Advertisement Advertisement

Peste 450 de profesioniști din industria cinematografică solicită Președintelui întoarcerea în Parlament a OUG 91/2016

de Cinemagia în 6 Iun 2017
Ordonanța de urgență modifică cadrul legislativ privind cinematografia, în vigoare din 2005, care nu a fost actualizat niciodată în acești 12 ani, în ciuda dezvoltării spectaculoase a cinematografiei românești

Un număr de peste 450 de cineaști, actori, critici, profesioniști din industria cinematografică au semnat o scrisoare adresată președintelui Klaus Iohannis, prin care îi solicită acestuia să nu promulge legea de respingere a Ordonanței de urgență 91/2016, de modificare a Legii cinematografiei, și să retrimită Ordonanța spre dezbatere în Parlament. Printre semnatari se numără regizorii și producătorii Lucian Pintilie, Stere Gulea, Radu Jude, Nae Caranfil, Călin Netzer, Adrian Sitaru, Tudor Giurgiu, Alexandru Solomon, Paul Negoescu, Ada Solomon, monteuza Dana Bunescu, scenaristul Răzvan Rădulescu, directorii de imagine Marius Panduru și Vivi Drăgan Vasile, precum și actorii Victor Rebengiuc, Ana Ularu, Dragoș Bucur, Levente Molnar, Andi Vasluianu, Emilian Oprea, Dorina Chiriac, Marius Manole, Daniela Nane.

Adoptată în noiembrie 2016, OUG 91/2016 a fost aprobată tacit de Senat și respinsă, în mai 2017, în Camera deputaților, fără a fi dezbătută public, fără consultarea breslei cinematografice și fără ca Ministerul Culturii și Identității Naționale, care a dat un aviz negativ, să ofere argumente pentru avizul în cauză. Ordonanța de urgență modifică cadrul legislativ privind cinematografia, în vigoare din 2005, care nu a fost actualizat niciodată în acești 12 ani, în ciuda dezvoltării spectaculoase a cinematografiei românești, a noilor condiții de producție și distribuție a filmelor, a schimbărilor tehnologice, dar și de legislație europeană, apărute între timp.

Printre modificările importante aduse de Ordonanța 91/2016 se numără oportunități sporite pentru tinerii cineaști și producători (prin introducerea unei categorii dedicate nu doar debutului, ci primului și celui de-al doilea film din carieră, și a unei categorii speciale pentru filmele de microbuget, sub 60.000 de euro), desecretizarea și asigurarea transparenței și echității în organizarea concursurilor de proiecte cinematografice, pentru a crea condițiile esențiale bunei concurențe și încurajării performanței artistice, și finanțarea, în premieră, a accesibilizării filmelor pentru spectatorii cu dizabilități. De asemenea, Ordonanța oferă soluții concrete pentru deblocarea transmiterii sălilor de cinema către autoritățile locale pentru renovarea lor, finanțarea retehnologizării acestor săli și organizarea de programe cinematografice, și protejarea adecvată a patrimoniului cinematografic, prin schimbări aduse funcționării Arhivei Naționale de Film, susținerea proiectelor de restaurare și a arhivării filmelor contemporane.

Scrisoarea adresată președintelui Iohannis aduce, în sprijinul solicitării de retrimitere în Parlament a actului normativ, argumente procedurale legate atât de neconstituționalitatea sa, prin faptul că legea de respingere nu reglementează măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a Ordonanței (în vigoare din decembrie 2016), cât și de lipsa de transparență a procedurilor parlamentare, absența argumentării deciziei de respingere și inexistența procesului de consultare cu profesioniștii aduc atingere respectării interesului public și normelor democratice care ar trebui să guverneze orice demers legislativ.

Mai jos, scrisoarea integrală depusă în atenția Președintelui României, domnul Klaus Iohannis. 

Către

Președintele României

Domnul Klaus Iohannis

Subiect: Legea de respingere a Ordonanței de Urgență nr. 91/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul cinematografiei, adoptată în 23 mai 2017 de Camera Deputaților și transmisă spre promulgare

 

5 iunie 2017

Domnule Președinte,

Prin prezenta, cineaștii și studenții semnatari, alături de membrii Consiliului de administrație al Centrului Național al Cinematografiei, vă solicităm retrimiterea spre reexaminare de către Parlament a Legii de respingere a Ordonanței de Urgență nr. 91/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul cinematografiei, adoptată în 23 mai 2017 de Camera Deputaților, în baza următoarelor argumente:

I) Legea încalcă Art. 115 alin (8) din Constituția României, potrivit căruia „Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei”;

II) Procesul de adoptare în Camera Deputaților, camera decizională, s-a realizat cu nerespectarea mai multor prevederi ale Regulamentului Camerei Deputaților;

III) Procesul de adoptare în Camera Deputaților s-a realizat netransparent, fără o minimă informare și consultare publică cu cei vizați de acest act normativ;

IV) Respingerea actului normativ s-a făcut fără nici un fel de motivare argumentată, de natură extrinsecă sau intrinsecă;

V) Nu în ultimul rând, dat fiind că OUG 91/2016 a venit să răspundă unor nevoi critice ale sectorului cinematografic, adoptarea Legii de respingere ar avea un impact major asupra acestui sector.

