Am sa ma citez de nde am scris despre el, penca l-am vazut de ceva vreme si nu mai e asa clar.
Originally Posted by illotempore2002:
|
Dreams, al lui Kurosawa (daca s-a discutat in alta parte aici pe forum, please directionati-ma si-mi mut jucariile).
Sunt in jur de 8 vise. Primul si ultimul dintre acestea te fac sa adori in mod special doua categorii de varsta la japonezi: copiii si batranii. Inafara de faptul ca da un sentiment de cronologie (filmul incepe cu visurile unui copil trimis de mama sa pe drumul initiatic - cautarea vulpilor la marginea curcubeului! pentru a-si cere iertare, continua cu cele ale unor adulti intr-o expeditie extrema pe munte si cu cel al unui capitan dupa un razboi sfarsit tragic pt plutonul 3 si se termina cu filosofarea senina a batranetzii), filmul este perfect rotund, indiferent de episodul in care ne oprim. Fiecare in parte are o "actiune" ampla, asa cum se invata la scoala generala, cu expozitiune, intriga, moment culminant si deznodamant. Asta te face ca la sfarsitul filmului sa te simti cu adevarat imbogatit (a nu se intelege ca orice film cu expozitiune, punct culminant etc ne imbogateste) pentru ca iti ofera posibilitatea sa gandesti/privesti viata, natura, moartea in ansamblul ei.
Privite in particular, visele traduc atat traume, angoase ce-si cer lacrimile cat si deschideri nebanuite catre vechi filosofii, nerezolvate nici pana in prezent.
De neuitat, absolut marcant: dansul piersicilor in floare + aparitia mortii in chip de fata seducatoare in somnul barbatului plecat in expeditie pe munte (si lupta acestuia cu ea) + funeraliile unei femei de 99 de ani (ce suma rotunda!) din final, unde funeralii=festival (cu tot tacamul, dans, muzica, rasete, veselie).
|