- Acum 88 de ani,s-a născut pe 7 aprilie 1931,în Băilești, Dolj şi a plecat,cu o zi înaintea lui Nichita Stănescu,dimineaţa zilei de 12 decembrie 1983,ora 7:25,București,avea doar 52 de ani,scrie o ultimă poezie,**Am fost paraşutat de soartă în beznă/într-o gară părăsită/de unde vine şi nu mai pleacă niciun tren vreodată/fiara nu se grăbeşte/probabil că ne vom vedea la faţă/într-o seară cu ceaţă/probabil ne vom vedea la faţă/într-o dimineaţă”,**Foarte puţină lume ştie că textele cu Nea Mărin sunt scrise în totalitate de el,de Amza.Un umor sănătos,fără pic de vulgaritate,un umor cu o ţâră de poezie,un umor curat.Ţi-e drag să citeşti,dar se mai întâmplă ceva:nu numai că parcă îi auzi vocea,dar ai impresia că îţi şi apare în faţa ochilor Nea Mărin din Băileşti,hâtru,sănătos,vesel**(Oana Pellea) -
***
(„Timpul şterge,dar ştie să păstreze,ca nimeni altul, ceea ce nu trebuie pierdut”,Amza Pellea)
***
**De Pasti 2014 am deschis manuscrisele lui.Cu emotie,chiar cu teama.Teama ca amintirile ma vor intrista,ca vor rascoli dorul,ca vor invarti lama de cutit in rana nevindecata a lipsei lui..Dorul a ramas dor,dar m-am trezit ca rad in hohote,ca rad cu lacrimi citind ispravile lui Nea Marin,si din nou,ca in tinerete,imi era teama ca voi ajunge la finalul povestii**,Oana Pellea,in prefata,volum *Să rîdem cu Nea Mărin*,Humanitas,2014.
***
-Amza Pellea,in carte*Stam pe prispă,trăgeam adanc din ţîgare şi mă uitam la jar cum prindea viaţă,chinuindu-mi mintea să-nţăleg pe unde l-o purta dracu pe Sucă,că plecasă călare de dimineaţă pîn la Rast,s-aducă nişte peşte pă care chibzuisăm să-l mîncăm la prînz.Într-un tîrziu,luai sama că bătea cineva-n poartă.Bag samă bătea de mult,că să zbătea cîinele-n lanţ şi lătra de-ncepusără ş-ai vecinilor să-i dea o gură de-ajutor.-Care ieşti,bă?-Ieu,mă,vere Mărine,Licu!Fă-te-ncoa!O luai io spre poartă,nu să vedea din Licu decît mucu ţîgării,care pîlpăia ca luceafăru cînd să crapă de zîuă şi-şi pierde puterea.-Ce ie,mă?-Mă,zîce Licu,venii să te iau pi la mine,că iete,fusăi la Poiana Mare şi cumpărai un cal.Să te uiţ şi tu o ţîră la iel.-Pă’ di ce să mă uit la iel, mă?-D-aia,că şi iel să uită la mine.Că de trei zîle,de cînd îl luai,nu mănîncă, nu bea,stă şi să uită la mine.-Mă, zîc,te-o fi văzut pe tine aşa,mai făţos,sau n-o mai fi văzut ghietul de iel pînă acu cum arată prostia la faţă.-’Ai, mă,verişcane,zîce Licu,’ai că dau cep la un butoi de tămîioasă,să cinstim un pa’ar cu vin rece şi să mîncăm nişte gogoşi cu sare, calde.-Mă, zîc,ia-o-nainte,că io mai aştept o ţîră pe juratu de Sucă,care plecă de az-dimineaţă dupe nişte peşte,şi peşte să făcu!-Bine,mă, da’vii?-Viu, mă!Vorba-i vorbă.Tu pune muierea să-ncingă uleiu pentru gogoşi.Îl mai aşteptai io pe Sucă fro juma de ceas,zîc, mă,dacă nu veni pînă acu,însamnă că nu mai vine,bag samă că nu găsî peşte şi rămasă peste noapte,pînă scot pescarii năvoadele.Dac-o fi aşa,tot ie bine!