În baza argumentelor de mai sus, apreciem că nu s-a realizat un proces legislativ regulamentar, transparent și de calitate, care să aibă ca finalitate interesul public și care să se bazeze pe o analiză de fond a actului normativ, motiv pentru care apreciem că este imperios necesară o reexaminare de fond a actului normativ, printr-o reală dezbatere.

Atașăm acestei solicitări și motivația detaliată asupra celor cinci puncte invocate mai sus, redactată de membrii Consiliului de administrație al CNC.

Prin acest demers, susținut de peste 450 de cineaști din toate generațiile și profesiile, alături de membrii Consiliului de administrație al Centrului Național al Cinematografiei, vă solicităm retrimiterea către Parlament a actului normativ, în vederea reexaminării integrale a acestuia, pe baza unei reale dezbateri cu reprezentanții sectorului vizat.

 

Astfel, dorim să precizăm următoarele:

OUG 91/2016 a fost adoptată de Guvernul României în data de 29 noiembrie 2016, la inițiativa Ministrului Culturii, doamna Corina Șuteu, în urma unui amplu proces de elaborare și consultare publică derulat de-a lungul anului 2016, pentru a răspunde unor nevoi critice ale sectorului cinematografic, un domeniu de maximă vizibilitate și impact pentru România. Acest proces s-a bazat pe activitatea unui grup de lucru format de reprezentanți ai sectorului (din care au făcut parte Tudor Giurgiu, Florin Mihăilescu, Cristian Mungiu, Bogdan Mustață, Paul Negoescu, Oana Radu și Andrei Rus) și a unei largi echipe și a inclus mai multe reprize de consultări, o audiere publică la care au participat aproape o sută de reprezentanți ai breslei, o consultare cu ministrul francez, care a susținut această inițiativă, precum și un amplu proces de avizare inter-instituțională a actului normativ, care a obținut avizul a numeroase ministere și instituții cu mandat în domeniile vizate, printre care Ministerul Justiției, Consiliul Legislativ și Consiliul Concurenței.

Acest act normativ a venit ca răspuns la solicitările făcute de ani de zile de comunitatea cinematografică, dar și de partenerii străini, pentru a rezolva o serie de probleme critice ale acestui sector și o legislație învechită, care nu mai răspundea evoluției sectorului cinematografic românesc.În ciuda potenţialul creativ al industriei cinematografice din România, care a contribuit major în ultimii 15 ani la prestigiul României în lume, a existat o disfuncţionalitatea cronică a instrumentelor instituţionale, financiare şi legislative aflate la dispoziţia acestei industrii, care au dus la instalarea unui blocaj. Ordonanța a încercat, de aceea, să răspundă coerent și articulat problemelor care țin de întregul lanțproducție – exploatare – arhivare / patrimoniul cinematografic – educație, iar respingerea acesteia riscă să aibă impact major asupra problemelor vizate. OUG 91/2016:

1)      Înlătură riscul unei falimentări în masă a companiilor care au produs filme în ultimii zece ani prin plata TVA acolo unde aceasta nu a fost prevăzută și bugetată, prin transformarea naturii sprijinului financiar din credit în sprijin nerambursabil. Conform OG 39/2005 în forma sa anterioară, după zece ani de la finalizarea filmului, în cazul nereturnării creditului pentru producție, producătorul transferă CNC dreptul de valorificare a filmului, ceea ce atrage și obligativitatea plății cotei de TVA pentru sumele nerambursate. Această situație, care nu a fost luată în considerare la data intrării în vigoare a OG 39/2005, are potențialul unor efecte devastatoare asupra caselor de producție românești, deoarece toate, fără excepție, vor avea obligativitatea de a plăti această cotă, care nu a fost luată în considerare în momentul montării bugetului de producție. De notat că această transformare a naturii sprijinului nu schimbă obligativitatea producătorilor ca, în funcție de veniturile obținute din exploatare, să ramburseze Fondului cinematografic proporțional cu veniturile obținute, pentru susținerea finanțării altor proiecte cinematografice.

