*Mulţi l-au iubit, unii l-au urât, dar puţini l-au ignorat*, 411 de ani de la naștere, 1608 la 9 decembrie, Anglia ,("M-am nascut la Londra intr-o familie de oameni onesti ; tatal meu a fost un om integru, iar mama era o femeie inimoasa, respectata pentru faptele ei caritabile.Inca din vremea fragedei copilarii, tata m-a calauzit spre studiul Literaturii; iar setea mea de cunoastere era atat de mare, incat de la 12 ani, aproape ca nu ma mai dezlipeam de carti si nu ma culcam inainte de miezul noptii.Aceasta a fost prima cauza a pierderii vederii.Aveam ochii slabi din nastere si sufeream de dureri de cap, ceea ce totusi nu a stins ardoarea curiozitatii mele, dupa cum nici nu a intarziat dezvoltarea mea intelectuala.Tata a tinut sa urmez cursurile gimnaziului clasic si sa invat acasa cu meditatori.Mai tarziu dupa ce m-am familiarizat cu cateva limbi straine ( franceza, latina, greaca si ebraica ) si am facut progrese in filosofie am fost trimis la Universitatea din Cambridge"), John Milton (1608-1674) **Copil fiind, nu mi-a placut nicicand/Vreun joc copilaresc ; un singur gand/Aveam sa-nvat, sa stiu pentru -a putea/Sa fac un bine semenilor mei, caci socoteam ca asta mi-e menirea/Sa inlesnesc Dreptatea si-Adevarul**,a compus în perioada 1658–1663, în bună parte dictat, monumentalul poem "Paradisul Pierdut",publicat iniţial în 1667, urmat de "Paradisul regăsi", poetul, în 1652 orbise complet, avea a scrie "Sonetul XIX"**Când cuget cum pierdui lumina mea/Spre jumătatea vieţii, şi că-n mine/Unicul meu talent ce viu mă ţine/Stă sterp, măcar că duhul mi s-ar vrea/Părintelui meu slugă, şi să dea/Măsura-mi dreaptă-n slove ne'haine/Mă-ntreb nătâng: înfăptuiri senine/Ceri, Doamne, de la orbi? Răbdarea, ea/Ăst murmur curmă, răspunzând îndată/De-ofranda noastră cerul lipsă n-are/În blându-i jug calci calea cea mai dreaptă/La ordinu-i regesc, umana gloată/Dă-ntr-una ghes pe ţarini şi pe mare/Iar servi îi sunt şi cei ce doar aşteaptă**,orb si sarac, In 1674, duminica 8 noiembrie, Milton moare in varsta de nici 66 de ani**Adio, camp ferice, tarm etern/Al desfatarilor! Salut, orori/Si lume de infern! Iad nepatruns/Stapanul tau cel nou aduce/Un cuget neschimbat de loc sau vreme/El insusi e salasul sau; printr-insul/Din cer se face iarasi cer din iad/Aici incalte vom fi liberi/Puternicul nu a zidit aici/Loc pismuit, si nici n-o sa ne-alunge/Aici putem domni in voie ; cred/Ca face sa te zbati pentru marire/Chiar daca e sa fie-n iad ; mai bine/Stapan in iad decat in ceruri sluga**
***
-din "Paradisul Pierdut",Cartea a doua,traducere Aurel Covaci**Aicea, în acest abis sălbatic/Matrice a Naturii, poate chiar/ Mormântul ei, abis ce nu-i nici mare/nici foc, nici aer, nici pământ-ci toate/Aceste elemente laolaltă/Ce-n valmele pricinii lor fecunde/Sortite-s să se lupte între ele/În veci de veci Atoateziditorul/De nu va pune-n bună rânduială/Materiile negre, să creeze/Din ele alte lumi,-da, în acest/Abis sălbatic, duşmanul prudent/Satan şi-aruncă o clipă ochii/Pe ţărmul Iadului popăsuind/Călătoria lungă cumpănindu-şi**
(..)
-din Cântul al VI-lea**Ne poate fi mirare, oare, faptul/ Atunci când mii şi mii de mii de îngeri / Se războiau de o parte şi de alta? / Când cel mai slab putea să-şi strige sprijin / A elementelor putere? Când / Sugeau din toate ţărmurile vlagă? / O, ce putere-ar fi avut aceşti / Potrivnici fără număr să adape / Războiul veşnic însetat de vieţi, / Sălaşul lor cu ură tulburându-l, / Chiar nimicindu-l, poate, dacă Tatăl / Atotputernic nu-i ţinea în frâu / Cu mâna lui ce cârmuieşte Cerul! / Părea, prin număr, orice legiune / O oaste câtă frunză, câtă iarbă, / Precum şi orice mână înarmată / Prin forţa-i egala o legiune.**
***
("Vreme de două secole, Paradisul pierdut a avut, pentru cultura engleză dominată de dogma protestantă, o autoritate aproape nelimitată: imaginea lumii proiectată de el era însuşită fără rezerve şi chiar cei care nu credeau în legenda izgonirii din paradis, o înţelegeau ca pe o figurare a unei catastrofe primordiale, astfel încât cânturile poemei miltoniene erau interpretate ca reprezentări ale «primelor vârste ale umanităţii»” (Dan Grigorescu)
https://libermundi.livejournal.com/7...Cd9DkxF 9XXVc
https://www.youtube.com/watch?v=QiUt...ozsA18BBttVwrI