[MinRep]

3 stele si de la mine. M-am distrat destul de bine, chiar daca aveam impresia ca o sa vad un film "serios". Ca lucrurile nu vor sta asa devine evident inca din genericul de inceput, cu a sa melodie ironica, in care solistul deplange rusinea care a atins casa Ascalone, de parca ar fi nu-stiu-ce legenda a Vestului Salbatic. Bineinteles, nu este un mare exemplu de satira sociala si nici nu se fereste de clisee... Insa nu stiu altii cum sunt, dar eu am o slabiciune pentru filmele italiene de acum peste 50 de ani in care parintii isi snopesc fara mila in bataie progeniturile adulte - it just cracks me up!

Dar ar fi nedrept sa spun ca "Sedotta e abbandonata" este doar o comedie (sau farsa, whatever) reusita. Are un look foarte ingrijit, undeva intre eleganta alb-negrului din Epoca de Aur a Hollywood-ului si neo-realismul de autor, popular pe la festivaluri in acele vremuri. Saro Urzì a luat premiul pentru cel mai bun actor la Cannes, probabil meritat, personajul sau dominand practic filmul, prin exuberanta jocului si prin viclenia cu care isi duce planurile la bun sfarsit. Mi-ar fi placut sa vad acest personaj intr-o satira politica, dar in Sicilia anilor '60 acela ar fi fost un film mult mai periculos de facut decat acesta.

Deci, da, 3 stele...