2)      Instituie respectarea obligațiilor de reciprocitate cu alte țări membre UE în privința coproducțiilor internaționale. Un număr semnificativ de filme românești au beneficiat în ultimii 10 ani de finanțări pentru coproducție, acordate de state precum Franța, Olanda sau Bulgaria, pe baza unui principiu de reciprocitate, pe care până la apariția OUG 91/2016 România nu l-a respectat. În condițiile în care un număr considerabil de state europene nu mai acordă (sau au notificat oficial România că nu vor mai acorda) finanțare din bani publici filmelor produse majoritar în state care nu oferă posibilitatea reciprocității, OUG 91/2016 a legiferat această reciprocitate prin introducerea sprijinului pentru coproducții minoritare, încurajând astfel coproducțiile și atragerea sprijinului financiar din alte țări europene pentru producțiile românești sau cu participare românească, ceea ce va suține pe termen lung dezvoltarea și consolidarea capacității de producție locală. Respingerea OUG 91/2016 va restrânge accesul producătorilor români la sprijin financiar din alte țări europene.

3)      Aliniază legislația românească la prevederile europene privind ajutorul de stat în domeniul audiovizual, respectiv Comunicarea Comisiei 2013/C 332/01 privind ajutoarele de stat pentru filme și alte opere audiovizuale și Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei Europene de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă, pentru care termenul recomandat de aliniere era noiembrie 2015. Aceste prevederi au venit să răspundă situației de fapt din întregul spațiu european, respectiv dificultatea multor filme europene de a se susține cu un sprijin public sub 50%, permițând statelor să aloce un ajutor de stat pentru producție de până la 80% și chiar 100% pentru anumite categorii de producții considerate dificile. OUG 91/2016 instituie, astfel, posibilitatea acordării unui sprijin financiar de până la 85% din bugetul de producție al unor categorii speciale de filme, ceea ce va ușura realizarea de filme românești sau cu participare românească. De asemenea, Regulamentul 651/2014 precizează clar obligațiile de teritorializare a cheltuielilor în ceea ce privește realizarea filmelor în Europa, precum și faptul că modernizarea cinematografelor, inclusiv digitalizarea acestora, poate beneficia de ajutor atunci când statele membre pot justifica necesitatea, proporționalitatea și caracterul adecvat ale unui astfel de ajutor, ambele prevederi fiind  de asemenea incluse în OUG 91/2016.

4)      Elimină o mare fragilitate a sistemului de alocare a fondurilor (identificată și de raportul de audit al Curții de conturi din noiembrie 2016): alocarea automată pentru producție, fără bază competitivă, a unor importante sume de bani din Fondul cinematografic (aproximativ 20 de milioane de lei anual, reprezentând aproape jumătate din sumele încasate în Fondul cinematografic) către un număr foarte mare de filme, nu toate având merite excepționale, datorită unor formulări vagi ale legii. OUG 91/2016 o rezolvă prin limitarea sprijinului de succes de public sau de calitate artistică doar pentru situații excepționale. Respingerea OUG 91/2016 va perpetua acest mecanism care nu permite o alocare și planificare eficiente ale fondurilor publice pentru producția de film.

5)      Oferă un acces egal tinerilor cineaști și producători și încurajează competiția și diversificarea pieței, prin crearea unor condiții care să încurajeze cineaștii aflați la primul și al doilea film de lungmetraj din carieră, prin crearea unei categorii de concurs pentru filme de microbuget (maximum 60.000 euro), care are, în plus, menirea de a sprijini diversificarea formelor artistice, deschizând posibilitatea de finanțare a filmelor experimentale sau neîncadrabile în genuri tradiționale, precum și prin crearea unui "leveling field" care să permită, fără discriminare, accesul tinerilor producători și companii de producție la sprijinul public pentru proiecte de calitate, asigurând condițiile schimburilor de generație, dezvoltarea producătorilor și o ofertă diversificată, pentru public, în materie de limbaje și formule cinematografice. Astfel, pentru toate categoriile concursului de proiecte cinematografice, mai puțin cea pentru lungmetraj de ficțiune, animație și documentar, de la al treilea film încolo, se va lua în considerare în primul rând calitatea proiectului (a scenariului, a viziunii regizorale și a viziunii producătorului privind acest proiect), fără includerea în punctaj a realizărilor anterioare ale cineaștilor și producătorilor, ceea ce creează condiții de competiție directă pentru aceștia. Prin mecanismul și grilele de evaluare existente anterior adoptării OUG 91/2016, tinerii producători sau regizori aveau un handicap dificil de depășit față de regizorii și producătorii cu o activitate anterioară, fapt ce restrânge competiția și diversificarea sectorului și la care riscă să se revină prin respingerea legii.

6)      Îmbunătățește major mecanismul de alocare a sprijnului financiar pentru producție prin organizarea unor concursuri deschise și transparente, care să încurajeze performanța. Desecretizarea concursului de proiecte cinematografice și transparentizarea acestui proces au fost cerute de ani de zile de comunitatea cinematografică (pentru a elimina riscul de negociere în culise a rezultatelor concursului). Până la adoptarea OUG 91/2016, România era una dintre foarte puținele țări europene unde scenariile de film se înscriau în concurs sub așa-zisa protecție a anonimatului. OUG 91/2016 aliniază astfel mecanismul de evaluare la practica europeană – atât prin mecanismele naționale din diverse țări, cât și prin schemele europene de sprijin precum Creative Europe și Eurimages –, conform cărora membrii comisiilor de selecție analizează scenariile de film în deplina cunoaștere a autorilor scenariului și regiei proiectelor respective, precum și a producătorilor acestora, pentru a putea evalua cu justețe nu doar scenariul, ci proiectul cinematografic în ansamblul său, și fiind responsabilizați cu privire la acordarea finanțării.

