(Ce fac copiii ăștia! Ce face White ?! Mă curtează ?! Nu, nu-ți închipui prostii. Monistul ăsta are nevoie de ajutor, de o mână feminină. Ai uitat că ești Kurisu, deși în general ești Haruhi / Naru... Și ce tot îndrugă Twinsen ?! Ce asiatică?! I s-a urcat la cap toate fundurile coreencelor ? Ar vrea el să fiu io asiatica! Nope! Am zis, și o știe prea bine, că sunt o geto-dacă get-beget. Să se uite la amintiri. Da!
Deși nu-i rea ideea... Cine știe, poate stră-stră-stră-stră-stră-stră-stră-stră- * 300 au migrat și prin zona aia de jos, și prin zona Americii... Doar de aia mă simt fără națiune și nu sunt patrioată. Fiindcă nu mi-a plăcut niciodată să fiu asemănată personalității locului în care trăiesc. Mereu am fost o cetățeană extraterestră.  Ah... like that melody  dualista și duala de mine!  )
__________________
Cinematografia însăși e doar un roman gigantic scris din foarte multe unghiuri și citirea lui durează doar o secundă în viața Universului.
Intensitatea universului în care trăiesc se traduce prin viața cu specia mea și-mi recunosc limitele când conștientizez granițele Universului.
Viață = timp = distanță = viteză = Univers = Poveste = cinematografie.
|