Legea Cinematografiei

[mirodoni]

Pe vreme de caniculă s-a încercat promovarea unei noi Legi a Cinematografiei printr-o ordonanță de urgență. Lucru la lege se pare că a început, însă, la rece, prin februarie, dar pe șest. Așa că au apărut două tabere: a inițiatorilor, cu Ada Soloman în cap de listă, și cei care, probabil, nu au fost invitați la masa tăcerii, în numele cărora vorbește acum regizorul Cristian Comeagă.

Și unii și alții se poate spune că au dreptate; o nouă lege se impunea, dar să știm și noi, spun ceilalți!

Numai că parlamentarii au hotărât că nu-i nici-o urgență: cum a așteptat unșpe ani, poa` să mai aștepte vreo cinșpe!

De fapt, de cum a apărut OG 39/2005 s-a spus că trebuie... amendată. Și a tot fost! Culmea mi se pare a fi OMC nr.2780/2014, când, nici mai mult, nici mai puțin, nu mai puteau „aplica” la CNC pentru lungmetraj decât cei care au mai făcut lungmetraj. Adică, gata, a înțărcat Bălaia pentru voi, numai noi, care am mai făcut, mai facem! Deși, se dorise invers!

Când se pune problema unei analize serioase a rezultatelor finanțărilor de la CNC, unii arată numai partea plină a paharului, destul de mică, iar ceilalți partea goală, destul de mare. La cauze, însă, nimeni nu pune punctul unde trebuie. Cinematografia nu începe cu producătorii, consacrați sau începători, nici cu regizorii sau sălile de cinema, avem berechet, ci cu scenariile. Dacă sunt scenarii bune, dacă selecția este una corectă, atunci se poate vorbi și de filme bune. Dar la acest capitol, nimeni nu a scos o vorbă! Scenariștii nu sunt reprezentați. În numele lor nu vorbește nimeni! Nimeni nu spune că la concursul CNC de „proiecte cinematografice” ponderea scenariului este de numai 50%. Adică pot fi scenarii foarte bune, cu punctaj maxim, și obțin finanțare cele slabe, dar au un regizor „bun” și un producător „bun”. Buni la ce? Scopul celor două tabere este unul comun: să pună mâna pe cât mai mulți bani publici și să nu dea socoteală nimănui de rezultate.

Adevărata reformă ar fi accesul scenariilor independente. Existența unei entități de evaluare a scenariilor, nu a scenariștilor, a regizorilor, sau a producătorilor. Dacă un regizor sau producător se prezintă cu un scenariu bun, să nu mai conteze dacă este începător sau consacrat!

Dar ce spune noua lege? A văzut-o cineva?

Am găsit aici:

http://www.filmreporter.ro/21-06-201...-parlamentari/

Principalele modificări propuse:
1. Armonizarea legislației naționale cu cea europeană în domeniu;
2. Simplificarea, reașezarea textului de lege și derivarea lui în alte acte normative;
3. Desecretizarea concursului de proiecte;
4. Actualizarea surselor de alimentare a Fondului Cinematografic;
5. Înființarea a două secțiuni noi în cadrul concursului de proiecte: micro-buget și co-producții minoritare;

Ce înseamnă fiecare punct din „principalele modificări”? Ce înseamnă „desecretizarea” concursului de proiecte cinematografice? Adică numele lui Mungiu să apară pe scenariu și toată comisia să citească scenariile lui și să le arunce pe celelalte?

Am citit și aici:
http://www.scena9.ro/article/care-i-...inematografiei

1. Suplimentarea surselor de finanțare pentru Fondul cinematografic;
2. Introducerea subvențiilor ca modalitate de finanțare a cinematografiei;
3. Stimularea regizorilor fără experiență, prin crearea unei categorii separate de finanțare la concursurile organizate de Centrul Național al Cinematografiei;
4. Deschiderea către aplicațiile pentru co-producții minoritare;
5. Re-organizarea Arhivei Naționale de Filme și crearea altor instituții, precum Institutul Filmului;
6. Simplificarea legii, pentru a o face mai ușor de updatat în funcție de nevoile vremii. De exemplu, schimbarea regulamentului de concurs la CNC să nu mai aibă nevoie de modificarea întregii legi.