7)      Contribuie la menținerea și reintegrarea în circuitul cinematografic a sălilor de cinema, oferind soluții pentru ceea ce mulți estimeză a fi zona cea mai critică a cinematografiei românești actuale: lipsa cronică a unor săli de cinema pe întregul teritoriu al țării, lipsind filmele românești realizate cu sau fără sprijin public de o expunere către publicul pentru care au fost create (și inclusiv de încasări și posibilitatea returnării la Fond) și lipsind cetățenii României de accesul, garantat de Art. 33 din Constituția României, la cultură, în condițiile în care filmul este poate cel mai accesibil și căutat produs cultural contemporan. Astfel, Regia autonomă RADEF „RomâniaFilm“ este în prag de insolvență, majoritatea sălilor rămase în administrarea RADEF fiind fie închise, fie în stare deplorabilă sau în situații litigioase. Pentru a facilita predarea, reabilitarea și reintroducerea în circuitul cultural a sălilor de cinematograf aflate în administrarea RADEF către unitățile administrativ-teritoriale (UAT), în a căror proprietate publică au intrat conform Legii 303/2008, și în vederea respectării deciziilor Curții Constituționale în materie, OUG 91/2016 prevede o procedură simplificată de predare a sălilor. În plus, OUG 91/2016 extinde termenul până la care UAT-urile care au preluat aceste săli pot accesa programul de finanțare cu această destinație al Companiei Naționale de Investiții (multe UAT-uri au depășit termenul de 4 ani de la data predării-preluării, din motive adeseori independente de voința lor, și nu au fonduri proprii cu care să retehnologizeze sălile). E în interesul public ca sălile deja preluate să fie revitalizate în termen cât mai scurt. Pe de altă parte, OUG 91/2016 consolidează intenția legiuitorului din Legea 303/2008 de a asigura, prin transferul acestor săli către UAT-uri, revitalizarea lor ca săli de cinematograf, prevăzând mult mai clar și explicit obligația UAT-urilor de a prezenta cel puțin o dată pe săptămână film în sălile pe care le-au primit. Nu în ultimul rând, ca răspuns la solicitarea UAT-urilor de asistență de specialitate privind modul de reabilitare a acestor săli și de derulare a activității cinematografice pentru publicul local, și în vederea dezvoltării pe termen mediu a unei rețele funcționale de săli de cinema, OUG 91/2016 include în atribuțiile CNC coordonarea unui program în această materie, dar și posibilitatea alocării de sprijin financiar pentru digitalizarea sălilor. Respingerea OUG 91/2016 va întârzia revitalizarea cinematografelor și, în multe cazuri, va marca probabil, prin amânare, distrugerea lor completă (printre clădiri aflându-se și numeroase clădiri de patrimoniu), lipsind astfel cetățenii de un minim acces la cultură, și limitând totodată circulația filmului românesc către publicul căruia îi este destinat.

8)      Sprijinirea accesului publicul românesc la filmul românesc și european și la o ofertă culturală mai variată în sălile de cinema se realizează, dincolo de existența unei infrastructuri de bază, și prin prevederea unor cote minimale de prezentare a acestor filme de către exploatatorii de săli de cinema, în lipsa cărora filmul românesc și european ar fi eliminat de blockbusterele americane, care au bugete de promovare de sute de ori mai mari decât cele ale producțiilor românești sau europene. De aceea, toate statele europene aplică măsuri protecționiste, pe care OUG 39/2005 le-a instituit de asemenea în momentul adoptării sale, și pe care OUG 91/2016, răspunzând evoluției producției de film românesc, le-a crescut la minimum 10%, cu o cotă de spectacole la ore de mare audiență de minimum 10%.

9)      Sprijină accesul la filmele românești pentru persoanele cu dizabilități, prin acordarea de sprijin financiar din Fondul cinematografic pentru accesibilizarea filmelor pentru persoanele cu handicap.

