Sa povestesc si eu o nebunie de-a mea

Rad de fiecare data cu/de mine cand imi amintesc
Este vara. Sunt la tara, in curte. Bunicii, parintii si alti straini frematau de colo-colo sa pregateasca d'ale lor. Bucate d'ale lor. Trebusoare de oameni mari!
Eu, o papusa uitata pe acolo, prin curte. Aveam 2 anisori. Imbracata intr-un costumas galben, de bumbac 100%. Import. Fustita si camasuta, par ondulat-cret si ochii mari. Sa ma fi vazut! Ma mancai din ochi!

Nu, nu eram un personaj din anime, eram eu, o geto-daca get-beget.
Cum eram lasata-n pace sa hoinaresc-n voie, ma apucai si explorai. La poarta, era o masina monumentala. Sedea acolo solemn. Ma ispitea rau-de-tot! Ma urcai. Greu. O dacie 1310 bej si canapele maro. Stai eu acolo, in mijloc, mult-mult-mult timp... La un moment dat, ce-mi vine sa fac ? Ce credeti ca facui ? Ce ?!
Daca va intereseaza, spuneti!