[1MicuCelUmilSiViril]

Din explicatiile dvs eu ma asteptam sa va placa acest film, dar nu stiam ca l-ati vazut, ca intr-un timp foarte scurt nu poti citi chiar tot forumul. E un film excelent.
In schimb eu, care sunt un novice pe forum, credeam ca l-a vazut multa lume, mai ales ca l-ati si descris, dupa cum ne spuneti. Sau macar dupa cuvintele frumoase pe care le-ati spus aici ar trebui sa starneasca interes.
Cinematografia nordica mai ofera satisfactii, au reteta buna. In general, celelalte au cam fost corupte de "mode".
Daca tot suntem la Nord nu as vrea sa-l parasesc curand, si asa la noi vine caldura prea mare.
La filmele nordice e bine ca se pot vedea si fara subtitrare, daca e cazul, ca vorbesc putin, cu o exprimare foarte simpla, lasand loc imaginii sa vorbeasca, doar e cinematografie.
In general, fata de filmele din anii '70, sa zicem, acum, in filme, se vorbeste de doua ori mai mult, deci se face(=spune) de doua ori mai putin, pentru ca nu e timp de atata vorbaraie.
Oricum, limbile nordice, ca tot ati adus aminte de ele, seamana mult intre ele, dupa cum spunea un cunoscator. Sunt ca limbile latine, de unde noi tragem concluzia ca se aseamana cu limbile latine, deci, se aseamana si cu limba romana! Parfum!
Sa continuam cu un alt film superb, Of Horses and Men - Hross i oss (2013), un film islandez (pentru cine nu a avut curiozitatea sa vada filme din aceasta tara trebuie sa spun ca fac filme frumoase), o reusita alegorie, o "voce" a naturii care spune bine ce spune, dar nu va stric placerea celor care, inca, nu l-ati vazut.
Sa il amintesc si pe clasicul Sommarnattens leende al lui Bergman, o comedie cu un subiect obisnuit, bine facuta, foarte solida, incat poate schimba parerea unora ce cred ca acest gen este superficial.
Rasul e ceva pur omenesc, nu e vorba doar de o placere, nu poti spune "am incercat, nu-mi place sa rad"! Da, rasul e uman, daca ati uitat asta.
Rasul e si o activitate mentala, nu doar afectiva, iar moda zilei e sa ai cat mai putin de-a face cu asta, si fiecare o face pe propria raspundere.
Tot in stil nordic, tot islandeza si tot finuta e si comedia Country Wedding (2008), pe care o recomand, de asemenea, cu caldura. O comedie de situatie remarcabila, ca pentru domniile voastre, pentru o buna dispozitie si pe care o veti indragi cu siguranta. Din cate imi amintesc si in primele postari am mai strecurat cel putin un film islandez.
Iata inca una zvapaiata, despre prezentul acesta bizar, despre a fi la moda, un lucru pe care se pune un accent exagerat astazi, si despre multe altele - Klown (2010), o comedie daneza la care se rade copios, cu o conditie, sa nu fii prea pudic.