Daca Gwen Stefani are parte de un Andy Warhol s-a putea sa iasa si ceva arta
...Road to Perdition este o drama teatrala, dar reusita....o montare clasica axata pe teme batatorite si care se scoate din atmosfera si jocul actorilor, e mai mult o "metafora" decat "realitate". American Beauty si Jarhead sunt "realitate"- in ceea ce priveste montarea si situatiile. Am inteles ce spui in legatura cu pierderea inocentei si inselarea asteptarilor...cu toate acestea finalul si regretul pentru o perioada in care personajul isi pierduse umanitatea-sau cel putin asa citesc eu ultima scena ma nedumeresc asupra sensului si sanatatii psihice a personajului/narator/autor...asta daca accept nemijlocit personajul si perspectiva regizorului asa cum zici tu