Amatorii de muzical (şi fanii Christinei Aguilera) se vor duce în weekend la Burlesque, iar copiii îşi vor trage părinţii spre Ursul Yogi. Chiar şi aşa, rămân o mulţime de fani ai comediei, iar aceştia cu siguranţă se vor îndrepta spre The Dilemma/Cum s-o dai să fie bine? (traducere extrem de nimerită din mai multe puncte de vedere). Noi trebuie să-i avertizăm: dintre filmele prezente în acest moment pe marile ecrane, mai mult râzi la Tangled/O poveste încâlcită decât la noua încercare comică a lui Ron Howard. Fără să fie lipsit de momente bune (vreo două sunt antologice), The Dilemma suferă din cauza nehotărârii: prea dramatic pentru o comedie, prea lipsit de profunzime pentru o dramă.
Cel mai de apreciat lucru la The Dilemma: este întotdeauna imprevizibil, deşi premisa nu se înscrie printre cele mai ofertante. În vizor avem doi prieteni vechi, Ronny (Vince Vaughn) şi Nick (Kevin James), acum parteneri într-o firmă de design auto. Faptul că sunt pe cale de a semna un mega-contract şi trebuie să respecte un deadline foarte strâns le aduce suficientă tensiune, dar lucrurile se complică şi mai mult când Ronny o surprinde pe Geneva (Winona Ryder), soţia lui Nick, sărutându-se cu un bărbat mult mai tânăr. Acum ajungem la titlu: ce să facă Ronny, să-i spună sau nu lui Nick ce a văzut, punând astfel în pericol noua afacere? Cu o coloană vertebrală atât de şubredă, The Dilemma se sprijină pe actori pentru a reuşi să te convingă, dar tot îţi lasă impresia că vezi două filme în acelaşi timp.
Poate că o să cazi o vreme în plasa glumelor facile (şi uneori fizice), dar Ron Howard ştie că poate mult mai mult de-atât, prin urmare îţi pregăteşte o serie de scurtcircuite foarte dramatice, iar combinaţia este mult mai întunecată decât te-ai aştepta din trailer. Dintre actori, cel mai bine pare să se descurce Winona Ryder, deşi personajul ei este cu totul şi cu totul antipatic. O anumită scenă plină de ameninţări te face să ţi-o aminteşti pe actriţa din Vârsta inocenţei şi-ţi dovedeşte că dintre cei patru protagonişti ea ar avea cel mai mult potenţial. Dacă Jennifer Connelly (a câştigat un Oscar pentru excelentul O minte sclipitoare, tot în regia lui Ron Howard) este total nefolosită încă din scenariu, nici Vince Vaughn sau Kevin James nu prea au ce oferi, iar rezultatul este unul crunt pentru o aşa-zisă comedie: nu-ţi place niciun personaj, nu ajungi să ţii cu niciunul.
O surpriză plăcută este, în schimb, Channing Tatum, în rolul lui Zip, amantul mult mai tânăr al Genevei. Dacă l-ai cunoscut pe Tatum dansând în Step UP şi l-ai văzut apoi făcând acrobaţii în G.I. Joe: Ascensiunea Cobrei (o să-l mai vezi în chip de soldat roman în The Eagle, la jumătatea lunii februarie), iată că acum actorul îşi explorează iarăşi calităţile comice, iar personajul său ajunge să fie nu doar cel mai simpatic din întregul film, dar şi protagonistul unui moment antologic (pe care Howard îl împinge numaidecât pe panta dramaticului). La polul opus lui Tatum se află Queen Latifah (am iertat-o numai după ce am mai ascultat o dată I Know Where I've Been, superba melodie din Hairspray) şi personajul ei Dana, o mitralieră de glume explicite şi declaraţii fără perdea.
Dacă nu te aştepţi să râzi la fiecare minut şi eşti dispus să treci peste momentele neconvingător de dramatice, Cum s-o dai să fie bine? poate ajunge să-ţi distragă totuşi atenţia de la o săptămână grea de lucru. Noi i-am dat doar nota 5 ("aşa şi-aşa").
Părerea ta
Spune-ţi părereascrie in articol...