Eu sunt foarte de acord să fie cât mai mulți bani, dar pentru ce? Nu pentru filme? Film nu înseamnă în primul rând scenariu? Nu pentru ca aceste scenarii să devină filme trebuie bani? S-a vorbit despre sprijinirea tinerilor regizori și producători de film. Dar pe tinerii arhitecți îi sprijină cineva? UNATC fabrică pe bandă rulantă tineri regizori, critici și producători de film. Numărul acestora este stabilit de vreo cerință a pieței? Nu! Este stabilit de cadrele didactice care trebuie să-și acopere norma. Studentul la UNATC este cel mai scump student din România. Are și master cu bani de la stat. De ce trebuie să primească în continuare bani pentru a învăța să facă filme? De ce nu învață asistându-i pe alții? Muncind, adică, în domeniu?

Tinerii producători/regizori care vor bani publici vor să facă de fapt filmele lor, după scenariile lor, pe care le consideră geniale. Ei cred că cinematografia începe cu ei și tot experimentează. Dacă ar organiza concursuri de scenarii, iar munca lor s-ar concretiza în filme de interes, atunci, da!

La CNC nu se primesc scenarii din afara sistemului. Niciun producător nu organizează concurs de selecție scenarii. Legea o fac ei pentru ei. De aceea nu vor să o treacă prin Parlament.

Comisia CNC de selecție e formată doar din 5 persoane, propuse, culmea, de participanții la concurs, fără vreo abilitare a competențelor acestora.

Criteriile de evaluare a scenariilor sunt evazive:
1. subiectul;
2. dialogul;
3. construcţia dramaturgică;
4. potenţialul de interes şi impactul asupra publicului autohton;
5. potenţialul de reprezentare artistică şi de public pe plan internaţional.

Mai mult, nu există un specialist pentru fiecare criteriu, pentru a evalua unitar scenariile, ci un director de imagine, să zicem, apreciază atât subiectul, cât și dialogurile, construcția dramaturgică și impactul.

Scenariștii independenți nu au fost reprezentați în „colectivul” care a lucrat la această lege. Potențialii spectatori nu sunt niciodată consultați. Criticii de film fac parte din sistem. Când nu reușesc să scrie o cronică laudativă la filmele colegilor lor, se abțin de la scris.

N-a pomenit nimeni că numărul total al spectatorilor filmelor dintr-un an, cam 20, este simțitor egal cu numărul spectatorilor primului film clasat, în general unul cu premii internaționale. Se invocă mereu lipsa sălilor de cinema! Nu aceasta e cauza numărului mic de spectatori la filmele românești și durata scurtă de menținere pe ecrane, ci lipsa de consistență a filmelor, subiectele tratate și modul de tratare al acestora. Unui film i se fac și 30 - 40 de copii, deși nu sunt atâtea săli disponibile, și rulează cel mult în 10, cazul filmelor premiate. Rezultă pentru acestea, în cazurile bune, 50/100 de spectatori pe proiecție/sală. Asta pentru filmele din capul listei, două, trei, cu 60 - 90 de mii de spectatori.

Concret, „Aferim”! Circa 77.000 de spectatori/39 săptămâni. Rezultat: 94 spectatori/proiecție/sală. Dar, stai, 55 de copii! Adică 94/55 = 1,7 spectatori! Dar nu puteau fi 55 de săli disponibile simultan, așa că a rulat, să zicem, în 10. Adică 9,4 spectatori pe proiecție/sală!

La filmele cu 3 sau 4 mii de spectatori, e limpede cam care e situația! Multe proiecții sunt anulate din lipsă de spectatori, nu de săli! A cerut dna Ministru Corina Șuteu, sau alt ministru, astfel de statistici? NU! S-a lăsat împinsă de val! În toamnă, a promis că va relua asaltul!

Acum, cineaștii noștri își bat capu` dacă cinematografia este industrie sau artă. Le spun eu: juma - juma, un cal și-un pui!

Sunt zeci de bloguri și site-uri care abordează ocazional tema cinematografiei românești, apoi o lasă baltă! Nimeni, sau foarte rar sunt acceptate comentarii la articolele publicate. Le scriu să fie scrise, nu-i interesează dacă le citește cineva.

