Avengers: Endgame, emoţionanta despărţire

de Ştefan Dobroiu în 25 Apr 2019
Deznodământul unui deceniu de blockbustere Marvel îi va mulţumi pe fanii MCU

Cel de-al 22-lea film Marvel, Avengers: Endgame, este deja în programul cinematografelor şi probabil că până şi fanii mai relaxaţi (care nu au văzut toate filmele anterioare, adică) ar putea da năvală pentru a vedea impresionanta confruntare dintre bine şi rău. Iată mai jos ce ţi-ar putea plăcea la acest film, un omagiu la adresa abnegaţiei şi a sacrificiului, dar şi o trecere în revistă a punctelor majore din cei zece ani de filme Marvel.

Recunoaştem că am intrat la film cu rezerve legate mai ales de numărul gigantic de personaje din film. Endgame are problemele lui, dar nimeni nu le poate reproşa regizorilor Anthonny şi Joe Russo şi mai ales scenariştilor Christopher Markus şi Stephen McFeely că au îngrămădit neinspirat batalioane de personaje. Da, sunt zeci de personaje, dar o găselniţă a poveştii le face inspirat loc tuturor, explorând în acelaşi timp istoria francizei şi oferind publicului nu doar o revizitare a aventurilor din trecut ale eroilor preferaţi, ci şi o aducere aminte personală a experienţelor Marvel din scaunul sălii de cinema. Este o decizie artistică folosită şi în primul episod din sezonul final al serialului Game of Thrones, o decizie care îi va bucura cu siguranţă pe fani.

Nu mai are rost să trecem în revistă sinopsisul filmului, în primul rând pentru că ştim cu toţii despre ce e vorba: după ce în Avengers: Infinity War Thanos (Josh Brolin) a trecut în nefiinţă jumătate din creaturile din întregul univers, în Endgame întrevedem o urmă de speranţă, un plan aproape imposibil de realizat, dar care ar putea reseta gestul distructiv. Aceasta era marea miză a poveştii şi în acelaşi timp o capcană gigantică, a cărei evitare putea fi garantată numai de o îndepărtare drastică de la benzile desenate originale. Trecând peste provocările fizicii, metoda găsită de scenarişti funcţionează atât prin faptul că oferă o speranţă binelui, cât şi prin faptul că resetează ofensiva răului. Nu e vorba doar de o anulare a unui gest, ci de o nouă invitaţie la o confruntare pe viaţă şi pe moarte. Şi, repetăm, chiar funcţionează.

În Infinity War, momentele emoţionante erau în parte sabotate de faptul că dispariţia personajelor aveau drept cauză nenaturalul gest al lui Thanos. Publicul era mai interesat să vadă cine moare decât să reacţioneze la faptul că cineva a murit, într-o acumulare de reacţii care îşi pierdea repede sensul (ştiam, evident, că acele personaje vor reveni la viaţă în viitor) şi greutatea. Nu acelaşi lucru poate fi spus despre Endgame, care oferă câteva despărţiri cu adevărat emoţionante, discutând în acelaşi timp despre puterea legăturilor de familie şi despre valoarea prieteniei, a abnegaţiei şi a sacrificiului pentru binele comun. Până şi cei mai indiferenţi spectatori se vor emoţiona să vadă cine, dar mai ales cum şi în ce scop, moare.

Cum am mai spus-o, unul din marile merite ale francizei Avengers este antagonistul Thanos. Scopul său, acela de a forţa un echilibru al universului suprapopulat, poate fi uşor înţeles şi acceptat de public (mai ales în contextul ştirilor tot mai sumbre despre suprapopularea Pământului), Thanos fiind, din păcate, unul dintre prea puţinii villain-i convingători din universul Marvel. Adesea animate de interese meschine, ambiţia sau, şi mai rău, răzbunarea, aceste personaje nu sunt altceva decât piedici dramaturgice în calea eroilor pozitivi. Cu Thanos este o cu totul altă poveste şi este o plăcere să-l vezi profitând de găselniţa deja menţionată din scenariu pentru a ajunge încă şi mai devreme să devină "inevitabil".

Acestea fiind spuse, nu ar fi o idee bună să intri la Endgame aşteptând filmul perfect. Nici pe departe. Prima jumătate a filmului are momente moarte şi câteva tentative de umor mai mult decât neconvingătoare. Un Thor (Chris Hemsworth) cu burtă de bere şi nesigur pe el este poate una dintre cele mai nefericite şi exagerate decizii din întreaga istorie de 11 ani a francizei. Este îmbucurător faptul că a doua jumătate a filmului distrage atenţia de la aceste stângăcii, făcând publicul să respire în ritmul acţiunilor eroilor.

Atenţie, genericul de final are şi el ceva de oferit publicului. Este un moment care îi va frustra fără îndoială pe mulţi pentru că parcă nu merită să aştepţi timp de zece minute derularea numelor din echipa cât o adevărată armată a filmului pentru a primi doar atât, dar lucrurile nu stau chiar aşa. Ce se întâmplă în final este un "punct şi de la capăt" simbolic, care subliniază încă o dată cât de importante sunt alegerile din trecut ale supereroilor pentru alegerile lor din prezent. Acest moment este unicul din istoria francizei care nu dezvăluie detalii despre viitorul Marvel, ci omagiază un alt gest cu greutate, cel de la începutul tuturor aventurilor.

Exploreaza subiecte similare:

Avengers: Endgame, Avengers: Infinity War, Josh Brolin

Alte știri din cinema

Ce spune presa străină despre Once Upon a time in Hollywood, filmul lui Tarantino

Producția cu Leonardo DiCaprio și Brad Pitt va avea premiera în țara noastră pe 9 august

Aladdin, între spectacol vizual şi suicid creativ

Cum poate captiva publicul un film a cărui poveste o cunoşti pas cu pas?

O plimbare cu covorul zburător din filmul Aladdin? Se poate în sala 4DX!

Efectelor de mișcare din sala 4DX, se adaugă intensificarea scenelor muzicale prin mișcările ritmice ale scaunelor, dar și prin efectele de mediu delicate

Filme remarcate la Cannes, Berlin și Sundance, în premieră în competiția BIFF

Cea de-a 15-a ediție a BIFF va avea loc între 24 și 30 iunie la Cinema Muzeul Țăranului, Cinema Elvire Popesco și Grădina cu Filme – Cinema & More – Creart din București

Părerea ta

Spune-ţi părerea
Gabriel56 pe 25 aprilie 2019 15:08
va fi un film foarte bun,deja are nota 9.2 pe imbdb din 40k voturi... deci fanilor care l-au vazut zilele astea le-a placut acest film
buntua54 pe 25 aprilie 2019 20:44
Crazy credits pe IMDb nu menționează nimic după creditul lung ci soar ceva la inceputul lui ! Cine minte ?!
cavallioty pe 25 aprilie 2019 21:33
nu e vorba de cine minte,fiecare interpreteaza cum vrea,nu este o scena after credits normala,nu da indicii despre ce urmeazasa se intample
blackmore pe 29 aprilie 2019 12:28
Gata se termina aceasta mizerie?Nicio problema americanii vor face alta.
Manusa pe 29 aprilie 2019 16:52
A fost un film bun, dar parca celelalte filme din serie au avut ceva in plus, au fost mai bune dupa parerea mea.
WhiteIris pe 1 mai 2019 08:21
Un film destul de bun, cred ca erau multe posibilitati de scenariu.

Spune-ţi părerea

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
jinglebells