metrajul "Challenge Day", de Napoleon Helmis. Era difuzat intr-o emisiune moderata de catre Laurentiu Damian...pe TVR Cultural.
Ideea era cam asa: intr-un oras cuprins de febra cunoscutei competitii sportive de masa, toata lumea face sport, cu exceptia personajului principal, interpretat de Gheorghe Visu. Toti trag de el sa faca ceva miscare, dar el nu si nu. In final, se duce acasa si vedem ca peretii casei sale sunt tapetati de diplome si medalii obtinute la olimpiade, etc, etc. Ultima secventa e cum Visu se apuca sa traga la rame intr-un simulator de canoe amenajat in dormitor.

Mateii
16 Aug 2009, 00:06
Pintilie.

Pitbull
17 Aug 2009, 11:48
Yete Maffy!
Welcome back, hun! :x
Keep close, cä se-anuntä oarece discutiuni interesante, zilele-astea!

Gloria
17 Aug 2009, 11:50
Mafalda, welcome back!

Pitbull
14 Sep 2009, 22:22
Ursuleţ dulce-tăios / Delicios dar nemilos! - Corneliu Porumboiu
...Şi de maxim bun-simţ!

Dom'le, e ceva cu fecioarele astea! Numai filmangii buni, din şapte-n şapte zile! În 7 septembrie, l-am sărbătorit pe Nae Caranfil. Azi, în 14, e rândul lui Corneliu Porumboiu să dea de băut. Iar peste înc-o săptămână... da' nu, mai aşteptăm. Încă nu e momentul!
Aşa că, hai cu Cornel!
Deci, l-am descoperit acum trei ani, când cu "A fost sau n-a fost" - film pe care câteva zile l-am considerat cel mai bun al deceniului; au mai trecut ceva luni, şi l-am plasat printre primele cinci. Acum, că 2010 bate la uşă (cine-ar fi crezut..?) liniştit pot decreta: face parte din top ten-ul generaţiei - and this is final!
C-o fi pe locu-ntâi sau zece, puţin importă. Între valorile majore, minorele ierarhizări devin irelevante. Mai semnificativă, cel puţin din perspectivă personală, e eticheta pe care i-am aplicat-o în capul cronicii - spunea aşa:

"Inteligent!
Inspirat!
De bun-gust!"

Ăsta e "A fost sau n-a fost".
Ăsta e şi "Poliţist, adj."
Ăsta e Porumboiu - OMUL.

Ştiţi ce te doboară? (Sau, în fine, ce mă doboară?)
Ecuaţia financiară.
Banul e ochiul dracului - bine zise cine zise!
Banul face din om neom.
Corneliu Porumboiu, cum se ştie, e fiul unui mare magnat. Îşi poate produce filmele cu banii lu' tăticu', dacă se asociază cu unii-alţii o face doar din pragmatism onest, nicidecum din motive meschine. Şi totuşi... dacă n-ai şti, ai fi convins c-ai de-a face cu cel mai banal om din lume. Umblă îmbrăcat discret şi cu gust, se aşează cu tine la masă şi cere o bere oarecare, când vă pozaţi împreună zâmbeşte sincer şi fără fasoane - şi, evident, toate astea se regăsesc şi-n restul comportamentului şi al atitudinii. Îl doare pe el în pix de datul aerelor - că nu folosesc la nimic, nici la rata dobânzilor, nici la factura de care vom da socoteală la Înfricoşata Judecată. Cornel e preocupat în primul rând de treburi. Vorbeşte la telefon cu unul, cu altul, s-o facă pe aia, s-o rezolve pe ailaltă, iar printre picături oftează, îţi zâmbeşte tracasat şi murmură: "Simt că-nnebunesc! Hai noroc!"
E limpede ce educaţie a primit băiatul ăsta, de l-a imunizat aşa. Cuviincios - dar inventiv, nu stereotip! Modest - dar demn, deloc umil! Realist - cu convingere, câtuşi de puţin cu timiditate. Nu are charisma gravă a lui Cristi Puiu, nici je m'en fiche-ismul frust al lui Radu Muntean, nici încrâncenarea incitantă a lui Cristian Mungiu - are simplitatea cald-hazlie a Porumboiului. Fără ca avuţia să-l fi împins pe calea suficienţei, a hedonismelor tembele (cu care se laudă unii impostori aciuiţi pe lângă filmul românesc actual) sau a monopolului absolut pe adevăr (apanaj al aceloraşi p-d-ş-fuduli), Corneliu Porumboiu rămâne stăpânit de cele mai legitime preocupări: să-şi facă filmele. În acest sens, excluzând orice orgolii, se cere înţeles faptul că deocamdată refuză scenariile altora. Îi place să scrie scenarii (să şi le scrie) şi, mai mult decât atât, să spună ce are de spus. Că, slavă Domnului, are!
Primele lui două lung-metraje sunt unele dintre cele mai dense din istoria filmului românesc. Rar am mai văzut o asemenea concentrare de sensuri pe metru de peliculă. Despre Revoluţie a vorbit, cu sinceritate crudă, Radu Muntean, s-a pronunţat în stil personal-nostalgic Cătălin Mitulescu (plus insignificantele abordări ratate din anii '90), dar eu, unul, am regăsit-o cel mai profund în "A fost sau n-a fost" - prin acea pierdere în derizoriul vremurilor şi al spaţiilor, coagulată în jurul unui biet domn Jderescu (Theo, mi-e dor să stăm la o bere - se-aude?!?). La aberaţiile sistemului juridico-legislativ din România actuală (Kafka şi-ar smulge tubul de oxigen a doua oară) n-a îndrăznit mai nimeni să se refere - până la Cornel, care-n "Poliţist, adj." a construit o halucinantă radiografie a dezumanizării tont-matematice, cu cele mai curate, mai clare, mai simple procedee. Dacă nici ăsta nu-i cinema, atunci, "cu voia dumneavoastră, io mă-mpuşc" (Mareşal Romulus Strătulă, "Pe-un picior de plai", Phil J. Collins).
Şi astfel, ajungem la esenţă.
Poziţia superlativă a lui Corneliu Porumboiu în filmul românesc se bazează, de bună seamă, pe doi piloni fundamentali: inteligenţa şi curajul (sau viceversa). În ambele filme, Cornel supralicitează nebuneşte (în primul: cu fixitatea talk-show-ului; în al doilea: cu propulsarea spre timp-real a momentelor pasive). Ambele reuşite se revendică de la calculele fastidioase, de o pedanterie extremă, ale creatorului: prin firea lui, Porumboiu nu-şi găseşte liniştea până nu-i totul în ordine - motivaţii, justificări, mizanscene, încadraturi, durate; obsedat de timpi (la vizionarea cu "Poliţist, adj.", îmi scoteam mobilul, exasperat, să-i cronometrez cadrele!!!), începe prin a şi-i socoti farmaceutic - dar, deloc rigid, sfârşeşte prin a şi-i definitiva, tot atât de precis, la montaj. Omul e o lecţie de cinema ambulatorie - păcat că papagalii de la U.N.A.T.C. i-au dat drumul după un an la catedră; îngăduitor, Cornel explică: "Nu-mi ajungea timpul..."; nemiloase, gurile rele forţează: "Nu-i mai suporta!"
Astfel stând lucrurile (şi nu numai astfel - dar, la fel ca şi acu' o săptămână la Nae, dacă nu mă opresc, iar nu mă mai opresc!), cutez a nădăjdui că, în Cornel, avem un vector impetuos cât se poate de cert al filmului românesc prezent şi viitor. De ce...? Din motivul atât de simplu pe care mi l-a bubuit, acum trei ani, prima impresie produsă de "A fost sau n-a fost" - şi, în timp, cel puţin până acum, confirmată: faptul că Porumboiul Cornel este un cineast...
...inteligent!
Inspirat!
De bun-gust!
...Şi de bun-simţ!

