|
Shadows of Forgotten Ancestors
Spre deosebire de precedenta Legendă, de data asta avem de-a face cu ceva mai coerent, un teritoriu în care te poți descurca fără hartă și dictionar. De altfel, povestea propriu-zisă este destul de simplă și, cam ca toate snoavele, pildele, întîmplările care alcătuiesc folclorul in this neck of the woods, e ceva între Petre Ispirescu și știrile de la ora 5 - bărbați vajnici și muncitori cu mustatză, dar iuți la mînie și gata să pună mîna pe baltag în orice moment... Femei vrednice (mai mult sau mai puțin cu mustatză), cauza tuturor năcazurilor aplanate cu baltagul... Chiaburi & țărani cu suflet curat și frica lu' Dzo... Le-am văzut pe toate și pe la noi. Nu povestea e importantă oricum, ci modul în care e spusă, iar Parajanov e un magician din punctul ăsta de vedere. Astfel, simplitatea poveștii este răscumpărată de inventivitatea mijloacelor cinematografice utilizate.
Există numeroase secvențe care stau mărturie acestui lucru - moartea iubitei și căutarea acesteia, moartea „eroului”, secvențe impregnate de o frumusete si o magie aparte (anumite cadre m-au dus cu gindul la Aguirre), care vrăjesc privitorul, certificînd adevărata valoare a filmului.
E și acesta un film încărcat de simbolistică însă nu unul bazat în totalitate pe așa ceva, cum a fost cazul filmului anterior, astfel că filmul devine mult mai accesibil. Păcat de calitatea destul de slabă a imaginii, e un film care merită transferat pe blu A.S.A.P.
|