”Chiar zeii, arşi de-ai dragostei fiori,
Muţi, uită de plămada lor zeiască
Şi-ajung şi ei, ca bieţii muritori,
Olimpiene clipe să trăiască.
Şi omul poate, dar curând, trupească
Povara lui de lut din nou l-apasă.
Ei, şi? E-n stare el să făurească
Din ce a fost şi-o fi, miraculoasă
Statuie, ca a ta, pentru veci frumoasă”.
(George Gordon Byron - Pelerinajul lui Childe Harold, cântul al patrulea)
__________________
Citate: Citim lumea pe dos şi pretindem că ne înşală (Rabindranath Tagore) - unul dintre cele mai profunde
Se iubea pe sine cu o dragoste pătimaşă şi absolut reciprocă (Vladimir Nabokov) - unul dintre cele mai amuzante.
Un bilet de film ar putea echivala cu taxa către Paradis...
|