[nume]

https://www.youtube.com/watch?v=Hj_uD3y-AHY

[mirodoni]

Audiere publică pe tema modificărilor propuse de Ministerul Culturii
la O.G. nr. 39/2005 privind cinematografia


http://cultura.ro/articol/1107 articolul din cultura.ro

http://cultura.ro/uploads/files/2005.pdf modificări propuse de Ministerul Culturii
consultare.cinema@cultura.ro adresă trimitere propuneri
http://audieri.advocacy.ro/indrumar-...e-depozitiilor îndrumar redactare propuneri scrise
http://audieri.advocacy.ro/procedura-de-audiere-publica procedura de audiere
andreea.chindris@cultura.ro informații

Calendarul de organizare:

20 iulie: Lansare anunț

20 - 29 iulie: Primirea de depoziții scrise la adresa de e-mail consultare.cinema@cultura.ro

2 august, ora 11.00: Organizarea audierii publice la sediul Ministerului Culturii (bd. Unirii nr. 22).

25 august: Publicarea raportului comisiei de experți.

[mirodoni]

ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ A CINECLUBURILOR ȘI REALIZATORILOR NEPROFESIONIȘTI DE FILM DIN ROMÂNIA

Referitor la
Propunerile Ministerului Culturii de modificare a O.G. nr.39/2005 privind Cinematografia,
Concursul de proiecte cinematografice

http://cultura.ro/articol/1107 articolul din cultura.ro
http://cultura.ro/uploads/files/2005.pdf modificări propuse de Ministerul Culturii

A. Referitor la Punctul 1.a. Secțiunea filmelor de micro-buget; Micro-buget pentru susținerea și încurajarea noilor antreprenori/producători din domeniu, de asemenea pentru încurajarea experimentului cinematografic și a noilor talente...

Acest punct nu corespunde cu „premisele de lucru” enunțate la capitolul „Context și obiective”, respectiv Punctul 4. Eficientizarea utilizării banului public.
Această premisă presupune rezultate pe măsura investițiilor, adică filme cât mai multe și cât mai bune. Acest lucru nu se poate obține prin discriminare pozitivă, ci aplicând condițiile economiei de piață, respectiv cadru concurențial corect.
Este vorba de Industrie Cinematografică, nu se justifică încurajarea neloială a „noilor antreprenori”, care nu au cu ce se legitima, în timp ce antreprenorii consacrați, care au făcut investiții importante, nu au fonduri. „Tinerele talente” și „filmele experimentale” trebuie încurajate pe alte paliere, din alte fonduri, cum ar fi cineamatorismul și filmul de scurtmetraj. Promovarea trebuie făcută numai pe criteriul valorii, nu al vârstei, în caz contrar este (sin)ucidere profesională.
Rolul Ministerului Culturii este promovarea Filmului Românesc de calitate, nu finanțarea unor firme private

De aceea propunem:
1.Eliminarea punctului 1.a din actualele propuneri ale MC.
2.Susținerea, inclusiv financiară, a cineamatorismului.
3.Mărirea bugetului pentru filmele de scurtmetraj.
4.Promovarea filmului de scurtmetraj prin dezvoltarea unor rețele de difuzare speciale în săli de cinema, pe canale TV sau internet, care să includă și multe festivaluri/concursuri interne.
5.Realizarea unui parteneriat cu Ministerul Educației, care deține monopolul tineretului. Pentru aceasta, filmele trebuie să aibă un caracter subtil educativ și să se renunțe la obscenitățile ostentative și pornografia care nu se justifică dramaturgic.

B. Referitor la Punctul 2. Evaluarea proiectelor (cinematografice) se va realiza pe baza unui Regulament de concurs, care ia în calcul atât calitatea scenariului și a proiectului cu care se aplică, cât și realizările anterioare ale regizorului și producătorului, pe baza unor criterii comune de apreciere.

Principiile regulamentului trebuie enunțate în textul Legii, pentru că sunt numeroase exemple în care, în alte domenii, reglementările ulterioare, contravin textului inițial al legii.

Evaluarea scenariului trebuie complet separată de evaluarea producătorului/regizorului.

