Celebra Ellen Burstyn, câștigătoarea Oscar-ului pentru Cea mai bună actriță (Alice Doesn't Live Here Anymore), cu roluri iconice în Exorcistul și Requiem for a Dream, președinta The Actors Studio New York, a acceptat invitația Mihaelei Mihuț, membră a The Actors Studio și coach-ul actorilor din comedia românească #Selfie 69 de a vorbi cu cinefilii din România.
Într-un streaming live pe pagina de facebook SelfieYourMovie, Ellen Burstyn a vorbit despre arta actoriei. Cinefilii români au avut posibilitatea de a adresa întrebări actriței pe pagina de facebook mai sus citată. Ocazia de a o auzi și vedea pe Ellen Burstyn în acel interviu a fost emoționantă, covârșitoare. Actrița, la rândul ei, a fost foarte încântată să discute cu oameni din România.
Redăm mai jos afirmațiile actriței, în prezent Președintele The Actors Studio din New York, alături de Al Pacino și Harvey Keitel.
Cum poți să faci dintr-o ficțiune un adevăr
Obiectivul nostru, a ceea ce facem aici, este ca actorul să surprindă cu bine realitatea, pe scenă sau în film. Nu să se prefacă, ci să intre în personajul său în realitate. Și atunci când o face, atunci publicul simte acest lucru. Asta înseamnă empatie. Atunci când publicul vede un actor „real”, atunci simte și el ceea ce simte personajul. Atunci când actorul este „fals”, nu se întâmplă nimic. Acesta este secretul nostru. Așa procedează un actor „fericit”, așa poate acesta să facă dintr-o ficțiune un adevăr.
Cheia în artă și în film
Aceasta este cheia în artă și în film - să te cunoști pe tine însuți. Altfel lucrezi, trăiești în locul altcuiva. Și nu există aici vreo „iluminare”. Atunci când te cunoști pe tine însuți, înseamnă că tu cunoști reacțiile umane. Doar să vă dau un exemplu: a fost interesant pentru mine ca actor că săptămâna trecută, atunci când am avut un accident și m-am ridicat cu greu, deoarece aveam dureri, am scos un sunet ciudat, ca o gorilă. Și, în timp ce mă ridicam și sângeram, pentru că mă tăiasem și la bărbie, mi-a trecut prin minte: niciodată nu m-am gândit la acest sunet pentru a exprima durerea. Întotdeauna am dat atenție la a mă cunoaște pe mine însămi. Pentru că doar așa pot să mă folosesc de mine însămi pentru a construi un personaj. [...] Să dai atenție, într-un mod conștient, la ceea ce ești și cum reacționezi, și cum schimbi lumea într-un fel sau altul. [...] Actoria este despre comportament. Și comportamentul este psihologia omului scoasă la iveală. Deci, ceea ce înțeleg despre viața interioară a omului, despre personaj, eu exprim într-o manieră pe care poate nici personajul nu ar înțelege-o. Însă publicul, da, o înțelege. [...]
Foarte puțin regizori par să înțeleagă actorii la ora actuală. Nu mai este ca acum douăzeci-treizeci de ani. Așa că trebuie, ca actor, să înveți cum să-ți faci singur temele. Poate și cum să te înțelegi cu ceilalți actori. În teatru ca și în film altădată, marele noroc era ca regizorul se afla lângă tine, eventual sub cameră, și că te privea. Acum urmărește pe monitor. Sunt interesați numai de materialul filmat și, iată, s-a pierdut acea relație între regizor și actor. Acum este nevoie să fii independent.
Lucrul cu un coach
Foarte mulți actori și actrițe de top lucrează cu câte un coach. Nu pentru că au nevoie să fie învățați cum să joace. Este ceva salutar pentru foarte mulți actori.
Importanța festivalurilor europene pentru actorii americani și industria americană
Am încercat să strâng bani timp de doi ani pentru un film în care voi juca și pe care îl voi regiza, și în cele din urmă am strâns banii, dar acum practica este de a pune în vedere o anume listă de actori care sunt, citez, „cunoscuți publicului european”. Și trebuie să ținem cont de ea, pentru că industria americană de film face mai mulți bani în piețele de film europene. Așadar, festivalurile de film europene sunt foarte importante pentru că acolo merg americani să vândă filme.