-Veto,vez că io mă duc pi la Licu!-Atunci io mă culc,că vă cunosc io,vă apucă iar zîua la poveşti.-Culcă-te,fata tatii! Somn uşor,da ai grijă pe cine visăzi,că-l mănînc,auz!-Iote,o să visăz un..-Pă’ de gură cin-te-ntrece!Vez că plecai.Luai io un felinar ş-o luai pe scurtătură,pin fundu grădinilor.Ca să tai drumu,ştii.Ajunsăi io la Licu şi,dacă văzui că nu mă latră cîinii,intrai mai întîi în grajd,să-i văd armăsaru.Mă,frate-miu,nu-mi venea să-mi crez oichilor!Ierea,cum să spui io,ca să mă-nţălegi. ierea cam aşa..un fel de corcitură de mîţă cu curcă plouată şi măgar rîios.Mă,o stîrpitură zgribulită,cu nişte urechi mari ş-un păr ca cînepa.Mă detei io mai pe lîngă iel,a dracu arătare,hop,să mă muşte de felinar.Mă,zîc,o fi ca ăla din poveste, de mănîncă cărbuni şi să face-al dracu!Îl izaminai io pe toate părţîle,la amîndouă capetile,că trebuia să dai în bobi să afli care-i capu şi care-i coada,şi mă lămurii.*
***
*Amza a făcut parte din categoria artiştilor care «ard».Oriunde ar fi fost, dăruia atât de mult din el,din bucurie, din suflet şi din cinste,încât chiar toată viaţa lui«a ars»Şi acasă şi pe platourile de filmare şi la teatru şi la institut.A fost aşa,ca un izvor care tot dăruia.Şi consumul acesta de lumânare superbă l-a costat.Sau nu,pentru că eu cred că lucrurile se întâmplă aşa cum trebuie să se întâmple şi probabil că a trebuit să plece la 52 de ani*,Oana Pellea,sursa adevarul.ro.
***
**L-am îndrăgit şi l-am admirat de la început şi,fiindcă vieţile noastre s-au împletit la un moment dat,am trăit împreună ani de-a rîndul în atmosfera unică a Teatrului de Comedie,eu mereu fascinat de personalitatea lui nepereche.Amza era mai mult decît un mare actor.Era un om de care fiecare din noi avea nevoie.El aducea în dulceaţa prieteniei un umăr solid pe care te puteai sprijini în clipele grele,o înţelepciune care venea de departe,din străbuni,o cinste şi o curăţenie morală fără nici o umbră.Generos şi bun ca o pîine de la ţară, scăpărător de inteligenţă,plin de fantezie şi de farmec**(Radu Beligan)
***
(Nea Marin si zioa fomeii)/**Cadea 8 martie intr-o dumineca.Sambata seara n-am de lucru si zic:-Auz,Veto,fata tatii,stii ce ma gandii io?-Ce te gandisi?zice Veta.- Iote maine,tot ie ziua ta,asa ca intru io de sirvici in locu tau si fac prin casa toate ielea de le faci tu.Tu stai si te odinesti!-Lasa,Marine,ca le-ncurci,zice Veta,ce te pricepi tu la treburi muieresti!-Iote,ma la ea,zic,mare branza,si pi-urma ce traba mare ai tu maine,ca ie duminica.Zi tu mie ce ie de facut si lasa-l pe mandea,daca nu t-o placea,sa nu-mi zici mie Marin!-Bine,zice Veta,iote,te scoli si tu de dimineata,dai de mancare la oratanii,la gaini,la gaste.Scoli copiii,il imbraci pe Marinel al mic,le dai de mancare si pe urma te pui pe gatit si coci o tara de paine,ca aia de ieri sa farsi.Da’vei ce faci de mancare,sa ajunga si seara.Incolo nu prea sunt multe de facut: maturi batatura,bati presurile din odaia a buna,stergi geamlacu di la prispa si,daca te pricepi,mai ie o tara de impletit la ilicu lui Marinel.Sara pui masa,il scalz pe Marinel,culci copiii si speli vasale.