Pitbull (Mihnea Columbeanu)
14 septembrie, 2009, h. 20:30-21:23
Bucureşti, România

nume
17 Sep 2009, 23:36
"Italiencele" m-a dezamagit!
Un cacat.


As zice cä da - fiindcä a fäcut UN FILM foarte bun ("Morometii"
Si cam atat.

p.s.
Constat ca avem printre noi cel mai mare idiot al tuturor timpurilor. Ca indiciu, nu e din userii vechi. Incredibil.

Stalker2009
26 Oct 2009, 11:50
Uite un alt regizor roman a carui filme imi era dor sa le revad: Iosif Demian!
Si am revazut filmele lui "Urgia" si "Piciul"
Si ce am descoperit?
Stiti cine a jucat rolul principal in "Piciul" ? Hai ca nu ghiciti, va spun eu: scenaristul Razvan Radulescu! In 1985 cand Demian a facut filmul, Razvan Radulescu, chiar era un pusti simpatic de vreo 10 anisori. :)

Iosif Demian (director de imagine si ulterior regisor) are o filmografie de regisor deloc de neglijat :
„ Urgia ” (1977) - debut , ajutat de Andrei Blaier sa termine acest film care la un moment dat intrase in impas si risca sa plateasca din buzunar costul peliculei si altele
„ O lacrima de fata ” (1980) - cel mai bun film al sau , conform criticilor de film
„ Baloane de curcubeu ” (1982)
„ Bunicul si o biata cinste ” (1984)
„ Lovind o pasare de prada ” (1984)
„ Piciu ” (1985) - ultima incercare de a convinge publicul spectator de maestria lui regisorala .
Si apoi emigreaza pe taramuri australiene , unde se afla si acum . Lucreaza in publicitate . Dupa 90 se pare ca nu l-a tentat revenirea in tara sa-si continue munca de regisor .

Mateii
26 Oct 2009, 14:21
Maine, pe http://greenchannel.ro intre orele 21.00-23.00, la emisiunea ON, moderata de Gojira, va fi invitat HANNO HOFFER! Be there :)

Pashpix
04 Nov 2009, 17:10
INTERVIU - Pot trăi altfel decât dacă aş sta în închisoarea unui singur teatru - Horaţiu Mălăele
Chiar şi pe vremea "nesăbuitei dictaturi", eu am privit ca un copil la freamătul străzii, am avut propriile căderi şi convulsii, dar mi-am văzut de bucuriile şi de plânsul meu, ne mărturiseşte Horaţiu Mălăele, care s-a livrat pe deplin actoriei, alegând să fie freelancer, pentru a evita monotonia.

Împăcat, dar fără a-şi pierde ironia, îmbrăcat în costum negru dungat şi cu pălărie neagră de fetru, aşa cum arată Titel, personajul pe care îl joacă în filmul "Poker", Horaţiu Mălăele ne-a povestit cum reuşeşte un actor să îşi păstreze seninătatea, fără de care niciun rol nu i-ar veni bine, în vremuri tulburi. Neobosit, cu freamătul creaţiei unui nou personaj, actorul ne-a răspuns la întrebări printre scene, pe platoul de filmare de la Străuleşti.

Şi pe vremea unei nesăbuite dictaturi, actorul trăia în lumea spectacolului

Reporter: Cum aţi făcut comedie atâţia ani, în diverse perioade, care numai vesele n-au fost? Cum e să vă uitaţi în urmă şi să spuneţi: am râs în tot acest răstimp?

Horaţiu Mălăele: Nu ştiu dacă am râs mereu. M-am ocupat şi cu plânsul. Ţin minte că şi pe vremea unei nesăbuite dictaturi, actorul trăia în lumea spectacolului, a cărţilor, a marilor dramaturgi. S-a refugiat în lumea clasicilor, pentru că acolo era mai greu de umblat, depistat, de găsit eventuale lucruri în neregulă. Pe mine, ce s-a întâmplat acum, vânzoleala de după '89, tumultul ăsta inerent unei răsturnari de orânduire, nu m-a afectat atât de drastic. M-am uitat ca un copil la spectacolul străzii, al oamenilor, în care unii îşi reveneau, alţii cădeau, am avut convulsiile mele, mai mult sau mai puţin superficiale şi cu asta basta. Mi-am văzut de treaba mea, am continuat să-mi văd de cărţile mele, de bucuriile mele şi de plânsul meu. Evident că nu-mi este indiferent ce se întâmplă cu copiii mei, în ce societate vor trăi, dar cred că lucrurile se aşază greu, uneori nedrept de greu.

R: Ce rol are comedia, aduce ea o soluţie?