Scenariștii nu au fost reprezentați în colectivul de redactare al modificărilor propuse pentru O.G. nr.39/2005 și nu se regăsesc reglementări care să-i situeze la același nivel cu ceilalți beneficiari enumerați, respectiv regizori și producători, privind evaluarea și luarea deciziilor. Toți regizorii și producătorii beneficiază de dreptul constituțional la evaluare, în cadrul proiectelor cinematografice, dar scenariștii, nu, deoarece nu pot preda scenariile lor direct comisiei de evaluare, ci unui producător, care nu este obligat în niciun fel să organizeze o selecție de scenarii, și nici nu ar avea obiectivitatea necesară, atâta timp cât toți producătorii au propriile lor scenarii, sau au regizori scenariști.
Astfel se încalcă Punctul 3. din „premisele de lucru”, capitolul „Context și obiective”, din actualele propuneri ale MC, și anume: Aplicarea principiului neutralității și tratamentului egal față de toate categoriile de beneficiari;.

De aceea propunem:
1.Depunerea scenariilor de către scenariști direct la Comisia de evaluare a scenariilor și formarea numai după evaluare a „proiectelor cinematografice”.
2. Elaborarea unor criterii detaliate și clare de evaluare a unui scenariu. Cu punctajul oficial, producătorii independenți pot găsi mult mai ușor sponsori pentru completarea bugetului.
3.Evaluarea scenariilor să fie finalizată printr-un referat de evaluare.
4.Constituirea unei comisii cu mai mulți experți pentru fiecare criteriu de evaluare a scenariului, în total mai mult de 25 de persoane.
5.Elaborarea unor criterii de atestare a membrilor comisiei de evaluare.
6.Asigurarea diversității în comisie și permanetizarea acesteia pentru a avea un progarm coerent, fără influențe politice de conjunctură.
7.Scenariile evaluate să poată participa la sesiuni succesive fără o nouă evaluare, ceea ce ar micșora considerabil volumul de lucru.
8.Mărirea ponderii scenariului în punctajul final de la 50% în prezent, la 70 sau chiar 80%.
9.Evaluarea regizorului/producătorului să se facă cu pondere majoritară pe concepția de realizare a noului film, și minoritară pe realizările anterioare.
10.La evaluarea regizorului/producătorului să se țină cont nu numai de durata filmelor realizate, dar și de complexitatea acestora, respectiv număr de personaje, condiții și filmări speciale, originalitate.
11. Pentru evitarea conflictelor ulterioare, declarația pe proprie răspundere a membrilor comisiei pentru scenarii trebuie extinsă. Astfel, dacă un membru recunoaște un scenariu ca fiind al unui apropiat, să se recuzeze pentru acel scenariu, iar toate scenariile și/sau subiectele cinematografice proprii să le aibă protejate la agențiile specializate și să declare aceasta, astfel încât să nu li se poată reproșa că s-au inspirat din scenariile concurenților.

În acest fel, celelalte prevederi privind încurajarea tinerelor talente, a noilor antreprenori sau regizori începători nu mai sunt necesare, iar evaluarea acestora va avea doar rolul departajării între ei, nu mărirea artificială a punctajului final . Automat, calitatea scenariului va asigura calitatea filmului.

C. Referitor la Punctul 3. Revizuirea și simplificarea Regulamentului, având la bază principiile enunțate mai sus, vor avea loc într-o etapă ulterioară, în urma unei consultări publice mai ample cu sectorul cinematografic și vor fi adoptate prin Ordin de Ministru;

Regulamentul trebuie simplificat prin detaliere, iar principiile trebuie deja enunțate. În caz contrar, din cauza ambiguităților, se va amâna foarte mult elaborarea noului regulament, respectiv aplicarea legii, iar acesta ar putea fi permanent modificat, ceea ce ar afecta predictibilitatea scontată.

Principiul de bază care ar elimina multitudinea de contestații și nemulțumiri și ar asigura succesul filmului românesc ar fi recunoașterea ponderii valorii scenariului în valoarea unui film, respectiv permiterea accesului scenariștilor din afara sistemului.

De aceea propunem:
1.Enunțarea suficient de detaliată a principiilor regulamentului concursului de proiecte cinematografice, incluzând separarea evaluării scenariilor de evaluarea regizorului/producătorului.

