Nu sunt un fan filme razboi si/sau military, dar judecand dupa prima vizionare si strict la nivel de structura si idei tocmai "backbone"-ul nu-mi e foarte clar: adik e un film care condamna razboiul si marinsii saracii mai indobitociti ca animalele sau e un film despre oameni frustrati, dar nu prea inteligenti-desi citesc ei Strainul de Camus-si care regreta ca nu si-au putut refula energiile cat erau tineri ? Sau poate cel mai probabil un fel de love/hate relationship cu armata ca un monstru care te reduce la instincte animalice, dar te invata sa redescoperi valori umane :shock: gen solidariate si camaraderie, contaminandu-te o data pentru totdeauna. Desi am vazut ca e facut dupa o carte autobiografica scrisa chiar de "jarheadul principal" nu pot sa nu observ ca ambiguitatea asta nu ajuta deloc filmul si te lasa putin dincolo de limita rezonabila a indoielii. Probabil un accent mai puternic intr-una din directii l-ar fi facut demn de luat in seama-a se citi antologic pentru tema propusa gen Biloxi Blues sau Fahrenheit 9/11-desi acesta din urma e un documentar.
Altminteri interpretari puternice asa cum ne-a obisnuit Mendes de la American Beauty si Road to Perdition, abordari interesante-la capitolul oniric vad ca tot n-a renuntat la scene soc
si senzatia unui film bun, dar nu la nivelul celor 2 precedente...cu putin mai multa determinare si probabil alt material de pornire ar fi putut iesi un film remarcabil.