H. M.: Habar n-am; nu sunt un om al soluţiilor, al direcţiilor , pentru că... ce ştim noi, de fapt?

R: De ce aţi ales să puneţi în scenă piesa lui Georg Buchner acum?

H. M.: Vine pe lume un copil, pe nume Georg Buchner, în mijlocul unor evenimente istorice de memorie, scrie câteva piese, moare formidabil de rapid, buimăcind lumea dimprejurul lui şi de după el. Naivitatea şi candoarea i-au permis să aibă revelaţie şi adevăr şi puţin timp să o aştearnă pe hârtie. După ce am citit piesa, mi-am dorit să montez spectacolul şi să-l numesc, în loc de “Leonce şi Lena”, ca în piesa originală, “Leonce şi Lenea”, pentru că timpul contemplaţiei e unul necesar. E important să stai, ca să vezi că timpul curge alene, poate să ajungi să dai cu fruntea de pragul plictiselii, ca să simţi smoala asta a timpului care curge uşor, ca să-l poţi pipăi niţel. Altfel, luat de treabă , te uiţi la ceas şi zici, băi, ia uite ce chestie, au trecut 70 de ani, deja... De ce, dacă ne naştem liberi , ajungem sclavii unui anumit sistem, de ce acestă orânduială ierarhizantă, de ce un om trebuie să umilească un alt om şi el, la rândul său, să se lasă umilit de cineva de deasupra lui, de ce se creează barierele astea, de ce nu s-au găsit soluţii mai bune… Cineva întreabă, la un moment dat, în text: “cum am putea face chestia asta, să fim liberi?” Şi aceeaşi persoană răspunde: “am putea deschide un teatru”. Într-un teatru putem face orice, suntem egali şi totul este în regulă. Sigur că nouă, după ce am trăit cancerul unui sistem egalizator, ne este greu să mai vorbim curajos despre lucrurile acestea…

Un scriitor nu este vizibil aici, decât dacă vine de-afară şi nu este măsurat la adevărata sa înălţime, decât dacă moare

R: Aţi contribuit la debutul multor actori tineri, a căror valoare s-a confirmat, în timp. Cum sunt actorii tineri de-acum, ce au ei în plus sau ce nu au, faţă de colegii dumneavoastră de generaţie, de exemplu? Sunt acum, cu adevărat, mult mai multe opţiuni ca înainte?

H. M.: Cred că se face mai puţină şcoală şi pentru că marii noştri pedagogi de teatru au cam dispărut. Nu mai există o şcoală foarte bună, care să susţină un învăţământ de calitate şi să creeze nişte oameni pe măsură. Acum, cei tineri, de voie, de nevoie, învaţă ,,pe furate" încearcă să înveţe meserie schimbând roţile locomotivei din mers. Sigur, uneori au tolba goală, dar doresc să ştie. Nu o să cred niciodată în petardele care apar la televizor, în efemeridele pe care le vedem cu toţii. Cred în actorii care confirmă, care sunt longevivi, pentru că sunt atenţi, pentru că ştiu să se propună, să-şi drămuiasca existenţa. Am mare respect pentru actorii şi regizorii, pentru artiştii, în general, care îşi construiesc cu dibăcie cariera.

Marile talente artistice au fost nevoite să plece din ţară, pentru a li se confirma valoarea. Un scriitor nu este vizibil aici, decât dacă vine de-afară şi nu este măsurat la adevărata sa înălţime, decât dacă moare. E o dulce şi tristă fatalitate a artiştilor din România. Există şi situaţia în care actori foarte buni aici acceptă să joace în producţii proaste în străinătate, pentru că trăim în acelaşi sistem mizerabil financiar, de pe vremea comuniştilor. E firesc să încerce să se găsească soluţii, pentru că au familii, trebuie să dea mâna şi cu un mic compromis. Depinde de om, de cât de mult vrea să descalece, să se abată de la principiile sale.

R: Există o alternativă reală la soluţia actorului angajat permanent? Cât e de greu să fii freelancer aici, acum?

H. M.: Nu e foarte greu să fii freelancer. În străinătate nu sunt angajaţi "vieţaşi", aşa cum sunt aici, în teatrele de repertoriu. Pentru mine a fi freelancer înseamnă foarte mult. Pot tranzita mai multe teatre, pot juca unde sunt chemat, pot să cunosc regizori noi, să am prieteni noi, pot trăi altfel decât dacă aş sta în închisoarea unui singur teatru. Pentru mine, faptul că pot juca la Teatrul Naţional, dar şi la Bulandra, la Teatrul de Comedie sau la Metropolis, e un lucru îmbogăţitor.

Un actor angajat nu se nărăveşte, dar intră într-o inerţie molcomă, monotonă, convenabilă, în sensul în care participă la viaţa artistică atât cât i se dă voie din partea autorităţii instituţiei şi cam asta e tot. Adesea se stârneşte o dihonie foarte mare atunci când un actor dintr-un teatru este chemat să joace în distribuţia altui teatru. Asta e un lucru rău, pentru că se fac distribuţii ciuntite. În loc să alegi din marea masă a actorilor distribuţia ideală, iei dintr-un cadru mic, o distribuţie mică. Teatrele de proiect sunt cele mai câştigate în această direcţie; acesta e viitorul.

R: Iată, un posibil proiect pentru un ministru de resort. Dacă aţi fi ministru al Culturii, aţi putea propune ceva concret care să susţină teatrul, mişcarea artistică în ansamblul ei, o nouă lege?

H. M.: Poate că aş găsi soluţii mai bune decât cele de până acum, dar un ministru al Culturii nu se poate ocupa numai de teatru... Plaja sa lucrativă e prea mare; e greu să se ocupe personal de toate domeniile pe care le are de gestionat. Apoi, Ministerul Culturii e căsătorit cu Ministerul Finanţelor şi cu cel al Muncii, aşa că pentru a gasi o solutie… Nu ştiu cine ar trebui să apere drepturile actorilor, dar părerea mea este că de modul în care se va face această mică revoluţie depind foarte multe.