-Si tu ce faci?zic io.-Iote,o sa fac si io ce faci tu duminica.Ma duc pi la cooparativa,beau o tuica cu unu,cu altu,viu acasa,mananc si ma culc.(..)Ma sculai io cu noaptea in cap,ca ma cam perpelii,nu prea dormii,stii?si m-apucai de treaba.Ma,nepoate,cu oratanile ma descurcai cum ma descurcai,cand fu sa scol copii,fu mai greu.Daca vazui si vazui,cand zbierai odata"desteptarea"sarira tot in tavan.Al mic se sperie rau de tot,incepu sa chiraie de latrau cainii pe vale,auz?Veta zice:-Ce ai,ma,Marine,pa asa sa scoala copiii?-Da’cum ?zic io- I-ai si tu cu usurelu,ii mangai,ii pupi,sa-i scot usurel din somn, din vise.-Ce sa-i pup,nu vezi ca ala micu ie ud fleasca,facu az-noapte pe iel.-Pai,schimba-l!zice Veta.- Nu pot,zic,ca ma spalai pe maini sa framant painea,stii ?sa framant painea!(..)Ma gandii io ..maa,ce sa gatesc,ma, ce sa gatesc?Ia sa tai io o gaina,ca m-oi pricepe io ce sa fac din ia.Iesii din batatura,aruncai cateva boabe si vad o gaina asa mai grasa,una porumbaca, infoiata asa si cam increzuta,cam inganfata,samana cu soacra-mea,stii ?Sa uita la mine asa,cam de sus.E zic,ce fac io cu tine acus,sa vezi ce fac io cu tine!Si,cand imi veni bine,i-aruncai ilicu in cap,o prinsai,o oparii s-o jupuii,ca cum fu apa schiarta,ce mai,o jupuii cu chiele cu tot.Da’de mancat n-avusaram parte s-o mancam,frate-miu.Cand veni Veta si vazu ale pene porumbace,zice:- Aba Marine,ce gaina taias tu ?-Una porumbaca,zic.-Porumbaca, porumbaca,da’ pe care?-Pa’ io de unde sa stiu,ce,le cunosc dupa nume?-Unde ie capu’? - Iote colo!Ma frate-miu,incepu Veta sa se vaiete,s-o jeleasca de parca i-o taiasem pe ma-sa, auz?-Marineeee,Marine,taiasi clota de mai avea vro saptamana si scotea pui.Acusica cine-mi mai cloceste ouale,Marineeee?Marineee cine le mai cloceste?-Iote,o chemam pe-a batrana,pe muma-ta,ca tot n-are treaba si cam samana iele intre iele.(..)Dupe ce culcai copiii,cum stau io-n pat in capu oaselor,ascultam greierii si beam o tigare,zace Veta:-Hai, Marine,lasa,nu fii suparat,io iti multumesc pentru gandul al bun.N-are nimic daca le-ncurcasi,de un-sa te pricepi tu la treburi muieresti?Ma,nepoate,ma,cand o auzii asa,mi sa inmuie inima.Ma,manca-i-as sufletu iei,ca bun suflet are Veta asta,buna nevasta ie,cum stie ia cu o vorba sa-t ia supararea,c-o vorba,auz?-Hai,zice,acuma culca-te,ca-i aproape ngiezu noptai-Nt,zic io,nu ma culc-Pa’,ce astepti?zice ia.- Iote,zic,mai asteptam o tzara sa treaca zaua ta,te scoli tu,fata tatii,sa faci ceva de mancare,ca-mi ghioraie matele cum ghioraie tranzistoru lu popa Varlan dupe ce l-a reparat Suca.Iote asa imi ghioraie.
https://adevarul.ro/locale/craiova/v...4fe/index.html