Excelentul "Corabia lui Tezeu"

De la filmele indiene aşteptăm cel mai adesea dansuri şi costume extravagante şi dese interludii muzicale. Dar ofensiva anti-reţetelor Bollywood-ului este tot mai puternică, iar titlurile independente realizate în India sunt din ce în ce mai multe şi mai bune. Corabia lui Tezeu este cel mai bun exemplu, primul lungmetraj al lui Anand Gandhi, care porneşte de la un paradox al lui Plutarh (dacă unei corăbii i se schimbă toate părţile componente mai este ea aceeaşi corabie?) analizând, din trei puncte de vedere diferite, forţa devastatoare a devenirii.

Povestea unei fotografe oarbe care simte că a pierdut ceva după ce suportă un transplant de cornee reuşit, cea a unui călugăr ce luptă pentru drepturile animalelor şi preferă să moară pentru a a-şi respecta principiile şi cea a unui tânăr broker care încearcă să dezlege misterul unui rinichi furat se întrepătrund perfect în primul lungmetraj al lui Gandhi, care are deja o lungă carieră în festivalurile internaţionale după ce a debutat la Toronto şi şi-a continuat traseul prin Tokyo, Londra, Dubai, Rotterdam şi Hong Kong.

Corabia lui Tezeu aruncă pe ecran o nemaipomenită sinceritate. Filmat cu o cameră Canon 1D Mark IV şi cu o echipă atât de mică, încât face minimalismul românesc să arate ca un blockbuster hollywoodian, filmul lui Gandhi surprinde una dintre marile legi ale creativităţii: constrângerea poate fi o mană cerească şi nu un impediment. Dintre cele trei episoade, care converg inspirat la final, cel mai reuşit este cel al fotografei Aliya, interpretate excelent de egipteanca Aida El-Kashef. Aceasta foloseşte mici gadget-uri pentru a trage, deşi oarbă, cadre extraordinare. Paradoxul alăturării dintre cecitate şi poate cel mai vizual domeniu artistic este şocant pentru spectator, dar total credibil în context.

Gandhi alege să filmeze de parcă aparatul său s-ar afla doar din întâmplare în preajma personajelor, ceea ce dă filmului un aer extrem de sincer, făcând spectatorul să se simtă mai degrabă martor implicat şi nu privitor de la distanţă la ceea ce se întâmplă pe ecran. Cu atât mai surprinzător pentru un regizor debutant (Gandhi are 32 de ani), care a schimbat direcţia spre film după o carieră în teatru! În ciuda unei lungimi uşor exagerate (140 de minute), Corabia lui Tezeu cu siguranţă rămâne în topul celor mai plăcute experienţe cinematografice la TIFF 2013 şi protagonistul unui deznodământ fericit: filmul a fost laureat cu Trofeul Transilvania şi cu premiul pentru Cea mai bună imagine.

Sunt mari şanse ca prima poveste, cea a fotografei, să rămână cel mai mult în amintirea spectatorilor, datorită paradoxului reprezentat de pierderea prin câştig, dar cel mai emoţionant este segmentul secund. În centru se află un călugăr care militează pentru respectul acordat oricărei fiinţe vii de pe Terra, ale cărui bonomie, optimism şi credinţă că o viaţă cu rost îl apropie de nirvana sunt zdruncinate de o afecţiune fizică. Ultimul episod, despre un dealer pe bursă (Sohum Shah, devenit actor şi producător după o carieră în imobiliare) afectat de ştirea că un bărbat sărman a fost victima traficului de organe, este cel mai sec, dar reuşeşte în acelaşi timp îmbinarea deosebit de elegantă a celor trei poveşti.

Cu debutul său Anand Gandhi reuşeşte să se transforme într-un port-drapel al tinerilor regizori din Mumbai, care desfid legile Bollywood-ului şi creează un cinema personal, deloc tributar reţetelor sau presiunilor comerciale. Aşteptăm cu nerăbdare următorul film al lui Gandhi, o comedie despre relaţia unui tânăr cu cele mai importante trei femei din viaţa sa.

Bucureştenii amatori de cinema indian de valoare pot experimenta Corabia lui Tezeu joi, 13 iunie, de la ora 20.00, când filmul are parte de o proiecţie unică la Grand Cinema Digiplex din Băneasa Shopping City. Click AICI pentru lista completă a filmelor de la TIFF proiectate în Bucureşti.