Am încercat după '89, împreună cu mari actori ca Victor Rebengiuc sau George Constantin, să creem o lege a schimbării şi protecţiei. Uitaţi care-i situaţia acum, dacă în '89 erau 2.000 de actori în toată ţara, acum sunt 24.000, majoritatea în şomaj, ieşiti din toate şcolile particulare care s-au inventat între timp. Ei vor fi nevoiţi să "chelnărească", să practice diverse meserii, până vor putea să intre în teatru. La ce uşi să bată, atâta timp cât saţietatea este evidentă, cât timp teatrele sunt pline de actori? Nimeni nu le va deschide… Foarte trist…

R: Un regizor român vorbea, de curând, despre receptarea diferită a filmelor româneşti în străinătate şi aici, în ţară. Spunea că există o diferenţă de percepţie, alte chei de interpretare.

H. M.: Da, publicul român rămâne marcat de o anumită perioadă, evocată în filmele de context, în timp ce unor străini poveştile din scenariu li se par de domeniul ficţiunii. Vorbesc şi cu propriii mei copii şi când le povestesc întâmplări din perioada comunistă, au senzaţia că ascultă ceva inventat, că le povestesc bazaconii. Nimeni nu crede că un popor întreg a fost nevoit să trăiască într-o asemenea mizerie, într-un asemenea peisaj apocaliptic. De foarte multe ori, critica, în loc să fie maleabilă şi ductilă, să nu fie confiscată de o anume stilistică sau un anumit traseu, alege o manieră subiectivă de a prezenta lucrurile.

A fost o revenire, în istoria cinematografiei italiene, îl citez pe Alberto Sordi, care, prin anii '60-'70, într-un interviu luat la filmări ar fi spus: “nu ştiu dacă avem o cinematografie mare; dar avem, cu siguranţă, o cinematografie care e a noastră şi pe care o iubim”. Aşa cred că ar trebui să vorbim şi noi de cinematografia noastră: avem reperele noastre, premiile noastre, actorii noştri, ar trebui să avem şi orgoliul unei cinematografii proprii. Cu producţii mici, mari, aşa cum sunt ele acum, ea există.

Pe viitor ar trebui să se găsească soluţii financiare convenabile, pentru că avem trupe de profesionişti. Au venit şi actori străini încoace, oamenii s-au obişnuit să lucreze bine. Avem făcători de filme, actori, cred că singura problemă care rămâne e cea a scenariilor şi a banilor. Dacă s-ar găsi banii necesari pentru a face un film, în cel mai comod mod cu putinţă, s-ar găsi şi scenariile potrivite. Problema este, de fapt, a banilor.

Râdem, dar râdem trist

R: Acum scenariile presupun un buget mai mic, nu există curaj nici din acest motiv, asta sugeraţi…

H. M.: Da, nu poţi să-ţi faci curaj cu un buget limitat. Nici nu-i bine să te gândeşti la o mare producţie, ca să poţi rămâne optimist. Contribuţia CNC-ului e doar începutul. Probabil că aceste bugete mici au născut această stilistică, numită încă “minimalistă”, a filmelor româneşti. Există o defulare ciudată a unei societăţi care a ieşit din groapă. Râdem, dar râdem trist. Asta e modul nostru de a râde, în acest moment. Eu cred că piaţa de film trebuie să fie policromă, cu oameni care caută noutăţi sau rămân conservatori, cu extremişti sau oameni care fac lucruri nebuneşti, şi că din acest amestec se vor naşte, în timp, marile spectacole.

R: Ce rol jucaţi în “Poker”, filmul în regia lui Sergiu Nicolaescu?

H. M.: E scenariul născut din piesa lui Adrian Lustig, cu acelaşi nume, care se joacă la teatrul de Comedie şi care a fost adaptat pentru film. În producţia lui Sergiu Nicolaescu joc rolul unui personaj numit “Titel”, un îmbuibat al noului regim. E inedit, nu am mai jucat un asemenea rol, e o compoziţie bună a actorilor, sper să facem un lucru bun.

R: Ce pregăteşte regizorul Horaţiu Mălălele după debutul cinematografic “Nunta mută”?

H. M.: “Funeralii fericite”. E titlul temporar al viitorului film, dar cred că aşa va rămâne. Distribuţia va fi formată din actorii cu care am lucrat până acum, pe care-i cunosc şi cu care mă înţeleg foarte bine, plus un actor pe care nu l-am folosit în “Nunta mută”, care îmi place foarte mult şi care se numeşte Horaţiu Mălăele. În primăvară, dacă vom găsi banii necesari, sperăm să terminăm filmările, iar la sfârşitul anului viitor, să avem şi filmul.

Am fost invitat şi să joc într-un film care se va numi “Les oeufs”, semnat de un tânăr regizor, Jean Cristophe, după ce am participat la producţia lui Robert Guédiguian, “L’armee du crime”. Sunt invitat în Italia să vorbesc despre “Nunta mută”, un film care a avut cronici bizare aici, dar foarte bune în străinătate, fiind cumpărat de distribuitori din 27 de ţări.


Horaţiu Mălăele, oltean născut la Târgu Jiu, în vârstă de 57 de ani, este actor, regizor, caricaturist şi scriitor. A jucat de-a lungul carierei sale de actor în zeci de filme, dar a şi regizat trei: "Nuntă mută" (2008), "Pălăria" (2004) şi "Ministerul comediei" (1999) şi are în pregătire pentru anul viitor un nou film, numit "Funerarii fericite". În 1975 a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”, jucat în nenumărate piese la Studioul Casandra, Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, Teatrul Nottara, Teatrul Odeon, Teatrul Naţional Bucureşti, Teatrul Bulandra şi Teatrul de Comedie.

A fost recompensat cu premii Uniter pentru "Mincinosul" în 1992 şi pentru "Unde-i revolverul?" în 1998. Mălăele este pictor şi caricaturist, e expus peste 3.000 de caricaturi în 36 de expoziţii naţionale şi internaţionale.

Pitbull
09 Nov 2009, 15:52
Ce să fie, ce să fie?
Oare-i mit, legendă vie?
Ba! E însuşi PINTILIE!


