55. Culori
Paleta toamnei:
Frunze-n incendiu.
Ochi pierduți printr-o frunză;
Mi-e frig
În aroma de rece
Cea curată, cea proaspătă
Fără niciun urât.
Viteza nu se mărește,
Aerul nu alunecă,
Natura nu se grăbește,
Rămâne, se lungește
În miliarde de fulgi
Ce arătau a priviri de diamant
Greu de pătruns
Printre porțile înghețate
Ce nu se pot sparge
Într-o viață renăscută.
Explozie de non-culori
Și non-lacrimi.
Dar, să revenim
La căldură și la natură,
Și la mamă,
Și la lună, și la soare, semizei,
Și la deplina zeiță.
Toamna.
Este.
2006