=124 de ani **Asteapta/ E atat de intuneric, că numai vorbele-s lumină**Tristan Tzara ** În 1916 doream distrugerea genurilor literare. Introduceam în poeme elemente considerate nepotrivite de a face parte din ele, ca si fraze din ziar, zgomote si sunete. Aceste sonorități (care nu aveau nimic în comun cu sunetele imitative) trebuiau sa constituie o paralelă cu cercetarile lui Picasso, Matise, Derain, care foloseau în tablorile lor materii diferite**, născut pe 16 aprilie 1896, "rebelul" Tzara - Eugen Lovinescu, în "Istoria literaturii române contemporane", îl aşează în avangarda “curentelor extremiste”, numit de Nicolae Iorga “şarlatanul" Tristan Tzara, avea a scrie în „Primele poeme”, Editura unu, poezia (În gropi fierbe viaţă roşie) - **joi octombrie : titzule, o să fac o poemă dar să nu râzi/ 4 străzi ne înconjoară și noi le spunem lumină PE STÂLPI de rugăciune/ iar tu vorbeai cu elefanții la circ, ca lumina/ nu vreau să mai fii bolnavă, știi/ azi-dimineață Din pentru ce să vrei să fluieri telefon/ nu eu nu vreau eu nu vreau și mă strânge MULT PREA TARE/ azi-dimineață/ din aramă glasul tău tremură pe ața/ galbenul se încuia în pavilion CA SÂNGELE/ proprietăreasa s-a înverzit s-a înverzit s-a înverzit şi s-a împrăştiat ca ceaţa în clopoţei/ uite, o lumină ce-ar putea să fie neagră/ floare/ pe crini de oţel şi de sare să-mi spui încă o dată că mama ta era bună**/ - "Primele poeme ale lui Tristan Tzara", chiar poetul avertizează - "Cititorul este rugat aici să faca o pauză/ Și să se gândească asupra celor ce a citit* - înainte de Dada "Marea taină-i aici/ Gândirea se face în gură"
***
1914-1915, Tristan Tzara (Îndoieli) **Am scos visul vechi din cutie cum scoţi tu o pălărie
Când te găteşti cu haina cu mulţi nasturi
Cum scoţi iepurele de urechi
Când te-ntorci de la vânat
Cum alegi floarea dintre buruieni.
Şi prietenul dintre curteni.
Uite ce mi s-a întâmplat
Când veni seara încet de tot ca un gândac
Bună multora de leac, când mi-aprind în suflet foc de versuri
M-am culcat. Somnul e grădină hotărnicită cu îndoială
Nu ştii ce-i adevărat, ce nu
Ţi se pare că-i un hoţ şi împuşti
Pe urmă ţi se spune că a fost soldat
Cu mine întocmai aşa fu
De-aceea te-am chemat să-mi spui – fără greşeală
Ce-i adevărat – ce nu-i**/ - cele dintâi poezii românesti ale lui Tzara, publicate in Simbolul, Chemarea sau Contimporanul,(etapa românească) fiind cf. lui Paul Cernat “o repetiţie generală pentru aventura "Dada” - 2007, Ed. Cartea Românească, lucrarea "Avangarda românească și complexul periferiei"
***
(Ne-am adapostit noi spaima de furtună/ Si pornise unul sa vorbeasca fara sir/ Acolo/ Am cules vorbele lui - cate/ imi patrund ca varcolaci seninatatile lunare/ Sa-ti fac margele cu dinti de rechini/ Ce joaca vartejuri de vise urate/ Ochiul de rugina mancat, foc indreaptă/Noi intram in gura depărtarii/ Si sub sirul dintilor de fort, ceilalti/ Asteaptă./ E atat de intuneric, că numai vorbele-s lumină).
Autorul "Manifestului Dada" a murit la Paris pe 25 decembrie 1963 şi a fost înhumat în Cimitirul Montparnasse.
***
https://www.rfi.ro/galerie-foto/tris...ahs.facebo ok
https://www.youtube.com/watch?v=gnjq...YPQTP9zJ8_tgZQ