Adevăr grăieşte stihul - Lucian Pintilie e cu siguranţă regisorul român care îmbină cel mai paradoxal conceptele mitice şi legendare. Pe tot parcursul anilor '80 (cel mai negru deceniu al regimului comunist în România, şi unul dintre cele mai cumplite ale întregii noastre istorii), universul cultural autohton (în sens autentic - deci neoficial) era dominat de misterul notoriului film încuiat în seif, "D'ale carnavalului". Actorii care jucaseră varii roluri povesteau cele mai năstruşnice peripeţii. Câteva fragmente de scenariu, fascinante, fuseseră publicate în "Contemporanul", şi se zvonea că Ciulei decretase scriptul "o capodoperă". Chiar dacă produsul finit şi eliberat, ajuns în reţeaua de distribuţei la mai puţin de un an după Revoluţie, sub titlul "De ce trag clopotele, Mitică?", s-a vădit discutabil la nivelul coeziunii, al stăpânirii limbajului cinematografic şi al maturităţii de atitudine auctorială, nu i se poate contesta existenţa câtorva secvenţe de o mare forţă expresivă, şi o galerie de personaje inoubliabile, începând cu acel halucinant de grobian Pampon al lui Victor Rebengiuc.
Dar acest lucru e tipic pentru perpetuul copil-minune al regiei româneşti, ale cărui filme şi montări teatrale au iscat în majoritatea cazurilor cele mai aprinse controverse. Născut în 9 noiembrie, 1933, la Tarutina (în sudul Basarabiei, teritoriu înstrăinat şi inclus azi, arbitrar, în Ucraina), Lucian Pintilie a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinemagografică "Ion Luca Caragiale" din Bucureşti, lansându-se apoi impetuos pe scena Teatrului Lucia Sturdza Bulandra, port-drapelul înaltei ţinute, al rafinamentului şi al autoexigenţei în arta dramatică românească. Dintre montările sale în acel prim deceniu şi ceva de carieră, au rămas întipărite în memoria noastră culturală "Copiii soarelui" (1961), "Proştii sub clar de lună" (1962), "Cezar şi Cleopatra" (1963), "Biedermann şi incendiatorii" (1964), "Inima mea e pe înălţimi" (1964), "Livada cu vişini" (1967) şi, mai ales, "D'ale carnavalului" (1966), una dintre cele mai revoluţionare viziuni scenice asupra lui Caragiale, inclusiv prim magistralul tandem Pampon-Crăcănel în interpretarea genialilor Toma Caragiu şi Marin Moraru - evident, în spectacol putându-se recunoaşte, pentru orice ochi exersat, germenii deocamdată ponderaţi ai teribilistei transpuneri cinematografice de mai târziu.
Oricum, cel mai senzaţional rămâne "Revizorul"1 lui Gogol (1972), care rima atât de perfect cu realităţile imposturii şi ale poltroneriei comuniste, încât a fost interzis de politrucii regimului după numai trei reprezentaţii. În condiţii normale (desigur, conform concepţiei de "normalitate" în acceptul acelei epoci), Lucian Pintilie ar fi fost cel puţin pus la index, dacă nu chiar închis pentru cine ştie ce vină măsluită - dar Ceauşescu tocmai atunci mima o oareşicare "deschidere", un soi de "dezgheţ", mă-nţelegi, aşa că tovarăşului Pintilie i s-a explicat prieteneşte că decât noi să ne certăm, mai bine-n străinătate să montăm, aşa că poftiţi dumneavoastră un paşaport şi s-auzim numai de bine (adică nu, că asta-i de la Şopârliţa Liberă...) Aşa se face că vulcanicul om de teatru a aterizat la Paris, pe scena prestigiosului Théâtre de Ville, unde pe lângă o reluare cu "Biederman şi incendiatorii" într-o nouă viziune (1976), a muşcat sănătos din Cehov ("Pescăruşul", 1975; "Trei surori", 1979), Gorki ("Cei din urmă", 1978; "Azilul de noapte", 1983), Ibsen ("Raţa sălbatică", 1981), Strindberg ("Dansul morţii", 1990), Luigi Pirandello ("Astă seară se improvizează", 1987), Eugen Ionescu ("Jacques sau supunerea" şi "Viitorul e în ouă", 1977), "Arden din Kent" (atribuită lui Shakespeare, 1984), "Trebuie să trecem prin nori", şi altele. Totuşi, cel mai mare impact l-a avut celebrul spectacol cu "Turandot" (Théâtre National de Chaillot, 1974), cu şocanta sa distribuţie compusă numai din pitici. Mai târziu, în anii '80, Pintilie a mai lucrat şi în S.U.A., la Guthrie Theater din Minneapolis - unde a reluat "Pescăruşul" (1983), "Tartuffe" (1984), şi "Raţa sălbatică" (1988) - precum şi la Arena Stage, Washington D.C., cu "Tartuffe" (1985), "Raţa sălbatică" (1986) şi "Livada cu vişini" (1988).
Din bogatul său curriculum vitale nu lipsesc nici spectacolele de operă: "Orestia" (Avignon, 1979), "Flautul fermecat" (Aix-en-Provence, 1980, reluat şi la Lyon, Nisa şi Torino), sau, la Welsh Opera din Cardiff "Rigoletto" (1985) şi "Carmen" (1986 - reluat şi la Vancouver).
De asemenea, s-a ilustrat şi ca autor, publicându-şi patru scenarii (chiar sub acest titlu) la Albatros, în 1992, urmate de autobiografia "Bric-a-brac" (2003, Humanitas) şi volumele "Pompa de morfină" şi "Capul de zimbru" (2005, Liternet - de unde se pot downloada gratuit).
Cum bine se ştie, pe lângă toată această prestigioasă carieră scenică şi, tangenţial, publicistică, Lucian Pintilie şi-a încercat mâna şi în cinema. Cele câteva filme ale sale postdecembriste au stârnit fulminante controverse, admiratorii lor lăsându-se seduşi de aşa-zisa "lipsă de inhibiţii", violenţa imageriei şi viziunile critice de un pesimism brut, iar adevrsarii reproşându-le infantilismul întârziat, teribilismul exhibiţionist, voyeurismul personal, cabotinăria violentă, gratuitatea, incoerenţa şi amatorismul (eventual cu excepţia producţiei "O vară de neuitat", unde Kristin Scott Thomas reuşeşte un rol remarcabil, integrat într-un discurs cinematografic nu lipsit de bun-simţ şi coeziune). Problema acestei perioade finale din creaţia filmică a artistului subzistă în inerţia ambiţiei sale de a şoca neapărat, musai şi cu orice preţ nişte spectatori care nu mai prea sunt susceptibili la şocuri exterioare, după ce au lăsat cam de multişor în urmă chingile edulcorat-spălătoare-pe-creieri ale fixismelor ceauşiste, astfel că spectacolul de Grang Guignol însăilat exclusiv în acest scop îşi pierde până şi suportul conjunctural.
Din fericire, Lucian Pintilie rămâne nemuritor în istoria culturii şi a artei cinematografice româneşti prin faimosul "Reconstituirea", un film neaşteptat de îndrăzneţ, chiar şi pentru acea atmosferă de iluzoriu respiro al anului când a fost realizat - 1968. Cu toate pastişele din Şcoala Cehoslovacă, secţiunea mediană trenantă şi teatralismul ostentativ al multor încadrturi, "Reconstituirea" merită cele mai sincere laude pentru secvenţele de început şi final, de o percutanţă rară, şi mai ales delirantul personaj al miliţianului-profesor-de-film construit de regretatul Bădie Ernest Maftei.
Şi totuşi, deşi mulţi s-ar putea arăta surprinşi de o asemenea opţiune, îmi menţin convingerea că adevărata capodoperă a lui Lucian Pinilie rămâne filmul său de debut, "Duminică la ora şase" (1965), o operă de o rotunjime, omogenitate şi cursivitate remarcabile, dublate de o mare expresivitate a imaginii, un ton satiric ponderat, încă nepervertit de excesele de mai târziu - şi, desigur, interpretările fine şi nuanţate ale lui Dan Nuţu şi Irina Petrescu. Dacă înlăturăm tot restul, şi păstrăm numai "Duminică la ora şase", ţinându-şi alături, de mână, ca pe o soră mai mică, "Reconstituirea", avem de-a face realmente cu un mare artist al ecranului - un doar un nemuritor copil teribil, cum în mod fortuit se subînţelege şi din remarca de o profundă tandreţe, dublată de un umor irezistibil, a regretatei sale soţii, marea actriţă Clody Bertola:
"Primul meu soţ [Ştefan Constantinescu] mi-a fost ca un tată...
"Al doilea, Liviu [Ciulei] mi-a fost un adevărat frate...
"Pe Lucian [Pintilie] îl iubesc ca pe copilul meu...
...Ce-oi fi făcut, de nu m-a învrednicit şi pe mine Dumnezeu cu un bărbat?!?"