10)  Răspunde situației actuale extrem de precare a patrimoniului cinematografic național, prin consolidarea instituțională a Arhivei Naționale de Filme. În 2016 s-a realizat o analiză extinsă a activității Arhivei, pe baza activității unor grupuri de lucru, inclusiv cu participarea unor experți internaționali din Asociația Cinematecilor Europene și din Federația Internațională a Arhivelor de Film, respectiv un raport al Arhivelor Naționale, care au scos în evidență grave disfuncționalități în conservare (inclusiv existența unui depozit cu filme pe suport de nitrați cu risc major de explozie), în catalogare (nu există un catalog integral, consultabil, al filmelor de patrimoniu în păstrarea ANF și proceduri de inventariere și arhivare), slabele capacități, tehnologice și umane, de restaurare, și lipsa unei strategii coerente de prezervare, restaurare și promovare a patrimoniului cinematografic românesc, care riscă să se degradeze în mare măsură și la care accesul este limitat (toate rapoartele sunt disponibile pentru consultare). Datorită activității sale extrem de specifice, distincte de cea a CNC de reglementare și de sprijin în special destinat producției cinematografice contemporane, o autonomie instituțională a ANF, beneficiind și de un management de specialitate, evaluabil și cu obiective precise, reprezintă o necesară modificare instituțională în vederea îmbunătățirii situației acesteia. În plus, trecerea administrării patrimoniului cinematografic național în atribuțiile ANF, alături de cele de prezervare și restaurare, oferă posibilitatea dezvoltării unor programe pe termen lung nu doar de conservare, ci și de promovare coerentă a acestui patrimoniu, care să asigure o mai bună conștientizare și reiterare a valorii sale artistice, istorice, documentare, o mai bună valorizare educativă. În plus, promovarea reprezintă și principala modalitate de a atrage fonduri pentru restaurarea și conservarea originalului, dar și un factor motivant pentru realizarea unor restaurări, remasterizări etc., fără de care majoritatea filmelor aflate în patrimoniul cinematografic național nu vor putea fi prezervate sau văzute la calitatea necesară, justificând nevoia unei corelări a acestor trei tipuri de activități sub egida instituțională a ANF. Respingerea OUG 91/2016 riscă să afecteze obligațiile constituționale de protejare și conservare a moștenirii culturale, precum și de asigurare a accesului la cultură pentru cetățenii României.

11)  Susține conservarea viitorului patrimoniu cinematografic național prin reglementare adaptată modificărilor tehnologice recente privind depozitul legal și voluntar, precum și prin acordarea de sprijin pentru arhivare. În absența acestor prevederi, există riscul ca foarte multe din filmele realizateîn ultimii 15 ani, dar și filmele viitoare, produse în format digital dar nearhivate corespunzător, să devină inaccesibile publicului în viitorul apropiat.

12)  Crește capacitatea instituțională a Centrului Național al Cinematografiei, atât prin clarificarea și întărirea rolului Consiliului de Administrație ca organul cu rol deliberativ al CNC, cât și prin creșterea capacitații de control a colectării contribuțiilor la Fondul cinematografic și aplicării sancțiunilor, în creștere, pentru nerespectarea obligațiilor. De notat că acest ultim punct corespunde și recomandării Curții de conturi din noiembrie 2016. În lipsa acestor prevederi, Fondul cinematografic va avea un nivel mult sub cel potențial, cu atât mai mult cu cât valoarea sumelor atrase în Fond s-a redus în ultimii ani, limitând astfel sprijinul public pe care CNC îl poate acorda nu doar pentru producția de film, ci și pentru promovarea filmului românesc pe plan național și internațional, pentru organizarea unor festivaluri și a altor evenimente cinematografice, pentru educația cinematografică etc.

Proiectul de adoptare a OUG 91/2016 a intrat în dezbaterea Senatului României, prima camera sesizată, care a organizat în data de 3 februarie 2017 o audiere publică în cadrul Comisiei pentru cultură și media a Senatului, cu participarea unor reprezentanți ai CNC, ai unor asociații de profil și profesioniști ai domeniului, printre care Laurențiu Damian, președinte UCIN, Ioan Cărmazan, reprezentant UARF, Daniel Iacob, reprezentant al Asociației Scenariștilor Români, producătorul Ada Solomon, regizorii Adrian Sitaru, Paul Negoescu, Simona Tănăsescu, consilier personal al directorului CNC, Elisabeta Roman, director economic al CNC, Alex Trăila, membru al Consiliului de administrație al CNC. O serie de alți membri ai comunității cinematografice au trimis cu acest prilej Comisiei poziția lor, alături de propuneri de amendamente.

Ca urmare a unui calendar strâns, și în vederea încadrării în termenul legal, Comisia pentru cultură și media a Senatului nu a mai avut timpul redactării raportului său, proiectul fiind adoptat tacit de Senat și transmis Camerei Deputaților în data de 27 februarie 2017. Pentru a folosi însă rezultatele dezbaterii publice din Senat, toate documentele transmise cu ocazia audierii publice au fost înmânate de Președintele Comisiei pentru cultură și media a Senatului, senatorul Lucian Romașcanu, Președintelui Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților, deputatul Gigel Știrbu, așa cum ni s-a precizat de secretariatul Comisiei din Senat.