D. Referitor la Punctul 4. Se renunță la secretizarea primei etape de concurs de proiecte, încurajându-se transparența și responsabilitatea decizională;

Prin secretizare s-a înțeles până acum ne-cunoașterea numelui scenaristului, pentru ca lectorul să nu aibă posibilitatea favorizării unui scenarist/scenariu cunoscut. Este un fals motiv, deoarece, dacă se pleacă de la premisa unei neîncrederi, oricând se poate găsi un alt element prin care scenaristul să fie deconspirat. S-a mers până la eliminarea titlului scenariului, ca fiind un element de recunoaștere, ceea ce este o aberație, deoarece titlul face parte integrantă din creația artistică, chiar dă, sau ar trebui să dea, cheia lecturării. Oricând primul cuvânt din scenariu poate fi un element de recunoaștere, sau numele unui personaj!
Desecretizarea, însă, nu ar duce în niciun caz la transparența și responsabilitate decizională, pentru că nu are cum, în schimb, ar putea influența lectorul prin notorietatea numelui scenaristului.

[B]De aceea propunem:[/b]
1.Numele scenaristului să rămână secret în etapa de evaluare.
2.Titlul scenariului să se mențină și să nu fie considerat element de recunoaștere.

E.Referitor la reglementările care încă sunt în vigoare
Propunem:
1.Eliminarea OMC nr.2780/18.11.2014, care a fost emis cu scopul favorizării începătorilor, prin interzicerea realizatorilor de lungmetraje să participe în competiția de scurtmetraje, dar a apărut imposibilitatea realizatorilor de scurtmetraje să participe la competiția de lungmetraje.
2.La categoria „dezvoltare de proiect” , finanțarea să fie nerambursabilă și să se facă sub formă de drepturi de autor, în limita bugetului stabilit, cu obligația ca pe o perioadă determinată să nu poată participa decât la concursurile organizate de CNC (ANC), iar dacă vor fi refuzate, autorul să poată dispune liber de acestea.
În primul rând, intrând la categoria „cercetare”, conform reglementărilor în acest domeniu, finalizarea nu e obligatoriu să fie pecuniară. Ca urmare, nu se justifică obligativitatea returnării banilor în cazul în care scenariul rezultat nu câștigă un concurs CNC. Nu are niciun sens argumentul că scenaristului i se asigură existența pe perioada creației, dacă existența lui este pusă în pericol în momentul în care i se vor lua banii înapoi. Dacă CNC (ANC) nu-și permite să „piardă” acești bani, atunci să renunțe la această categorie amăgitoare din concurs.
În cazul filmelor de ficțiune, „dezvoltarea de proiect” trebuie să fie o formă de încurajare a proiectelor promițătoare aflate în fază incipientă, sinopsis sau treatment. Proiectele să fie ierarhizate de Comisia pentru scenarii suplimentată cu regizori și producători, cât mai mulți la număr, de preferat neremunerați, interesați să descopere subiecte cinematografice pe care să le dezvolte împreună cu autorii de drept. Prin referatele de evaluare, să fie încurajați cei care au ceva de spus în domeniul creației cinematografice, prin aprecieri sau critici constructive, și descurajați cei lipsiți de talent.
Credem că se impune o analiză obiectivă a rezultatelor de-a lungul anilor a acestei categorii a concursului CNC pentru a i se vedea (in)eficiența.


F.Alte considerente.
Propunem:
1.Găsirea unor modalități de popularizare gratuită a filmului românesc pe canalele TV, în cadrul emisiunilor de știri sau culturale. În lipsa acestora, în cadrul emisiunilor sportive care ar trebui să devină cultural-sportive.
2.Pentru aceasta, cineaștii trebuie să fie conștientizați că filmele lor trebuie să răspundă indirect și subtil unei comenzi sociale, de educație, cultură, sau chiar protecția mediului, dacă vor să folosescă bani publici. Cu inspirație și talent, presupunând, probabil, mai mult efort, nu ar putea să apară senzația de îngrădire a creației artistice.


Soluțiile propuse sunt în favoarea Filmului Românesc, nu al unor persoane fizice sau juridice.

[1MicuCelUmilSiViril]

Nu prea exista replici, deci interes pentru acest subiect, din firea lucrurilor.
Ramane cum s-a stabilit, ca nu degeaba e vorba romanului unde-i lege nu-i tocmeala!