Pitbull (Mihnea Columbeanu)
9 noiembrie, 2009, h. 14:10-15:21
Bucureşti, România

Pashpix
16 Nov 2009, 18:43
Saizescu spune "Motor!, <<Iubire elena>>" (ZIUA, 14 noiembrie)

La 77 de ani batuti pe muchie, regizorul Geo Saizescu va pleca, luni, in Grecia, unde va incepe filmarile la noua sa pelicula: "Iubire elena" - o coproductie Romania-Grecia-Italia. "Primul tur de manivela va fi la Atena, apoi la Naflion " prima capitala a Greciei moderne - si pe insula Spetses, urmand ca, la intoarcere, sa filmam exterioarele naturale in Italia - la Napoli, Roma, Firenze. "Iubire elena" este o drama romantica dupa o poveste a lui Kostas Asimakopoulos care m-a cucerit. Muzica va fi creata si de compozitori romani, si de greci, iar distributia "la fel", ne-a declarat maestrul Saizescu, ieri, de ziua sa. Din distributie fac parte Maia Morgenstern " actrita care a debutat in filmul lui Geo Saizescu "Secretul lui Bachus" -, Mircea Rusu, Adrian Paduraru, Eusebiu Stefanescu, Georgiana Saizescu (nora regizorului), Ileana Stana-Ionescu, Avram Iclozan etc..Geo Saizescu s-a nascut pe 14 noiemªbrie 1932 in localitatea Prisaceaua din judetul Mehedinti, iar filmoªgrafia lui include cateva zeci de pelicule cunoscute de toata lumea, in unele dintre ele lucrand si ca actor, nu numai ca regizor. Lui ii apartin celebrele filme "Pacala", din anul 1974, continuat in 2006 cu "Pacala se intoarce", apoi "Secretul lui Bachus" si "Secretul lui Nemesis" - lansate de curand in dublu DVD, primul dintr-o serie de sapte filme ce vor fi readuse in atentia cinefililor de TVR Media in colaborare cu Nerv Film. Maestrul a primit numeroase distinctii si premii, iar in august anul acesta a intrat in galeria Hall of Fame, la Categoria Artisti Vizuali.

paul_aramis
16 Nov 2009, 19:30
...Maia Morgenstern " actrita care a debutat in filmul lui Geo Saizescu "Secretul lui Bachus" -, ...

ziariştii ăştia ar trebui să se documenteze mai bine când fac o afirmaţie ...

Pitbull
16 Nov 2009, 19:47
De facto, Maia a primit primul "Motor!" din viata ei, rostind replica: "Informatie gresitä! Nu mä... märit cu nimeni!", în noiembrie, 1982, cu rolul Rozalia, din filmul studentesc de platou "Spinoase-s cäile iubirii", regia Mihnea Columbeanu, dupä Theodor Mazilu.
Debutul ei oficial a avut loc cu rolul secundar din "Prea cald pentru luna mai", regia Maria Callas-Dinescu, turnat în primävara lui 1983, cu premiera un an mai târziu.
A urmat rolisorul episodic Coca, din "Secretul lui Bacchus", regia Geo Saizescu, turnat în vara-toamna lui 1983, cu premiera în toamna lui 1984.

vlad4s
14 Mar 2010, 17:31
Cei mai buni regizori sunt cei 2 de Cristian(4 3 2 si California...);)

Federico
12 Apr 2010, 16:46
Este in ultimul numar al "Dilemei Vechi" la rubrica "Tinerea de minte" un citat de Lovinescu de prin 1910 in care vorbeste de nevoia de intelectualizare a literaturii romane - citat care cred ca e valabil si pentru filmul romanesc de astazi si care mi-a adus aminte de unul din lucrurile care ma enerveaza cel mai tare la cinematografia noastra. De fapt exista vreun film intelectualist romanesc?
Ceva gen "Moarte la Venetia" sau "Eyes Wide Shut" (pastrand anumite proportii ) .