În Camera Deputaților, proiectul de adoptare a OUG 91/2016 (PL-x 140/27.02.2017) a fost inclus pe agenda Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților, camera decizională, din data de 16 mai 2017. Dat fiind că ordinea de zi a ședinței a fost făcută publică, pe pagina web a Camerei Deputaților, chiar în ziua derulării ședinței, cei potențial interesați a lua parte la această ședință publică și a solicita expunerea unor puncte de vedere nu au avut această posibilitate, aflând de aceasta doar după ce ea a a avut loc.

În cadrul ședinței, în doar câteva minute, în lipsa oricărei dezbateri publice, fără invitarea și consultarea nici unui reprezentant al domeniului vizat de actul normativ (prevăzut de Art. 56 alin (2) din Regulamentul Camerei Deputaților), fără menționarea numeroaselor poziții și propuneri de amendamente transmise de profesioniștii sectorului direct Comisiei pentru cultură a Camerei deputaților, sau prin intermediul Comisiei pentru cultură și media a Senatului, și fără nici un argument real de natură extrinsecă sau intrinsecă, Comisia a acordat proiectului un raport de respingere.

Raportul de respingere al Comisiei, redactat în data de 22 mai 2017, nu a inclus nici o motivare a respingerii, în afara faptului că Ministerul Culturii și Identității Naționale nu susține acest act normativ (în condițiile menționării avizelor pozitive din partea Consiliului Legislativ și a Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților) și nici o prevedere prind efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței.

În data de 23 mai 2017, plenul Camerei Deputaților a adoptat Legea de respingere al OUG 91/2016, care încalcă Art. 115 alin (8) din Constituția României, potrivit căruia “Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.” Or, OUG 91/2016 a produs efecte juridice, printre care menționăm doar două: 1) prelungirea până la 1 ianuarie 2020 a termenului până la care autorităţile administraţiei publice locale își pot îndeplini obligaţiile privind reabilitarea, dotarea şi modernizarea sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic de la momentul preluării pe bază de protocol, încheiat în condiţiile art. II din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, cu modificările şi completările ulterioare, conform Art. IV alin (1); 2) pentru contractele de creditare în curs, păstrarea de către producător pentru încă 10 ani a drepturilor de valorificare ale filmului, prin notificarea Centrului Național al Cinematografiei, conform Art. VI, alin (3).

În condițiile în care prevederea 1) viza tocmai deblocarea finanțărilor Companiei Naționale de Investiții pentru reabilitarea cinematografelor din proprietatea publică a autorităților locale, lipsa unor prevederi care să specifice ce se întâmplă cu prelungirea termenului va sista majoritatea proiectelor de reabilitare.

Dincolo de neconstituționalitatea actului normativ adoptat și de lipsa minimală a unei dezbateri publice, procesul de adoptare în Camera Deputaților a actului normativ vizat a încălcat Regulamentul Camerei Deputaților, după cum urmează:

1)      Art. 67 alin (1) este încălcat prin faptul că raportul Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă nu prevede măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei. Or, OUG 91/2016 a produs efecte juridice, așa cum am notat mai sus, fapt care duce la neconstituționalitatea întregului act normativ adoptat.

2)      Art. 67 alin (2) conform căruia raportul trebuie să includă “propuneri motivate privind admiterea fără modificări a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificări şi/ori completări”. Or, raportul comisiei nu a inclus nici o motivare în afara faptului că Ministerul Culturii și Identității Naționale nu susține acest act normativ.

3)      Art. 68 alin (1) prevede ca, în cazul în care o comisie are spre examinare în fond mai multe iniţiative legislative care au acelaşi obiect de reglementare, se întocmeşte un singur raport. Or, Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților a elaborat în data de 22 mai 2017 un raport privind OUG 91/2016 (PL-x nr. 140/2017) și a pus pe agenda Comisiei din data de 30 mai 2017 propunerea legislativă nr. Pl-x nr. 336/2015 privind cinematografia, pentru dezbateri în vederea întocmirii unui alt raport. Or, cele două proiecte de acte normative au același obiect, sectorul cinematografic.

4)      Art. 69 alin (2) potrivit căruia în cazul proiectelor pentru care Camera Deputaţilor este cameră decizională raportul va fi imprimat şi difuzat deputaţilor cu cel puţin 5 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative în plenul Camerei Deputaţilor. Or, raportul Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților a fost redactat în data de 22 mai 2017, iar plenul Camerei Deputaților s-a pronunțat asupra acestuia în data de 23 mai.

Date fiind toate precizările de mai sus, apreciem că nu s-a realizat un proces legislativ regulamentar, transparent și de calitate, care să aibă ca finalitate interesul public și care să se bazeze pe o analiză de fond a actului normativ, ceea ce explică și omiterea prevederilor privind efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.

