Când am dat la UNATC, am trecut și eu prin stresul probelor astea, mai ales partea cu transpunerea cinematografică. Din experiența mea, textul poate fi destul de liber, uneori era doar o frază sau o situație, iar alteori primeam ceva mai lung. Mie mi-a prins bine să mă antrenez acasă cu fragmente diferite, ca să-mi exersez imaginația și să mă adaptez rapid, că timpul acordat nu era fix, depindea de comisie și de complexitatea exercițiului. La proba propriu-zisă, ce m-au întrebat cel mai mult era despre deciziile mele, de ce am ales anumite cadre sau personaje și ce voiam să transmit cu ele. Un sfat bun e să nu te blochezi pe detalii tehnice, ci să-ți susții ideea cu încredere și să arăți că știi să lucrezi coerent sub presiune. E ok să ai emoții, dar să nu le lași să te copleșească; la mine fix asta a făcut diferența. Știu cât de greu e să te acomodezi la viața din București, cu tot stresul și independența care vine la pachet, mai ales când ești pe finalul liceului și totul e nou. Poate ajută articolul despre cum te adaptezi la facultate într-un oraș străin
https://www.westgatestudios.ro/blog/...un-oras-strain, eu am găsit acolo niște ponturi utile care chiar mi-au prins bine la început.