Ipu
13 Apr 2010, 14:12
În opinia mea, s-au făcut filme intelectualiste și la noi. Dintre regizorii mai vechi, Ciulei, Pintilie, Pița, Veroiu, Daneliuc, Cărmăzan și nu numai au realizat cel puțin câte un film intelectualist fiecare.

Pitbull
13 Apr 2010, 14:27
"Meandre", de Säucan.
Pita, Veroiu, Daneliuc, Malvina Ursianu, au cochetat si ei cu ideea, cu rezultate discutabile.
Ciulei si Pintilie, n-as zice. Marile lor opere, "Pädurea spânzuratilor" si "Duminicä la ora sase", desi sunt foarte bune si, categoric, de continut, nu de consum, nu sunt totusi "intelectualiste", nu se referä la asemenea probleme, tratate într-o atare cheie pretentioasä (chiar si în sens bun), ci la drame umane de alt nivel, urmärite adecvat: onest, concret si cu talent, dar färä "intelectualizäri".
Nici Cärmäzan. In primele lui douä filme (si singurele acceptabile), nu era vorba de "intelectualism", ci taman dimpotrivä - mai degrabä de un soi de "poporanism calofil". Recent, în penibilul "O secundä de viatä", a crezut cä s-ar fi putut gândi eventual dacä sä înceapä o încercare de tentativä incipientä pe panta asta - si s-a dus în bälärii. Exact acelasi tip de traiect l-a urmärit insanitatea "Si totul era nimic", a lu' Cristinica Nichituta, chipurile "un film despre mântuire"... Cât despre Barna, el e convins cä tot ce face e super-intelectualist.
...Revenind la regnul uman, Visarion Alexa tatona niste abordäri intelectualiste destul de ezitante, desi subiectele nu erau deloc de asa naturä. Partea intelectualistä nu i-a reusit, dar filmele în sine, cam da (primele trei). Din päcate, mai nou, (adicä fix simultan cu momentul de fatä), a dat cu mucii-n fasole super-lamentabil, în panaramul "Luna verde", care are räspoimâine premiera - si pe care el crede cä "trebuie sä-l vezi de mai multe ori ca sä-l întelegi" - see here:
http://www.cinemagia.ro/forum/showthread.php?p=1509814#post1509814

Kramer
13 Apr 2010, 15:24
Dar de regizorul ăla român nominat la Oscar nu se vorbeşte nimic?

Pitbull
13 Apr 2010, 15:35
Numele lui...? :-?

keepwalking
13 Apr 2010, 15:49
Dar de regizorul ăla român nominat la Oscar nu se vorbeşte nimic?

Jean Negulescu?

Kramer
13 Apr 2010, 15:49
Jean Negulesco.

Nu ştiu prea multe despre el, am văzut doar câteva filme regizate de el. Titanic şi unul cu Marlyn Monroe.

Pitbull
13 Apr 2010, 15:56
Aaa, päi zi asa!
Nu e "regisor român", ci "regisor american de origine românä".

Ipu
13 Apr 2010, 16:59
Noi credeam că te refereai la realizatorul ăla căruia americanii i-ar fi dat Oscarul, dar (pe care) nu l-a lăsat Ceaușescu să se ducă să-l ridice și ăia i l-au dat lui De Sica, parcă.

Federico
13 Apr 2010, 17:54
"Meandre" , da. Nu-l stiam dar am citit sinopsisul si e exact la ce ma referam si cautam.

nume
14 Apr 2010, 21:58
Ce să fie, ce să fie?
Oare-i mit, legendă vie?
Ba! E însuşi PINTILIE!


