E evident ca te-a impresionat cu adevarat Tokyo Story, anaemona asa cele 4 stele pe care le-ai dat sunt pe deplin meritate din partea ta. Eu am alt gen de asteptari, atata tot. Da, e adevarat ca batranii sunt lenti, iar copiii sunt zburdalnici - insa stiam deja asta dinainte sa vad filmul. De asemene vedem ca unele personaje sunt rele si altele bune, insa fara o justificare psihologica mai adanca. Batranii sunt prezentati intr-un mod, hai sa folosesc temenul tau, "sentimental", dar la urma urmei ce vedem aici e doar finalul relatiei dintre ei si copiii lor. Sunt putine indicii cum s-a ajuns acolo, cum si-au crescut copii etc. Eu nu sunt adeptul ideii ca parintii ar trebui respectati orice ar fi, ca batranii merita reverenta doar pentru varsta lor si nici invers, ca, vezi doamne, toti copiii mici sunt niste ingerasi. Fiecare om e diferit, la orice varsta si intr-un film imi doresc un portret a unor persoane anume, cu justificari psihologice care de preferinta sa-mi dezvaluie ceva nou, decat niste "parinti" si "copii" generalizati din care sa fie usor ca fiecare sa se identifice cu cei dragi.