Am dori în final să clarificăm și faptul că singurele argumente invocate pentru respingerea actului normativ, atât în scurtele alocuțiuni din Plenului Camerei Deputaților înaintea votului, cât și în comunicatul de presă din data de 28 mai al Ministerului Culturii și Identității Naționale țin de o serie de scrisori transmise de unele asociații profesionale care solicită respingerea ordonanței de urgență invocând însă doar două prevederi ale ordonanței, care puteau fi foarte ușor amendate de Parlament și care sunt în bună măsură false sau pun în seama ordonanței blocaje care se datorează de fapt blocării aplicării ei

1)      Astfel, una din prevederile contestate ține de modificarea Art. 57, care prevede că, pentru filmele susținute în viitor din Fondul cinematografic, „dreptul de proprietate asupra negativului sau masterului digital al filmului, ca și drepturile de proprietate intelectuală asupra filmului aparțin producătorului”, prevedere care a fost atacată de DACIN-SARA ca o „anulare a drepturilor realizatorilor, scenariștilor, compozitorilor, artiștilor din domeniul cinematografiei, care sunt transferate în mod abuziv, integral, producătorului”. Nimic mai fals. Ceea ce Art. 57 precizează, exact în sensul Legii dreptului de autor (Legea 8/1996, lege organică pe care orice prevedere specifică domeniului cinematografic nu poate decât să o respecte), și în modul în care și OG 39/2005 anterior o făcea, este că, pentru orice film pentru care se solicită sprijin din Fondul cinematografic, un producător trebuie să fi obținut cesiunea, de la toți titularii de drepturi de autor, a dreptului de exploatare a filmului (adică a produsului final rezultat din contribuțiile a numeroși autori și interpreți), astfel încât să îl poate exploata cât mai bine, pe toate mediile și teritoriile posibile.Această cesiune nu limitează în nici un fel prevederile Legii dreptului de autor privind gestiunea colectivă a drepturilor autorilor, cum nu a limitat-o nici înainte, în temeiul OG 39/2005. Această prevedere era de altfel inclusă și în legea anterioară și a fost menținută în OUG 91/2016, în Art. 21 (alin. (1), lit. e), g)), conform căruia producătorul este obligat ca, înainte de a solicita sprijin financiar pentru un film, să obțină de la autori acordul scris și cesiunea drepturilor de exploatare ale filmului produs (autori care sunt, de altfel, clar definiți în Art. 3, lit. k) a OUG 91/2016, conform Legii dreptului de autor). Acest drept de exploatare asupra filmului în ansamblul său (nu asupra contribuțiilor individuale) este de altfel prezumat de Legea dreptului de autor ca aparținând producătorului, în lipsa unor prevederi contractuale contrare (la Art. 70), și este prevăzut de Directiva Europeană în materie (Directiva 2001/29/EC, la Art. 2 și Art. 3, pct. 2). Ceea ce legislația specifică cinematografiei a impus (de la bun început, prin OG 39/2005 și ceea ce Art. 57 revizuit în OUG 91/2016 și-a propus să întărească) este că, pentru a obține finanțare din Fondul cinematografic, deci din fonduri publice, este în interesul public ca producătorul să obțină, prin cesiune de la toți autorii, acest drept de exploatare a produsului final, pentru a distribui filmul cât mai mult și cu un impact de public și financiar cât mai mare, fără a se aduce vreo atingere drepturilor care sunt gestionate colectiv. Este poate articolul imprecis formulat, ridicând neclarități celor fără cunoștințe în domeniul dreptului de autor? Este posibil, însă acest lucru s-ar fi putut ușor remedia de Comisia de cultură a Camerei Deputaților printr-un amendament.

2)      Cel de-al doilea argument „contra” ține de transferul administrării filmelor din patrimoniul cinematografiei naționale de la Centrul Național al Cinematografiei (CNC) către Arhiva Națională de Filme (ANF), în condițiile în care, în vederea creșterii capacității administrative a celei din urmă și pentru o mai bună și coerentă prezervare, restaurare și promovare a filmelor de patrimoniu, precum și păstrării producțiilor recente, viitorul patrimoniu cinematografic, OUG 91/2016 prevede transformarea acesteia într-o instituție publică de cultură de importanţă naţională în subordinea Ministerului Culturii (care înaintea adoptării ordonanței de urgență funcționa ca o instituție în subordinea CNC). Semnatarii notează, pe bună dreptate, că această modificare a dus la blocarea exploatării filmelor realizate înaintea anului 1997 (a încheierii unor noi contracte de cesiune neexclusivă a drepturilor de difuzare și exploatare sau prelungirea celor anterioare), însă aceasta se datorează nu ordonanței de urgență, ci instituțiilor care trebuiau să creeze în termenul prevăzut de lege instrumentele aplicării acestei prevederi – Ministerul Culturii, ANF și CNC. Astfel, filmele din patrimoniul cinematografic au trecut prin efectul OUG 91/2016, din momentul publicării în Monitorul Oficial (12 decembrie 2016), în administrarea Arhivei de Filme, trecere care trebuia succedată, în termen de 30 de zile, de realizarea unui proces de predare-primire între CNC-ANF și de emiterea unei hotărâri de guvern privind funcționarea ANF. Nici unul din aceste două acte de implementare ale ordonanței nu s-au realizat, deși guvernul anterior pregătise deja și trimisese pe circuitul de avizare un proiect de hotărâre de guvern în acest sens. Recunoscând acest lucru, DACIN-SARA menționa, de altfel, într-o solicitare adresată Ministrului Culturii în data de 15 martie 2017, tocmai “absența unor măsuri imediate cu privire la punerea în aplicare a OUG 91/2016” și solicita deblocarea acestora. În ciuda acestei sesizări, ca și a celor venite din partea Consiliului de administrație al CNC privind urgența adoptării actelor subsecvente, Ministerul Culturii și Identității Naționale nu a făcut nimic pentru a crea aceste instrumente și a se asigura că instituțiile din subordine (CNC și ANF) respectă prevederile legii.