Adevăr grăieşte stihul - Lucian Pintilie e cu siguranţă regisorul român care îmbină cel mai paradoxal conceptele mitice şi legendare. Pe tot parcursul anilor '80 (cel mai negru deceniu al regimului comunist în România, şi unul dintre cele mai cumplite ale întregii noastre istorii), universul cultural autohton (în sens autentic - deci neoficial) era dominat de misterul notoriului film încuiat în seif, "D'ale carnavalului". Actorii care jucaseră varii roluri povesteau cele mai năstruşnice peripeţii. Câteva fragmente de scenariu, fascinante, fuseseră publicate în "Contemporanul", şi se zvonea că Ciulei decretase scriptul "o capodoperă". Chiar dacă produsul finit şi eliberat, ajuns în reţeaua de distribuţei la mai puţin de un an după Revoluţie, sub titlul "De ce trag clopotele, Mitică?", s-a vădit discutabil la nivelul coeziunii, al stăpânirii limbajului cinematografic şi al maturităţii de atitudine auctorială, nu i se poate contesta existenţa câtorva secvenţe de o mare forţă expresivă, şi o galerie de personaje inoubliabile, începând cu acel halucinant de grobian Pampon al lui Victor Rebengiuc.
Dar acest lucru e tipic pentru perpetuul copil-minune al regiei româneşti, ale cărui filme şi montări teatrale au iscat în majoritatea cazurilor cele mai aprinse controverse. Născut în 9 noiembrie, 1933, la Tarutina (în sudul Basarabiei, teritoriu înstrăinat şi inclus azi, arbitrar, în Ucraina), Lucian Pintilie a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinemagografică "Ion Luca Caragiale" din Bucureşti, lansându-se apoi impetuos pe scena Teatrului Lucia Sturdza Bulandra, port-drapelul înaltei ţinute, al rafinamentului şi al autoexigenţei în arta dramatică românească. Dintre montările sale în acel prim deceniu şi ceva de carieră, au rămas întipărite în memoria noastră culturală "Copiii soarelui" (1961), "Proştii sub clar de lună" (1962), "Cezar şi Cleopatra" (1963), "Biedermann şi incendiatorii" (1964), "Inima mea e pe înălţimi" (1964), "Livada cu vişini" (1967) şi, mai ales, "D'ale carnavalului" (1966), una dintre cele mai revoluţionare viziuni scenice asupra lui Caragiale, inclusiv prim magistralul tandem Pampon-Crăcănel în interpretarea genialilor Toma Caragiu şi Marin Moraru - evident, în spectacol putându-se recunoaşte, pentru orice ochi exersat, germenii deocamdată ponderaţi ai teribilistei transpuneri cinematografice de mai târziu.
Oricum, cel mai senzaţional rămâne "Revizorul"1 lui Gogol (1972), care rima atât de perfect cu realităţile imposturii şi ale poltroneriei comuniste, încât a fost interzis de politrucii regimului după numai trei reprezentaţii. În condiţii normale (desigur, conform concepţiei de "normalitate" în acceptul acelei epoci), Lucian Pintilie ar fi fost cel puţin pus la index, dacă nu chiar închis pentru cine ştie ce vină măsluită - dar Ceauşescu tocmai atunci mima o oareşicare "deschidere", un soi de "dezgheţ", mă-nţelegi, aşa că tovarăşului Pintilie i s-a explicat prieteneşte că decât noi să ne certăm, mai bine-n străinătate să montăm, aşa că poftiţi dumneavoastră un paşaport şi s-auzim numai de bine (adică nu, că asta-i de la Şopârliţa Liberă...) Aşa se face că vulcanicul om de teatru a aterizat la Paris, pe scena prestigiosului Théâtre de Ville, unde pe lângă o reluare cu "Biederman şi incendiatorii" într-o nouă viziune (1976), a muşcat sănătos din Cehov ("Pescăruşul", 1975; "Trei surori", 1979), Gorki ("Cei din urmă", 1978; "Azilul de noapte", 1983), Ibsen ("Raţa sălbatică", 1981), Strindberg ("Dansul morţii", 1990), Luigi Pirandello ("Astă seară se improvizează", 1987), Eugen Ionescu ("Jacques sau supunerea" şi "Viitorul e în ouă", 1977), "Arden din Kent" (atribuită lui Shakespeare, 1984), "Trebuie să trecem prin nori", şi altele. Totuşi, cel mai mare impact l-a avut celebrul spectacol cu "Turandot" (Théâtre National de Chaillot, 1974), cu şocanta sa distribuţie compusă numai din pitici. Mai târziu, în anii '80, Pintilie a mai lucrat şi în S.U.A., la Guthrie Theater din Minneapolis - unde a reluat "Pescăruşul" (1983), "Tartuffe" (1984), şi "Raţa sălbatică" (1988) - precum şi la Arena Stage, Washington D.C., cu "Tartuffe" (1985), "Raţa sălbatică" (1986) şi "Livada cu vişini" (1988).
Din bogatul său curriculum vitale nu lipsesc nici spectacolele de operă: "Orestia" (Avignon, 1979), "Flautul fermecat" (Aix-en-Provence, 1980, reluat şi la Lyon, Nisa şi Torino), sau, la Welsh Opera din Cardiff "Rigoletto" (1985) şi "Carmen" (1986 - reluat şi la Vancouver).
De asemenea, s-a ilustrat şi ca autor, publicându-şi patru scenarii (chiar sub acest titlu) la Albatros, în 1992, urmate de autobiografia "Bric-a-brac" (2003, Humanitas) şi volumele "Pompa de morfină" şi "Capul de zimbru" (2005, Liternet - de unde se pot downloada gratuit).
Cum bine se ştie, pe lângă toată această prestigioasă carieră scenică şi, tangenţial, publicistică, Lucian Pintilie şi-a încercat mâna şi în cinema. Cele câteva filme ale sale postdecembriste au stârnit fulminante controverse, admiratorii lor lăsându-se seduşi de aşa-zisa "lipsă de inhibiţii", violenţa imageriei şi viziunile critice de un pesimism brut, iar adevrsarii reproşându-le infantilismul întârziat, teribilismul exhibiţionist, voyeurismul personal, cabotinăria violentă, gratuitatea, incoerenţa şi amatorismul (eventual cu excepţia producţiei "O vară de neuitat", unde Kristin Scott Thomas reuşeşte un rol remarcabil, integrat într-un discurs cinematografic nu lipsit de bun-simţ şi coeziune). Problema acestei perioade finale din creaţia filmică a artistului subzistă în inerţia ambiţiei sale de a şoca neapărat, musai şi cu orice preţ nişte spectatori care nu mai prea sunt susceptibili la şocuri exterioare, după ce au lăsat cam de multişor în urmă chingile edulcorat-spălătoare-pe-creieri ale fixismelor ceauşiste, astfel că spectacolul de Grang Guignol însăilat exclusiv în acest scop îşi pierde până şi suportul conjunctural.
Din fericire, Lucian Pintilie rămâne nemuritor în istoria culturii şi a artei cinematografice româneşti prin faimosul "Reconstituirea", un film neaşteptat de îndrăzneţ, chiar şi pentru acea atmosferă de iluzoriu respiro al anului când a fost realizat - 1968. Cu toate pastişele din Şcoala Cehoslovacă, secţiunea mediană trenantă şi teatralismul ostentativ al multor încadrturi, "Reconstituirea" merită cele mai sincere laude pentru secvenţele de început şi final, de o percutanţă rară, şi mai ales delirantul personaj al miliţianului-profesor-de-film construit de regretatul Bădie Ernest Maftei.
Şi totuşi, deşi mulţi s-ar putea arăta surprinşi de o asemenea opţiune, îmi menţin convingerea că adevărata capodoperă a lui Lucian Pinilie rămâne filmul său de debut, "Duminică la ora şase" (1965), o operă de o rotunjime, omogenitate şi cursivitate remarcabile, dublate de o mare expresivitate a imaginii, un ton satiric ponderat, încă nepervertit de excesele de mai târziu - şi, desigur, interpretările fine şi nuanţate ale lui Dan Nuţu şi Irina Petrescu. Dacă înlăturăm tot restul, şi păstrăm numai "Duminică la ora şase", ţinându-şi alături, de mână, ca pe o soră mai mică, "Reconstituirea", avem de-a face realmente cu un mare artist al ecranului - un doar un nemuritor copil teribil, cum în mod fortuit se subînţelege şi din remarca de o profundă tandreţe, dublată de un umor irezistibil, a regretatei sale soţii, marea actriţă Clody Bertola:
"Primul meu soţ [Ştefan Constantinescu] mi-a fost ca un tată...
"Al doilea, Liviu [Ciulei] mi-a fost un adevărat frate...
"Pe Lucian [Pintilie] îl iubesc ca pe copilul meu...
...Ce-oi fi făcut, de nu m-a învrednicit şi pe mine Dumnezeu cu un bărbat?!?"

Pitbull (Mihnea Columbeanu)
9 noiembrie, 2009, h. 14:10-15:21
Bucureşti, România

:x Pintilie is GOD !