White, klute, la fel de dragi imi sunteti amandoi.
De asta nu fac diferenta intre voi. (demonstratia clara ca nu am parti-pris-uri)
Legat de turneul de care vb si de filmul lui Cassavetes, asa cum m-am exprimat la acea vreme si cu riscul de a ma repeta, nu mi s-a parut o capodopera pentru ca nu cred ca este. Indiferent ce incerca sa imi exemplifice Mercutio legat de lentile, de unghiuri de filmare, de luminozitate, si alte chestii stric tehnice, consider ca filmul falseaza chiar acolo unde incearca sa isi asigure puctul forte. Senzatia realitatii sumbre, petrecute la lumina serii, a unui misterios si obscur patron de club de noapte. Iar Ben Gazzara nu reuseste sa exprime toata acea aura de credibilitate grosiera si usor misterioasa pe care ar fi trebuit sa o aiba personajul sau. Sa nu mai spun de final care imi aduce aminte de Nicolaescu cu al sau Miclovan si cu "un fleac, m-au ciuruit". Nu gasesc nimic fascinant la o astfel de abordare si la astfel de caractere intruchipate in imagini. Dar e pur si simplu parerea mea. Si asta nu voia sa accepte sub nicio forma Mercutio. Ca nu m-a prins acel film. Asa cum nu am gustat deloc Indagine su un cittadino al di sopra di ogni sospetto, cu al sau aer satiric. Obositor si exagerat
pentru mine
Si nu sunt singurul care vede, cel putin primul film, cel despre care faci vorbire, ca pe un esec. Mie imi place ca dupa ce vad un film sa caut indicii direct de la cei implicati. Asta ca un exercitiu, sa vad daca am pierdut ceva, daca am rastalmacit ceva intr-o maniera gresita. Si aici, surpriza, Gazzara insusi considera produsul finit ca pe un imens insucces declarandu-se dezamagit de rezultat. Cassavetes insusi nu reuseste sa ii contureze o forma finala si il lanseaza de mai multe ori in diferite versiuni total schimbate si cu zeci de minute de material taiat. Vincent Canby, o parere autorizata si pe care o mai cunsult din cand in cand, considera si el acest film un esec de proportii, confuz si debil. Iar cand ai un asa spate, mai ca prinzi aripi nu?
Legat de exaltarea posturilor, daca ea nu ar fi, nimic nu ar fi. Probabil ca acest gen de abordare ma defineste. Daca ceva imi place, o savurez ca pe o delicatesa. Daca gasesc parti bune, secvente, idei, incerc sa le amplific si sa ma bucur de momente. Dar daca ceva iese total din rapoarte,
ale mele standarde, eu iau si eu pe camp dupa ea.
In plus, titulatura sub care postez sugereaza clar ca e vorba de pareri si nu de critica. Nu sunt critic si nu imi propun sa devin. Imi place filmul si imi place sa discut depre el. Mai ales atunci cand auzi si alte pareri ce iti deschid noi orizonturi de intelegere si interpretare.
Ps. Astfel de discutii ma binedispun si contribuie mult la analizele viitoare. Cu atat mai mult cu cat sunt facute aici, in public si anima si forumul.
White, (diferit de klute), Iti lansez si tie provocarea sa discuti despre Moonlight pentru ca deocamdata, sunt cam singurul care a vazut in el un film bun spre foarte bun. Nu mai spun de criticul site-ului care vede melodrama la tot pasul.