|
104. O anumită îndrăgosteală de tabloul-ndepărtat ce l-am zărit de atâtea ori...
M-ai privit.
Te-am văzut.
2007
__________________
Cinematografia însăși e doar un roman gigantic scris din foarte multe unghiuri și citirea lui durează doar o secundă în viața Universului.
Intensitatea universului în care trăiesc se traduce prin viața cu specia mea și-mi recunosc limitele când conștientizez granițele Universului.
Viață = timp = distanță = viteză = Univers = Poveste = cinematografie.
|