Film istoric despre o zi din viaţa lui Ştefan cel Mare, în producţie

de Ştefan Dobroiu în 14 Mai 2021
Regizorul Alexandru Maftei resetează o parte din preconcepţiile românilor despre voievod

Puţine sunt genurile cinematografice mai costisitoare, dar şi mai relevante decât filmul istoric, care pot recupera trecutul unei naţii, punându-l într-o nouă lumină. Aici se încadrează şi Patimile lui Ştefan (titlu provizoriu), un film istoric despre o zi din viaţa lui Ştefan cel Mare. În acea zi, 6 martie 1486, voievodul Moldovei se află într-un moment de răscruce, acest moment transformându-l din conducător militar într-un lider vizionar.

Patimile lui Ştefan se va filma în a doua jumătate a acestui an şi la începutul anului viitor, prin urmare avem de aşteptat ceva vreme înainte de a vedea filmul la cinema. Rolul lui Ştefan este interpretat de actorul Marius Damian, iar în roluri secundare îi vom vedea pe Vlad Corbeanu, Cezar Grumăzescu, Ioan Batinaş şi Silvian Vâlcu. Filmul este produs de Alien Film, iar producătoare este Iuliana Tarnoveţchi.

Regizorul Alexandru Maftei (Bună! Ce faci?, Domnișoara Christina) dezvăluie pentru Cinemagia că acest lungmetraj despre Ştefan cel Mare îl preocupă de 15 ani, după ce în 2006 a realizat un documentar despre voievod pentru emisiunea "Mari români" difuzată de TVR.

"Documentarea parcursă atunci includea lucrarea proaspăt apărută a istoricilor Ştefan Gorovei şi Maria Magdalena Szekely "Princeps Omni Laude Maior - O istorie a lui Ştefan cel Mare" (2005) şi un tur al bisericilor construite de voievod în Moldova. Mi-am dat seama cât de contrafăcută era istoria învățată de mine în epoca comunistă când am văzut ce ar fi dorit însuși Ștefan să rămână ca mărturie a trecerii sale prin lume: o salbă de biserici care să-i întărească și să-i unească pe oameni în credință", spune Alexandru Maftei.

"Ceva însă m-a făcut să cred că Ștefan nu a fost de la început acesta: în primii 29 de ani de domnie el ctitorește doar Putna (necropola sa, după obiceiul vremii), iar după 1486, în următorii 18 ani de viață, într-un ritm alert, toate celelalte peste 40 de biserici și mănăstiri, unele în memoria unor lupte câștigate sau pierdute cu ani în urmă. În același an Ștefan pune capăt lungului război de 13 ani cu Imperiul Otoman.

Iar anul următor este finalizată prima din această serie de biserici - cea de la Pătrăuți - unde zugravi greci pictează o frescă enigmatică unică în lume, Cavalcada Sfintei Cruci, ce pare să marcheze o mutare a conflictului din plan militar în plan spiritual. Reîntorcându-mă la cronică, în anul 1486, în data de 6 martie, are loc un eveniment care - în viziunea mea - este declanșatorul acestei mari schimbări pe care Ștefan trebuie să o fi trăit. Povestea din scenariu se concentreză pe acest moment - jumătate de zi din viața lui Ștefan cel Mare petrecută în intimitatea morții", spune Alexandru Maftei, adăugând că prin acest film încearcă să recupereze "câte ceva relevant pentru timpurile grozave pe care le trăim".

Scenariul este scris de Alexandru Spătaru şi Alexandru Maftei. Director de imagine este Radu Aldea. Bugetul se ridică la aproximativ 4 milioane de lei, proiectul primind de la Centrul Naţional al Cinematografiei o finanţare de 1,75 milioane de lei.

Producătoarea Iuliana Tarnoveţchi declară pentru Cinemagia că respectarea adevărului istoric a fost esenţială pentru filmul pe care îl produce. "Pentru respectarea adevărului istoric a fost neceasară o pregătire mult mai complexă și mai de lungă durată decât pentru un film contemporan. Accesul la costumele, scenografia, limba corespunzătoare acelor vremuri a necesitat multă cercetare în prealabil și timp pentru confecționarea sau procurarea acestor elemente speciale, de epocă. O producție de acest gen necesită resurse financiare extrem de ridicate.

Acest film este realizat cu ajutorul consultanților istorici, atât pentru necesitatea respectării cronologiei faptelor, cât și pentru acuratețea costumelor, armelor, arhitecturii momentului. Este o producție de proporții, cu calități unice, care dorește să readucă în atenția spectatorilor un erou incontestabil, alături de o filă semnificativă, poate una dintre cele mai importante, din istoria poporului român”, spune Iuliana Tarnoveţchi.

Faptul că filmările se vor încheia abia la începutul anului viitor ne îndeamnă să credem că cel mai devreme vom putea vedea filmul în toamna lui 2022. Dacă Patimile lui Ştefan aşteaptă o premieră mondială în selecţia unui festival, premiera naţională ar putea avea loc în primăvara lui 2023 sau chiar mai târziu.

Foto: Actorii Silvian Vâlcu şi Ioan Batinaş, în rolurile a doi zugravi tocmiţi de Ştefan pentru pictarea mănăstirilor de la Putna şi Pătrăuţi @Alien Film.

Exploreaza subiecte similare:

Alexandru Maftei, Marius Damian, Cezar Grumazescu, Silvian Vâlcu, Bună! Ce faci?, Domnişoara Christina, Iuliana Tarnovetchi, Vlad Corbeanu

Alte știri din cinema

Nobody Wants This: mama-mpunge şi eu trag (ponoasele)

Poate dragostea învinge prejudecăţile, iată întrebarea la care vrea să răspundă serialul Netflix

Salem's Lot: înşfăcaţi-vă crucile şi ţăruşii

Iniţial destinată marelui ecran, ecranizarea dă tonul lunii sperieturilor pe Max

Daniel Day-Lewis se întoarce: actorul va juca rolul principal în Anemone

După o pauză de şapte ani, Day-Lewis revine într-o dramă de familie regizată de fiul său

Anul nou care n-a fost: emoţionant, frustrant, terifiant

O experienţă cinematografică recomandată atât celor care au trăit comunismul, cât şi celor care îl ştiu doar din cărţile de istorie

Spune-ţi părerea

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
jinglebells