Anna Próchniak: „Am simțit o responsabilitate uriașă și am știut toți că aceasta este o poveste atât de importantă de spus lumii”

de Oana Balaci în 4 Iun 2024
O nouă producție originală SkyShowtime, The Tattooist of Auschwitz, se lansează în România! Toate cele șase episoade vor fi disponibile pe platforma de streaming începând cu data de 7 iunie. Mini-seria este regizată de Tali Shalom-Ezer, iar din distribuție fac parte Jonah Hauer-King, Anna Próchniak, Harvey Keitel și Melanie Lynskey.

Serialul se bazează pe cartea omonimă scrisă de Heather Morris și prezintă povestea reală de dragoste dintre Lali Sokolov, un evreu însărcinat cu tatuarea prizonieri în lagărul de concentrare de la Auschwitz, și Gita Furmanova, o deținută slovacă. O iubire ce a rezistat timpului și tuturor obstacolelor întâmpinate, izvorâtă dintr-un loc atât de improbabil și îngrozitor.

Anna Próchniak, actrița care o interpretează pe Gita, ne-a oferit mai multe detalii despre procesul de producție al mini-seriei și ce a însemnat acest rol pentru ea.

Te felicit pentru munca uimitoare pe care ai făcut-o, aducând la viață un personaj atât de complex! Din lipsă de prea mult timp, voi trece direct la prima întrebare. Într-un episod, o vedem pe Heather Morris încercând să facă față poveștii pe care o scrie. Cum ai făcut tu personal față poveștii din serial?

A fost unul dintre cele mai formative și provocatoare roluri pe care le-am jucat vreodată. Cred că ne-a afectat pe toți din cauza subiectului sensibil și pentru că filmările au fost foarte lungi, au durat cinci luni. Revenirea în aceste tabere, în fiecare zi, în acea stare de spirit, a fost foarte provocatoare pentru toți actorii și pentru echipă. Simțeam cu toții asta, dar am încercat să nu fim indulgenți cu noi înșine. Știam că nu reprezintă nici măcar o fărâmă din ceea ce au trăit oamenii care au trecut cu adevărat prin asta. Am simțit o responsabilitate uriașă și am știut toți că aceasta este o poveste atât de importantă de spus lumii. Deci, da, a fost provocator, dar am lucrat într-un mediu controlat și cred că am reușit să creăm acest spațiu sigur pentru toată lumea. Așa că am încercat doar să ne susținem reciproc, să fim buni unii cu alții și să ne purtăm de grijă...

Și, de asemenea, producția a oferit un sprijin pentru sănătatea mentală prin sesiuni de terapie confidențiale pentru toți actorii și cei din echipă care aveau nevoie. Eu nu am beneficiat personal de acest lucru pentru că am propriile sesiuni de terapie. Dar doar să știu că era posibil să vorbesc cu cineva despre asta, a fost foarte util. Nu aș fi putut să fac asta fără Jonah, fără Tali. Am încercat doar să fim amabili unii cu alții pentru că toți știam că... ar fi fost naiv să credem că nu ne afectează.

Ai spus și într-un interviu că Gita a fost cel mai provocator personaj pe care l-ai jucat vreodată. Așadar, poți să ne povestești despre una dintre cele mai provocatoare scene pe care le-ai filmat în timpul serialului?

Este foarte dificil să mă gândesc doar la o singură scenă. Cred că a fost mai mult procesul. Și, după cum am spus, revenirea acolo pe platoul de producție, care a fost uimitor și foarte intimidant și foarte mare și foarte apăsător. Revenirea acolo, în fiecare zi timp de cinci luni, a fost adevărata provocare. Eu am așa, o singură minte, trebuie să mă concentrez pe ceea ce fac și nu mă pot distrage și nu pot viziona altceva în timp ce lucrez. Deci a fost mai mult procesul. Îmi amintesc prima dată când designerul nostru de păr și machiaj mi-a ras capul. M-am privit în oglindă și m-am văzut fără păr, cu numărul, cu tatuajul pe braț și costumul, a fost foarte emoționant și tulburător. Dar știi, în același timp, am simțit că fac asta pentru un motiv și sunt aici pentru a spune povestea personală a acestei persoane. Este foarte greu să aleg o scenă. Au fost multe scene provocatoare și cum mă gândesc... marșul morții, de exemplu. Cred că marșul morții a fost una dintre cele mai dificile scene pe care le-am făcut pentru că au fost mulți figuranți, sute. Era foarte frig și era puțină zăpadă și cred că a avut un puternic impact emoțional pentru mulți oameni să vadă asta, să vadă multe trupuri în pădure. A fost foarte intens și puternic. De asemenea, scena în care femeile sunt scoase din tabără. Tot din cauza vremii, era ploaie și noroi. Nu ne puteam mișca. Era foarte, foarte frig. Și au fost mulți actori care au fost atât de devotați și atât de pasionați de acest proiect. Au fost uimitori. Poți vedea asta în serial, că sunt atât de implicați și sunt emoții autentice. Deci, există multe scene de tip „cea mai dificilă scenă”.