[mirodoni]

CNC a lansat în dezbatere un nou Proiect de lege privind cinematografia.
Termen limită de trimitere a propunerilor: 28 septembrie 2018

[mirodoni]

CENTRUL NAȚIONAL AL CINEMATOGRAFIEI SUPUNE ATENȚIEI PROPUNERE DE PROIECT DE LEGE PRIVIND CINEMATOGRAFIA ȘI INDUSTRIA FILMULU
http://cnc.gov.ro/?p=54053
I
În temeiul dispozițiilor art. 6 din OG 39/2005 cu modificările și completările ulterioare privind cinematografia, precum și dispozițiilor alin. (4) al art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparență decizională în administrația publicăCentrul Național al Cinematografiei supune atenției profesioniștilor, uniunilor și asociațiilor din domeniu precum și altor părți interesante o propunere de proiect legislativ în vederea reorganizării întregului cadru normativ de funcționare a domeniului cinematografic.
Sistemul instituit prin OG nr. 39/2005, și-a demonstrat, după mai mult de doisprezece ani de aplicare, atât efectele pozitive, cât şi limitele puse în evidenţă de evoluțiile interne şi europene în domeniul cinematografiei.
Din 2005 şi până în prezent, cineaștii români, scenariști, regizori şi producători, datorită talentului lor artistic şi antreprenorial, precum şi sistemului de finanțare instituit prin Ordonanța nr. 39/2005, au obținut rezultate de prestigiu internațional, concretizate prin premiile acordate, unora dintre regizori, la cele mai importante festivaluri europene şi internaționale de profil.

În acest context, în ultima perioadă, profesioniștii din domeniu, dar și organisme ale statului Român precum Curtea de Conturi și Consiliul Concurenței, au semnalat necesitatea alinierii cadrului normativ la cel european, extinderea principiului care stă la baza alimentării Fondului cinematografic, și la noi actori intrați pe piața de audiovizual, dar mai ales sistematizare prin redesenarea modelului de sprijin acordat creației cinematografice cum ar fi:
• actualizarea definițiilor utilizate precum în actul normativ precum și introducerea de termeni noi;
• corelarea și crearea subsecvențialității între măsuri din prezentul proiect de lege și cadrele normative comunitare precum și relaționarea directă cu textele tratatelor și acordurilor bilaterale și internaționale la care România a aderat.
• clarificarea atribuțiilor Consiliului de administrație cu privire la activitățile sprijine din Fondul cinematografic și introducerea Colegiului director cu funcție administrativă operativă la nivelul Centrului;
• renunțarea la forma de finanțare prin credit direct rambursabil și introducerea sprijinului financiar nerambursabil pentru dezvoltare și producție de film, în linie cu practica comunitară din domeniu, dar mai ales în vederea punerii în practică a recomandărilor urgente ce reies din raporturile Curții de Conturi și comunicările Consiliului Concurenței;
• desecretizarea fazei concursului de scenarii din cadrul procedurilor de acordare a sprijinului financiar pentru producția de film cinematografic;
• introducerea a doua sesiuni continue de finanțare pe durata unui an, precum și termene și durate fixe de lucru în vederea fluidizării și predictibilității procesului de finanțare;
• clarificare și diferențierea atribuțiilor membrilor din comisiile de selecție, precum și clarificarea perioadei în timp în care aceștia dețin această funcție și incompatibilitățile ce decurg din aceasta;
• introducerea unei metode noi de acordare a sprijinului pentru succes de public și calitate artistică inclusiv pentru finanțarea unor noi producții independente;
• introducerea secțiunilor de finanțare a filmului de microbuget și coproducții minoritare. Cea din urmă facilitând îndeplinirea unor obligații de reciprocitate cu alte state cu care există o colaborarea strânsă, precum și pentru delimitarea clară a tipurilor de proiecte care pot primi finanțare la fiecare secțiune de concurs;
• introducerea unor măsuri de sprijin sporit pentru filmul românesc prin preluarea unor prevederi comunitare în definiția filmului dificil;
• lărgirea categoriilor de sprijin pentru diverse activități din domeniul cinematografiei, in acord cu prevederile comunitare inclusiv retehnologizarea sălilor de cinematograf;
Ținând cont de toate aceste realități și demersuri, a fost inițiată prezenta propunere de Lege privind cinematografia și industria filmului.
Rugăm toate părțile interesante să ne transmită sugestii și observații într-un mod structurat, folosind tabelul comparativ, până la data de 28 septembrie 2018. Tabelul se transmite doar in format electronic la adresa contact@cnc.gov.ro.
Descărcați aici:
Text proiect de lege
Tabel comparativ

