The Big White (2005)
O sa incerc sa analizez acest film doar dintr-o singura perspectiva, cea a prezentei lui Williams in el, deoarece consider ca despre productia propriu-zisa, nu se prea pot spune multe, ea fiind destul de limitata ca si oferta dar si ca maniera de exprimare si realizare. Ce e drept e ca actiunea, desi e destul de incalcita si buimaca, este total imprevizibila. Nimic nu te poate pregati pentru felul in care va decurge nu doar povestea ca deznodamant, dar nici macar ca scena viitoare. Asta a fost si singurul amanunt care m-a ajutat sa duc pana la final vizionarea, pentru ca placere, filmul nu mi-a creat sub nicio forma.
Se tot vorbeste despre "grozava interpretare a Hollyei Hunter", Margarett in acest film, sotia lui Paul Barnell, (Robin Williams). Sincer, in afara limbajului grosolan de care ea este scuzabila pentru ca asa ii cere fisa postului sa utilizeze, altceva, nimic nu gasesc notabil oricat as cauta.
In contrabalanta il avem pe inepuizabilul actor de filme vesele. Paradoxul e ca acesta este si primul lungmetraj in care il vad epuizat literalmente pe Williams. Nici rolul nu ii lasa acea marja de manevra pe care el stie ca nimeni altul sa o fructifice, si nici nu pare ca isi doreste o abordare mai in forta, mai specifica lui. E trist, cum e si normal, in situatia in care se gaseste ca si personaj, dar gandul ii e tot timpul la bani. Iar pentru a-i procura va face sacrificii uriase, mergand pana la a incerca sa isi ucida fratele cu sange rece. Insa totul se rezolva prin "noroc", ca sa ma exprim in spriritul acestei asa zise comedii negre, al carui umor e dubios sau chiar inexistent. Si nu exista umor pentru simplul motiv ca protagonistul a suferit ca sa interpreteze acest caracter, Paul, sotul unei bolnave intruchipate. Robin Williams marturisea ca nu s-a simtit in apele lui in Alaska, un loc friguros si izolat care l-a aruncat in depresie si astfel a reinceput sa bea, desi fusese mai bine de 20 de ani abstinent.
Plus ca stilul asta de a incheia o comedie, "dansand pe cadavre", nu i se pliaza deloc pe ceea ce cunostem cu totii ca fiind carisma acestui minunat actor, ce realmente ne-a incantat in alte ocazii.
Concluzie: Nimic important in aceasta productie pe care o puteti urmari doar pentru a vedea un Robin Williams depresiv si trist. Nu arata in nici un moment al filmului interpretarea lui atat de caracteristica iar asta face ca pelicula sa nu beneficieze de experienta si farmecul unui astfel de nume distribuit ca personaj principal.
Nota 6,32!