Aveam un obicei cu Tali Shalom-Ezer, dimineața spuneam: deci, aceasta este cea mai dificilă zi a proiectului. Și spuneam asta în fiecare zi. A devenit o glumă. Dar nu era o glumă pentru că era adevărat, ziua următoare venea întotdeauna ca o provocare și mai mare pentru noi. Ziceam: ok, am trecut de ieri, dar astăzi avem ceva super provocator de făcut și nu aveam nicio idee cum o vom face. Aceasta era viața noastră zilnică.

Poți să-mi dai detalii despre procesul de documentare? Ai întâlnit vreunul dintre personajele reale?

Ca să mă pregătesc pentru acest rol, am urmărit mărturia Gitei, pe care a dat-o în 1997, și cele ale multor altor supraviețuitori. Este o filmare uimitoare. A fost ca o lecție uriașă de umanitate pentru mine. Nu a fost util doar în scop de cercetare. A fost și în acel scop, dar în același timp cred că am învățat multe și ca persoană. Tot pentru documentare, am lucrat cu consultanta culturală și istorică Naomi Green și ea îmi răspundea la fiecare întrebare pe care o aveam. Am vorbit și cu Heather Morris despre experiența ei de a spune această poveste la prima mână, ceea ce a fost foarte util pentru că ea a petrecut mult timp cu el (n.red. evreul slovac Lale Sokolov). Ea a devenit practic unul dintre cei mai apropiați prieteni ai lui. Și așa am avut ocazia să vorbim despre el, despre amintirile lui cu Gita. Mi-au fost date multe fotografii ale adevăratei Gita.

Am vizionat documentare, am citit câteva cărți. Tali Shalom-Ezer mi-a dat o carte care a fost deosebit de utilă pentru mine și a avut un impact puternic: „O viață întreruptă”, de o scriitoare evreică olandeză, Etty Hillesum, care a murit la Auschwitz Birkenau. Reprezintă jurnalele ei scrise înainte de lagăr. Ea a fost numită Mistica Holocaustului și cartea ei a fost rapid recunoscută ca unul dintre cele mai de impact documente morale ale vremurilor noastre. M-a ajutat nu doar în scop de cercetare pe partea istorică, ci mi-a oferit și unele instrumente și perspective pentru a lucra la personajul meu la un nivel foarte profund.

Mulțumesc foarte mult, Anna! Acesta a fost timpul nostru. Să ai o zi frumoasă! La revedere!

Ai făcut treabă grozavă. Mulțumesc foarte mult! Să ai o zi frumoasă!

 

Exploreaza subiecte similare:

Anna Próchniak, Jonah Hauer-King, Harvey Keitel, Melanie Lynskey, The Tattooist of Auschwitz

Alte știri din cinema

Unde se va opri Inside Out 2? Noi recorduri pentru animaţia Pixar

Continuarea a încasat 1,44 miliarde de dolari, dar totalul s-ar putea să fie considerabil mai mare

Primul serial Alien termină filmările: acţiunea are loc pe Terra!

Alien: Earth îi are în rolurile principale pe Sydney Chandler şi Timothy Olyphant

Animaţie cu spermatozoizi, pregătită să... ejaculeze pe ecrane

Animaţia Spermageddon promite să fie la fel de ireverenţioasă ca Sausage Party

Timothée Chalamet învaţă să joace ping pong pentru Marty Supreme

Actorul din Wonka şi Dune interpretează un campion la tenis de masă

Spune-ţi părerea

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
jinglebells