Dezbatere publică, marți, 23 octombrie 2018,
Sala Union, ora 10:30.
Puteti consulta textul propunerii legislatieve accesind http://cnc.gov.ro/?p=54053
Puteti consulta textul OUGului dupa care functioneaza cinematografia in momentul de fata accesind: http://cnc.gov.ro/?page_id=51642
Puteti consulta textul regulamentului de concurs accesind http://cnc.gov.ro/?page_id=51642#151...-df59b494-9602
Puteti consulta lista de festivaluri accesind: http://cnc.gov.ro/wp-content/uploads...PF-Categ-A.pdf
http://cnc.gov.ro/wp-content/uploads...IAPF-2018_.pdf
http://cnc.gov.ro/wp-content/uploads...CNC-2018-1.pdf

Cei care doresc sa ia cuvintul sint rugati sa se inscrie anterior evenimentului, la adresa guest@filmedefestival.ro pina joi, 18 octombrie.

[mirodoni]

Proiect de Lege privind Cinematografia, elaborat de CNC - comentariu

A expirat termenul de depunere, 28 septembrie 2018, a propunerilor pentru completarea Proiectului de Lege privind Cinematografia, inițiat de Centrul Național al Cinematografiei. Până la acea dată, nu a fost dat publicității calendarul de desfășurare al acțiunii, și nici despre „echipa de lucru” nu se știe nimic. Pe 9 octombrie a început să circule o „invitația” la o „dezbatere publică” organizată în cadrul „Les Films de Cannes a Bucarest”, în data de 23 octombrie 2018, la Cinemateca UNION din București, ora 10:30.

Invitația avea ca termen limită de comunicare a participării la dezbatere 18 octombrie, la adresa <guest@filmedefestival.ro>, dar nu apare și pe site CNC, și nu a fost transmisă tuturor celor care au trimis propuneri la CNC, pentru a le da posibilitatea să și le susțină. Ba mai mult, pe 12 octombrie, „lista vorbitorilor” era deja închisă.

După cum pare, „dezbaterea” a fost adăugată în ultimul moment la o acțiune care avea deja ca subiect legislația europeană în domeniul cinematografiei.

A mai fost o astfel de inițiativă, a Ministrului Culturii de atunci, dna Corina Șuteu, în 2016, inițiativă care nu a trecut de Parlament. Acum se pare că ar avea cam același conținut și, mă tem, aceeași soartă, pentru că ai noștri guvernanți au cam ajuns la fundul sacului cu bani, iar pe Opoziție nu ne putem baza. Minunea s-ar putea întâmpla numai dacă, în Proiect, pe lângă solicitarea de noi surse de finanțare, ar fi incluse și criterii de performanță, adică filme cât mai multe și cât mai bune, nu numai premii internaționale, de care beneficiază mai mult realizatorii, și mai puțin visteria CNC.

În „motivarea” elaborării unei noi legi, http://cnc.gov.ro/?p=54053 , sunt invocate „succesele” filmului românesc, cu referire la premii, nu la numărul de spectatori sau la încasări, fără o analiză profundă a eșecurilor, adică filme care nu au ajuns în cinematografe, sau au avut doar câteva mii de spectatori.

Alt „motiv” al elaborării unei noi legi este „alinierea la normativele comunitare și respectarea tratatelor și acordurilor internaționale”, fără să rezulte cam care sunt acestea.

Un punct forte este renunțarea la „creditul direct rambursabil” și trecerea la „sprijinul financiar nerambursabil”, ceea ce nu ar fi rău, ținând că și producătorul pune o bună parte din bani, dar ar fi eficient dacă ar intra în producție numai scenarii cu adevărat valoroase. Altfel, pare utilizarea unui buget fără a da socoteală de rezultate.

În momentul de față, partea de contribuție a producătorului constă mai mult în „infrastructură și logistică”, precum și sponsorizări directe, iar CNC participă cu bani din fondul cinematografic, sub formă de împrumut, potențial rambursabil din încasări. Cum filmele românești nu au încasări, producătorii nu pot rambursa împrumutul, iar filmele intră în patrimoniul CNC, care nu are cum să le valorifice, fiind lipsite de interes pentru public. Astfel, CNC se încarcă cu „eșecuri”.
Prin propunerea din noul Proiect de lege, împrumutul nemaifiind rambursabil, dispare orice responsabilitate a CNC, deci nu va mai fi interesat de o selecție riguroasă a scenariilor, sau proiectelor cinematografice.


