Dog Man, în regia lui Peter Hastings (producător executiv pentru Kung Fu Panda și Teenage Mutant Ninja Turtles) este bazat pe celebra serie de benzi desenate a lui Dav Pilkey.
Peter Hastings are în palmaresul său câteva nominalizări și o victorie la Premiile Emmy în calitate de producător pentru diverse seriale animate de succes. La mai mult de două decenii de la primul său lungmentraj, The Country Bears de la Disney, el a decis să revină la cârma regizorală pentru Dog Man, nefiind primul proiect bazat pe cărțile de copii ale lui Dav Pilkey la care lucrează.
Dog Man prezintă un accident tragic privit dintr-o perspectivă pozitivă. Atunci când un polițist și companionul său blănos sunt prinși într-o explozie plănuită de Petey motanul (Pete Davidson), singura procedură care îi salvează este unirea celor doi într-un om-câine. Astfel Dog Man își pierde familia, dar devine o mașină de capturat infractori, bucurându-se de istețimea patrupedului și de agilitatea omului. Însă Petey continuă să evadeze din închisoare, iar planul său diabolic riscă să distrugă orașul... Până când în viața lui apare, din greșeală, Micul Petey, o clonă programată să fie malefică la maturitate, dar cu un suflet încă tânăr și inocent.
Deși animația pare tipică și predictibilă din punct de vedere narativ, modul de realizare îi conferă originalitatea de care are nevoie pentru a se distinge în masa de filme pentru copii despre super-eroi sau lupta bine-rău. Încă de la început se prezintă „creatorii”, care sparg al patrulea zid și ne anunță că vor fi alături de spectatori pe tot parcursul filmului. Ei reacționează la cele întâmplate pe ecran și sunt puțin mai mult decât un narator, pentru că intervențiile lor nu sunt de natură narativă, ci mai degrabă emoțională.
De asemenea, umorul caustic este folosit inteligent, pentru a satiriza anumite elemente cinematografice super-uzate, precum arhetipul răufăcătorului în cazul lui Pettey și toate ideile sale de inveții-2000, dar și unele tare umane. Coloana sonoră conține melodii vechi, nostalgice, însă printre ele se strecoară și Flowers de la Miley Cyrus, creând un moment comic atunci când Dog Man este părăsit de soție. Estetica jucăușă de benzi desenate, cu litere ce plutesc pe ecran în momente cheie, trimite la materialul ales ca sursă de inspirație.
Animația de acțiune și aventură pentru toată familia arată cum personajele negative ajung într-o zonă întunecată din cauza mediului și nu a ADN-ului. Din cauza suferințelor cauzate, în general, de părinții care nu i-au înțeles, sprijinit și ajutat când au avut nevoie și nu din cauza unor trăsături inerente lor. Dog Man, atât filmul, cât și personajul, ne învață că puțină blândețe poate face minuni, dar își păstrează și realismul atunci când declară că pentru anumite persoane poate fi prea târziu să se mai schimbe. De aceea e bine ca acest proces să înceapă cât mai devreme posibil. Iar scânteia vine mereu de unde te aștepți mai puțin, fie că vorbim de cel mai mare dușman al tău sau de o clonă „eșuată” care își asumă subit rolul de fiu.
Părerea ta
Spune-ţi părerea