Nolan a reflectat, în acest film altfel comercial şi cu unele prestaţii actoriceşti neconvingătoare dar cu o structură originală, asupra ineluctabilei debilităţi a memoriei. Spunând povestea celui care uită imediat evenimentele petrecute, realizatorul încearcă să demonstreze cât de puţin ne putem bizui pe infailibilitatea propriei memorii. Apropo, ştie cineva cum se numeşte procedeul artistic prin care se transmite un mesaj general prin recursul la un caz extrem?
Ca o curiozitate, mi-aduc aminte că filmul l-am văzut de pe un dividi care avea şi o variantă "Un altfel de Memento", în care fleşbecurile în ordine invers-cronologică şi scenele din prezent (care apar în ordine cronologică şi în filmul original) se succed toate în ordine cronologică.
__________________
„Iubirea" e un cuvânt şi-atât. Există şi cuvinte care nu au un sens anume, ci reprezintă numai o alăturare de sunete.
Last edited by Ipu : 09 Mar 2010 at 19:34.
|