Culmea o atinge „desecretizarea etapei de evaluare a scenariului”, adică scenariul să poarte numele autorului. Astfel, nu mai contează conținutul scenariului, ci doar numele scenaristului. Ba mai mult, în Proiect se prevede „comasarea” evaluării scenariului cu cea a regizorului, încât nu se va mai ști cât valorează scenariul. Consecința pare să fie finanțarea din bani publici a unui grup restrâns de cineaști.

„Clarificarea și diferențierea atribuțiilor membrilor comisiilor de evaluare” ar fi de vis, numai că acestea nu se regăsesc concret în Proiect. De exemplu, se menționează că membrii pot fi numai cineaștii, nu și sociologi, psihologi sau specialiști în marketing. Un scenograf din comisie trebuie să se pronunțe atât asupra „dialogurilor” din scenariu, cât și asupra „dramaturgiei” și „impactului la public”.

„Introducerea secțiunilor de microbuget și coproducții minoritare” ar fi benefică dacă ar exista o selecție riguroasă a scenariilor. Altfel pare unul din tertipurile de a mai obține bani fără obligații de decontare.

„Filmul dificil” pare să fie definit ca având preconizat un succes redus la public, adică lipsit de interes.

„Dezvoltarea de proiect” presupune finanțarea unui scenariu incipient, cu singura condiție să participe, după finalizare, la concursul de proiecte cinematografice organizat de CNC, fără obligația de a fi și câștigător.
Acestea, în condițiile în care CNC nu este interesat în promovarea scenariilor deja scrise. Scenariștii independenți au ajuns să își publice scenariile în volum, pentru că nu pot participa la concursurile de „proiecte cinematografice” de la CNC, unde se prezintă la pachet producător + regizor + scenariu, iar regizorii și producătorii nu organizează selecții de scenarii, pentru că le au pe ale lor.

Propunerile făcute de echipa CNC în Proiectul de lege nu sunt argumentate public, și nu se regăsesc propunerile scenariștilor făcute în 2016, care sunt și acum pe Forum Cinemagia, ca de exemplu:

1.Mărirea bazei de selecție a scenariilor cinematografice prin depunerea scenariilor de către scenariști direct la comisie pentru evaluare şi ierarhizarea valorică, apoi constituirea „proiectelor cinematografice”, în vederea distribuirii fondului cinematografic în ordine descrescătoare a punctajului.

2. Evaluarea regizorului și producătorului cu pondere pe potențialul de realizare al filmului din concurs, nu pe realizările anterioare.

3.Criterii clare și detaliate de evaluare a scenariilor.

4.Comisie permanentă de evaluare cu membri atestați pentru fiecare criteriu, nu numai cineaști, ci și sociologi, psihologi, specialiști în marketing.

Nici actualele propuneri venite la CNC nu sunt publice, ceea ce denotă o lipsă de transparență a procedurii de elaborare a Proiectului și nu permite punerea de acord a celor interesați, înainte de dezbaterea publică.

Fără o strategie mai elaborată, noul Proiect de lege privind Cinematografia nu are șanse de promovare în Parlament, dar va rămâne, probabil, ca justificare din partea echipei CNC că a încercat.

[Cretzulynne]

Mă miră că s-a publicat pe site actualul text CU greșeli de semantică.

"...asociațiilor din domeniu precum și altor părți interesante o propunere de proiect legislativ în vederea reorganizării întregului cadru normativ de funcționare a domeniului cinematografic."

Cele 4 puncte de pe forum sunt legitime și logice. Ar trebui adăugate, dacă se dorește evoluția cinematografiei românești, nu stagnarea.
Transparența... este încă un alien pentru guvernanții noștri.

[mafalda]

După cum se desfășoară concursurile CNC pentru finanțări de proiecte cinematografice, orice lege a cinematografiei ar fi de forma pentru că cei de la CNC vor găsi întotdeauna modalități de a face șmecherii la împărțitul banilor. Și totul se învârte în jurul Fondului Național Cinematografice al cărei șefă este Stejeroiu ( era să zic "Șpăgăroiu") Carmen Gabriela.