[1MicuCelUmilSiViril]

Yannick Andréi - 2 mini seriale fr.

Nu știu dacă, la noi, Yannick Andréi e așa de bine cunoscut, mai ales că toată viața s-a ocupat de televizoare, dar eu am găsit la acest regizor francez 2 mini seriale care m-au atras.

Allez la rafale (1977) 6 ep. x 50 min, despre minunata lume a sportului, o privire în interiorul rugbyului francez, obiceiuri și tradiții, prin intermediul unei echipe mărunte, de provincie, dar în care se dezvoltă mari pasiuni, o poveste cu actori simpatici și cu scene plăcute, vii.
Protagoniștii sunt foarte agitați, e normal, pentru că sunt din partea însorită a Franței, apoi, sunt anii '70 (ce deplasări colorate au, cu autocarul!) și mai ales pentru că au început cu o înfrângere usturătoare, încât toată lumea din anturajul echipei, inclusiv primarul, fierbe, iar comportamentul unei persoane oficiale care se ocupă direct de echipă devine vizibil amuzant, după ce are niște ieșiri la care nimeni nu se aștepta, având în vedere și poziția sa în localitate. Da, preotul este foarte inflamat de faptele neortodoxe ale adversarilor.
În plus, adversarii, deoarece ei au un patron cu bani (industriaș), în ziarul lor, râd de cei de la Rafale, și se mai țin și de pozne, încercând să-i obstrucționeze prin acțiuni și în afara terenului.
Rivalitatea este mare, se impun măsuri substanțiale pentru a câstiga.
După cum vedeți, nu e un serial numai despre sport, este, într-adevăr, pentru iubitorii sportului, dar nu numai pentru ei.

La Double Vie de Théophraste Longuet (1981) 3 ep. x 1h 20 min.
Gaston Leroux a fost un scriitor foarte renumit în epoca sa, cu mai multe romane de mare succes. Cea mai cunoscută și ecranizată carte de-a sa este Fantoma de la Operă. Dar mai are și alte romane la fel de interesante.
Această ecranizare a lui Yannick Andréi, după romanul omonim, este o placută surpriză, de un nivel neașteptat de bun, și se desfășoară în 3 planuri temporale, ușor de deosebit între ele.
Povestea vieții lui Théophraste Longuet (jucat de Jean Carmet, unul din cei mai cunoscuți și respectați actori francezi), scrisă personal de el și lăsată într-un manuscris, va produce și altora frământări, așa cum a avut și el, fiind o poveste și o viață neobișnuită, misterioasă, fantastică, uneori chiar simpatică.
De felul său, Théo este un om așezat, însă are momente când e bântuit de spiritul unui hoț de demult, Cartuș, atunci, manifestându-se exact ca șparlitorul, inclusv în ce privește vocea răstită pe care o capătă în acele episoade.
Pe scurt, povestea e captivantă, decurge frumos, bine ticluită, răsplătind cel puțin pe iubitorii de comori ascunse, care aici sunt în elementul lor.