3)      Nu în ultimul rând, dat fiind că s-a vorbit de poziții pro sau contra, sunt foarte importante pozițiile individuale ale asociațiilor și ale membrilor acestora, dat fiind că nu puțini sunt susținătorii OUG 91/2016 și semnatarii scrisorilor deschise adresate Camerei Deputaților și Ministrului Culturii care sunt membri ai invocatelor UCIN sau ai DACIN-SARA, spre exemplu. “Având în vedere că în spaţiul public s-a vehiculat numele Uniunii Cineaştilor din România şi numele meu”, nota spre exemplu Laurențiu Damian, președintele UCIN, într-un comunicat de presă transmis în 27 mai, “cred că se cuvine să fac unele precizări cu privire la poziţia mea în calitatea pe care o am. Nu numai de preşedinte, ci şi de cineast. In nici un moment nu am pus la îndoială utilitatea OUG 91 din 2016. Am cerut revizuirea unui articol cu privire la Arhiva Naţională de Filme, art. 7 “Arhiva Naţională de Filme funcţionează ca instituţie publică de cultură de importanţă naţională, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Culturii” şi un altul (57) legat de dreptul de proprietate intelectuală. Articolul 7 mi s-a părut nefuncţional iar articolul 57, confuz. Eu personal nu am dorit abrogarea iar dacă semnătura mea pe un document spune altceva decât am dorit, acest lucru s-a datorat unei confuzii pe care mi-o asum. Mi-am dorit o dezbatere în comisiile de specialitate, nu doar o vizită formală care a avut loc, o dezbatere care să cuprindă mai mulţi cineaşti. Mai multe opinii. Legea cinematografiei din 2005 a suferit prea multe modificări, fiind în multe articole anacronică cu realitatea cinema-ului de astăzi.”

Datorită caracterului critic al problemelor pe care OUG 91/2016 le rezolvă, dar și lipsei unui minim dialog și unei dezbateri în Camera Deputaților cu reprezentanții sectorului cinematografic, peste 450 de cineaști și studenți ai facultăților de profil, venind din generații și profesii extrem de diferite, s-au alăturat acestui demers. Ceea ce susțin toți aceștia este nevoia reîntoarcerii în Parlament a acestui act normativ extrem de necesar și reexaminării prin organizarea unei adevărate dezbateri și îmbunătățiri a acestuia, prin amendamente.

Vă mulțumim pentru analizarea posibilității retrimiterii la Parlament a legii de respingere a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 91/2016, în vederea reexaminării, și vă stăm la dispoziție pentru orice alte detalii.

 

Cu deosebită considerație,

Melinda Boros

Oana Radu

Horia Romanescu

Andrei Rus

membri ai Consiliului de administrație al CNC

Exploreaza subiecte similare:

Lucian Pintilie, Stere Gulea, Radu Jude, Nae Caranfil, Adrian Sitaru, Tudor Giurgiu, Alexandru Solomon, Paul Negoescu, Ada Solomon, Dana Bunescu, Răzvan Rădulescu, Marius Panduru, Vivi Dragan Vasile, Victor Rebengiuc, Ana Ularu, Dragoş Bucur, Levente Molnár, Andi Vasluianu, Emilian Oprea, Dorina Chiriac, Marius Manole, Daniela Nane

Alte știri din cinema

Filmul „Monștri.” câștigă premiul cititorilor cotidianului german Tagesspiegel

Va rula pe marile noastre ecrane din toamna anului 2019

Ultima zi de filmări pentru Star Wars: Episode IX

Daisy Ridley, John Boyega şi Oscar Isaac sărbătoresc sfârşitul producţiei

Coconut, micul dragon - Aventuri în junglă, din 22 februarie pe marile ecrane

Se poate viziona în 2D, dublat în limba română, iar în unele orașe și în limba maghiară

Premierele săptămânii 15-21 februarie 2019

Află ce-i de văzut weekend-ul acesta la cinema!

Spune-ţi părerea

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
jinglebells