"Meandre", de Säucan.
Pita, Veroiu, Daneliuc, Malvina Ursianu, au cochetat si ei cu ideea, cu rezultate discutabile.
Ciulei si Pintilie, n-as zice. Marile lor opere,
"Pädurea spânzuratilor" si
"Duminicä la ora sase", desi sunt foarte bune si, categoric, de continut, nu de consum, nu sunt totusi "intelectualiste", nu se referä la asemenea probleme, tratate într-o atare cheie pretentioasä (chiar si în sens bun), ci la drame umane de alt nivel, urmärite adecvat: onest, concret si cu talent, dar färä "intelectualizäri".
Nici Cärmäzan. In primele lui douä filme (si singurele acceptabile), nu era vorba de "intelectualism", ci taman dimpotrivä - mai degrabä de un soi de "poporanism calofil". Recent, în penibilul
"O secundä de viatä", a crezut cä s-ar fi putut gândi eventual dacä sä înceapä o încercare de tentativä incipientä pe panta asta - si s-a dus în bälärii. Exact acelasi tip de traiect l-a urmärit insanitatea
"Si totul era nimic", a lu' Cristinica Nichituta, chipurile "un film despre mântuire"... Cât despre Barna, el e convins cä tot ce face e super-intelectualist.
...Revenind la regnul uman, Visarion Alexa tatona niste abordäri intelectualiste destul de ezitante, desi subiectele nu erau deloc de asa naturä. Partea intelectualistä nu i-a reusit, dar filmele în sine, cam da (primele trei). Din päcate, mai nou, (adicä fix simultan cu momentul de fatä), a dat cu mucii-n fasole super-lamentabil, în panaramul
"Luna verde", care are räspoimâine premiera - si pe care el crede cä "trebuie sä-l vezi de mai multe ori ca sä-l întelegi" -
see here:
http://www.cinemagia.ro/forum/showth...14#post1509814