I s-a spus "cel mai iubit criminal în serie al Americii" şi timp de opt ani a fost una dintre cele mai recognoscibile feţe ale canalului Showtime. După ce a impresionat în Six Feet Under, Michael C. Hall a avut parte de rolul carierei în rolul lui Dexter, criminalul în serie care îşi maschează setea de sânge şi adrenalină în misiunile sale de justiţiar şi lichidează alţi criminali în serie care terorirează oraşul Miami. Iată că de azi este disponibil pe SkyShowtime prequel-ul Dexter: Original Sin, în care Dexter are doar 20 de ani şi face un stagiu la aceeaşi secţie de poliţie unde îl descoperim, 15 ani mai târziu, în serialul lansat în 2006.
Original Sin suferă din cauza unei pregnante senzaţii de déjà vu, una din ambiţiile creatorului Clyde Phillips (care s-a ocupat şi de Dexter: New Blood) fiind să ofere publicului versiuni mai tinere ale personajelor din serialul original, dar care se îmbracă, se poartă şi gândesc la fel, în ciuda considerabilei diferenţe de vârstă. Un efect al acestei decizii este faptul că spectatorul nu trebuie să facă absolut niciun efort pentru a recunoaşte personajele, dar şi o senzaţie de neverosimil şi lene indiscutabilă din partea scenariştilor. De asemenea, ai senzaţia că actorilor li s-a cerut să copieze la milimetru mimica şi gestica actorilor din Dexter, ceea ce dă o senzaţie de forţat şi nenatural.
Mulţi români au văzut Dexter la ani buni de la premiera sa americană, dar pentru majoritatea fanilor săi din ţară distanţa în timp e considerabilă. Din păcate, autorul acestei cronici a recuperat Dexter abia acum câţiva ani, iar istoria personală şi faptele extreme ale protagonistului sunt încă proaspete în memorie, principalul motiv pentru care primele episoade ale prequelul-ului provoacă un nesuferit sentiment că tot ce se întâmplă pe ecran este mult prea familiar.
Ca şi serialul original, Dexter: Original Sin este construit cu ajutorul flashback-urilor folosite pentru a oferi context şi informaţii esenţiale despre acţiunile din prezentul personajelor. Doar că o parte din aceste flashback-uri au fost folosite şi în serialul din 2006, ceea ce ştirbeşte mult din eficienţa prequel-ului. Cel mai bun exemplu? Prima victimă a lui Dexter este deja cunoscută publicului, ca şi întreaga justificare a executării ei. Chiar şi aşa, prequel-ul iroseşte un întreg episod explorând exact acelaşi context, fără că noile detalii să aibă suficientă "carne" pe ele pentru a captiva cu adevărat. Aceeaşi problemă o ridică şirul de evenimente ce au dus la adoptarea lui Dexter de către poliţistul Harry Morgan, interpretat acum de celebrul Christian Slater.
Deşi pare că unica cerinţă primită de la regizori a fost "fii exact ca Michael C. Hall", Patrick Gibson este foarte bun în rolul unui tânăr Dexter şi reuşeşte să aproximeze fascinaţia pe care o exercită acest antierou obsedat să ucidă, dar dispus la compromisul de a o face în slujba societăţii. Dacă un Dexter trentagenar deja îşi şlefuise aptitudinile letale, este ceva ataşant în modul cum personajul de doar 20 de ani învaţă să se transforme într-o maşină de ucis, dar şi să scape eficient de trupurile victimelor sale.
Din păcate, atunci când tragi linie, Dexter: Original Sin pare mai degrabă o idee leneşă de a mai stoarce câţiva dolari dintr-una din cele mai populare proprietăţi intelectuale din istoria televiziunii americane. Serialul lansat azi nu este altceve decât un alt prequel care muşcă încă o bucată din statuia originalităţii tot mai ciuruită într-un peisaj cinematografic reticent să rişte cu idei noi. Trebuie spus şi că această opinie ar putea fi nepopulară: fanii înrăiţi ai lui Dexter s-au declarat încântaţi de prequel, serialul având în acest moment un rating onorant de 8,3 pe imdb.com.
Părerea ta
Spune-ţi părerea